WordPress este un software gratuit și open-source care vă permite să creați, să gestionați și să publicați un site web fără a fi nevoie să scrieți cod. Este dezvoltat și întreținut de o comunitate globală de voluntari susținută din donații.
Astăzi, 43% din întregul internet funcționează pe platforma WordPress. De la bloguri personale la magazine online complexe și site-uri de știri globale, prezența sa este fundamentală, deși adesea discretă.
Pentru un utilizator care descoperă platforma în 2025, multitudinea de opțiuni poate părea vastă. Însă experiența de astăzi este, în mod paradoxal, mult mai accesibilă și mai intuitivă decât era în 2003.
Această simplitate nu este o întâmplare. Ea este rezultatul direct al misiunii fundamentale a proiectului WordPress – „democratizarea publicării” – dorința constantă de a oferi oricui puterea de a-și face vocea auzită online, eliminând barierele tehnice.
Context: lumea dinainte de 2003
La începutul anilor 2000, publicarea online era un proces destul de tehnic. Printre puținele instrumente existente se afla b2/cafelog, un proiect apreciat, dar rămas fără dezvoltare după 2002, când autorul său, Michel Valdrighi, a întrerupt actualizările.
2003: nașterea WordPress
Doi utilizatori activi ai b2/cafelog, Matt Mullenweg și Mike Little, au decis să preia codul existent.
Pe 27 mai 2003, au lansat oficial WordPress 0.7. Numele „WordPress” a fost sugerat de Christine Selleck Tremoulet, o prietenă a lui Mullenweg. Era o platformă minimalistă, destinată bloggerilor, dar cu o bază solidă pentru viitor.
2004: fundația extensibilă
Apare versiunea 1.0, numită „Davis”.
Versiunea 1.0 (Davis) a adus o structură stabilă, dar adevărata inovație, sistemul de plugin-uri, a venit cu versiunea 1.2 („Mingus”), lansată în mai 2004.
Un plugin (numit și modul) este un mic program care permite adăugarea unor funcționalități (de exemplu, un formular de contact, o galerie de poze etc) fără a modifica nucleul WordPress.
Tot acum s-a stabilit o tradiție culturală: fiecare lansare majoră a primit numele unui muzician de jazz renumit.
2005: separarea formei de conținut
Versiunea 1.5 („Strayhorn”) a adus trei noutăți esențiale:
- Sistemul de teme (Themes): Utilizatorii puteau schimba complet designul site-ului cu un singur clic. Tema implicită, Kubrick, a definit aspectul vizual al WordPress pentru mulți ani.
- Paginile statice: WordPress nu mai era doar pentru articole de blog; putea susține pagini clasice (ex: „Despre noi”).
- Moderarea comentariilor: A fost introdus sistemul de aprobare a comentariilor, un instrument vital pentru gestionarea dialogului.
Tot în 2005, Matt Mullenweg a fondat compania Automattic, compania care gestionează WordPress.com și care a creat o confuzie pe care mulți începători o întâmpină:
- WordPress.org: Acesta este proiectul open-source, software-ul gratuit pe care oricine îl poate descărca și instala pe propriul serviciu de găzduire (hosting). Oferă control total.
- WordPress.com: Acesta este un serviciu comercial, administrat de Automattic, care folosește software-ul WordPress. Este o platformă găzduită, mai simplă, dar cu limitări.
Istoria de față se referă la proiectul .org, software-ul care stă la baza ambelor.
2006 – 2007: comunitatea și primele unelte
În 2006, Automattic a înregistrat marca și logo-ul WordPress, un pas important pentru protejarea brandului. În același an, a avut loc primul WordCamp în San Francisco. Aceste conferințe, organizate de voluntari, au devenit motorul comunității globale.
În 2007, versiunea 2.1 („Ella”) a adus funcții practice esențiale, precum verificarea ortografică (spell-check), ca extensie prin TinyMCE, editorul vizual integrat la vremea respectivă în WordPress și funcția de salvare automată (Autosave).
O evoluție paralelă: apariția temelor premium (cca. 2007-2008)
În timp ce WordPress se dezvolta, majoritatea temelor (design-urilor) gratuite erau încă axate pe formatul de blog. Un dezvoltator, Brian Gardner, a identificat o nevoie: afacerile doreau site-uri care să arate ca un site web, nu ca un blog.
A creat una dintre primele teme de acest fel, numită Revolution. Aceasta nu mai punea accentul pe articole cronologice, ci pe o pagină de start structurată pentru afaceri.
Gardner a fost cel care a popularizat termenul de „Premium WordPress Theme”, creând o piață comercială vibrantă. Această evoluție, venită din partea comunității, a accelerat masiv tranziția WordPress de la blog la un CMS complet.
Ulterior, conceptele din „Revolution” au evoluat în faimosul Genesis Framework.
2008: rafinarea experienței
Versiunea 2.5 a adus un redesign major al panoului de administrare. Proiectul a fost realizat în colaborare cu renumita firmă de design Happy Cog, semnalând angajamentul platformei pentru o experiență de utilizare profesională și curată.
2009 – 2010: maturizarea și transferul către fundație
În 2009, a fost lansat BuddyPress, un pachet de plugin-uri care transforma WordPress într-o platformă de rețea socială, demonstrând flexibilitatea incredibilă a sistemului.
Anul 2010 a fost crucial. Versiunea 3.0 („Thelonious”) a introdus Custom Post Types (Tipuri de Conținut Personalizate). Această funcție a permis platformei să gestioneze eficient orice tip de conținut (produse, portofolii, etc.), marcând transformarea oficială într-un CMS veritabil.
Tot în 2010, marca și logo-ul au fost transferate de la Automattic către Fundația WordPress, o organizație non-profit creată pentru a proteja misiunea open-source a proiectului pe termen lung, asigurându-se că WordPress nu va fi niciodată „deținut” de o singură companie.
Dacă doriți să susțineți dezvoltarea WordPress, puteți dona către WordPress Foundation. În România, Simplenet și Themeisle sunt printre principalii donatori către fundația WordPress.
O evoluție paralelă: găzduirea specializată (Managed WordPress Hosting)
Pe măsură ce WordPress devenea un CMS complex și susținea afaceri serioase, a apărut o nouă nevoie: găzduire optimizată specific pentru viteză, securitate și scalabilitate.
În 2009, Joshua Strebel a fondat Pagely, companie recunoscută la nivel global ca fiind creatoarea categoriei de „Managed WordPress Hosting” (găzduire WordPress administrată). Acesta nu mai era un simplu spațiu pe server, ci un serviciu complet care se ocupa de actualizări, securitate avansată și cache, permițând proprietarilor de site-uri să se concentreze pe conținut, nu pe partea tehnică.
În România, companii precum Presslabs și Simplenet au fost pioniere în adoptarea și promovarea acestui model de găzduire specializată, contribuind la maturizarea pieței locale.
2011 – 2013: comerțul electronic și stabilitatea
În 2011, a fost lansat pluginul WooCommerce. Acesta a transformat radical WordPress, permițând oricui să adauge un magazin online complet funcțional. Această extensie este motivul principal pentru care WordPress domină astăzi și piața de comerț electronic.
În 2013, o altă funcție esențială a fost adăugată: actualizările automate de securitate în fundal, o schimbare care a sporit enorm siguranța site-urilor.
2014 – 2017: expansiunea globală și API-ul
În 2014, s-a atins un prag simbolic: descărcările WordPress în alte limbi decât engleza (non-English) au depășit, pentru prima dată, descărcările în engleză, marcând transformarea sa într-un proiect cu adevărat global.
În culise, s-a finalizat componenta tehnică REST API, o metodă standardizată care a permis altor aplicații (de exemplu, aplicații mobile) să comunice și să interacționeze mai ușor cu un site WordPress.
O evoluție paralelă – pluginurile de tip „page builder”
Așa cum am discutat, WordPress s-a transformat dintr-o platformă de blog într-un CMS (cu Teme Premium și Custom Post Types). Totuși, editorul de bază al WordPress (numit TinyMCE sau „Editorul Clasic”) era, în esență, un editor de text. Era excelent pentru scris articole, dar foarte limitat pentru a crea layout-uri de pagină (de exemplu, pagini cu coloane, imagini și text aranjate complex).
Pentru a rezolva asta, dezvoltatorii de teme au început să folosească „shortcodes” pe care utilizatorii le introduceau în editorul text, template-uri PHP cu layout mai complex sau pagini „widgetized”, formate din widgeturi. Acesta era un sistem greoi, neintuitiv și crea o experiență fragmentată.
A apărut o nevoie clară pentru o soluție „drag-and-drop”.
Visual Composer (acum WPBakery), lansat în jurul anului 2011, este considerat pe scară largă drept primul plugin de tip page builder care a obținut o popularitate masivă.
Secretul succesului său a fost includerea sa în pachete cu teme populare de pe piața ThemeForest. Aproape orice temă complexă venea la pachet cu Visual Composer, obișnuind milioane de utilizatori cu ideea de a construi pagini vizual.
Succesul Visual Composer a deschis piața, iar noi jucători au venit cu abordări mai rafinate:
- Divi (de la Elegant Themes), lansat în 2013, a fost un moment important. Divi nu a fost doar un plugin, ci un pachet integrat (temă + builder), care oferea o experiență de editare direct pe pagina vizibilă (front-end).
- Beaver Builder, lansat în 2014, a câștigat rapid respectul dezvoltatorilor pentru calitatea codului său, stabilitate și o interfață curată.
În 2016, a fost lansat Elementor. Acesta a schimbat complet piața. A oferit o versiune gratuită extrem de capabilă și o interfață de editare live (front-end) foarte rapidă și intuitivă. Popularitatea sa a explodat, devenind standardul de facto pentru mulți utilizatori și agenții.
Elementor a fost o adevărată revoluție în ecosistemul WordPress, similară cu cea generată de Brian Gardner cu tema Revolution despre care am vorbit mai devreme.
Succesul imens al acestor plugin-uri (Elementor, Divi, Beaver Builder etc.) a trimis un semnal clar echipei de bază WordPress: editorul clasic nu mai era suficient.
Utilizatorii doreau să construiască vizual. Răspunsul oficial al WordPress la această tendință a fost dezvoltarea și lansarea propriului editor bazat pe blocuri, Gutenberg, în 2018.
2018: noua paradigmă (editorul de blocuri)
Lansarea WordPress 5.0 („Bebo”) a adus cea mai mare schimbare din istoria recentă: noul editor de conținut, numit „Gutenberg”. Acesta a înlocuit editorul clasic cu un sistem bazat pe „blocuri”. Fiecare paragraf, imagine sau titlu a devenit un bloc individual, permițând crearea de pagini complexe vizual, într-un mod intuitiv.
Poți citi mai multe despre noul editor Gutenberg în articolul nostru dedicat.
2019 – 2021: adaptarea și modernizarea
În 2019, a fost introdus instrumentul „Site Health” (Sănătatea Site-ului), care notifică utilizatorii despre probleme tehnice (ex. versiuni PHP învechite).
În 2021, au fost adăugate două actualizări practice: funcția de trecere de la HTTP la HTTPS cu un singur clic și renunțarea oficială la suportul pentru browserul învechit Internet Explorer.
2022 – 2023: Full Site Editing (FSE)
Editorul Gutenberg cu blocuri s-a extins de la partea de content la întreaga platformă, poți schimba vizual orice parte a site-ului.
Astfel a fost introdus conceptul de „Full Site Editing” (FSE). Prin intermediul temelor bazate pe blocuri (block themes), utilizatorii pot acum folosi aceeași interfață vizuală pentru a edita toate părțile site-ului, inclusiv antetul (header) și subsolul (footer) sau meniuri.
2024 – 2025 (Prezent): rafinament și colaborare
Perioada recentă s-a concentrat pe rafinarea FSE. A fost introdusă „Biblioteca de Fonturi” (Font Library) și funcții de viteză care pre-încarcă paginile.
În prezent (Octombrie 2025), se lucrează la Faza 3 a proiectului (Collaboration), introducând primele elemente de colaborare, cum ar fi posibilitatea de a lăsa adnotări (Notes) direct în editor.
Viitorul WordPress: colaborare și accesibilitate
Evoluția WordPress este structurată pe patru faze ale proiectului Gutenberg. După Faza 1 (Editorul) și Faza 2 (FSE), atenția se îndreaptă către:
- Faza 3 (Colaborare): Transformarea WordPress într-un instrument colaborativ, permițând echipelor să editeze conținut simultan.
- Faza 4 (Multilingual): Integrarea suportului pentru site-uri multilingve direct în nucleul platformei.
Sperăm că această istorie v-a oferit o perspectivă clară asupra fundației pe care este construit WordPress. Pentru a încheia, iată câteva răspunsuri la întrebări frecvente legate de WordPress:
De ce atât de multe site-uri folosesc WordPress?
Trei motive principale: este flexibil (datorită temelor și plugin-urilor), este susținut de o comunitate globală imensă și, fiind open-source, nu impune costuri de licențiere.
WordPress este complet gratuit?
Software-ul WordPress (de pe .org) este gratuit. Orice utilizator are nevoie însă de două servicii plătite pentru a-l face public: un nume de domeniu (adresa site-ului) și un serviciu de găzduire (spațiul pe server unde „locuiesc” fișierele site-ului).
Am nevoie de cunoștințe tehnice pentru a-l folosi?
Nu pentru a începe. Editorul vizual de blocuri permite oricui să creeze pagini și articole. Pentru personalizări avansate sau mentenanță tehnică (securitate, viteză), cunoștințele de bază sau apelarea la un serviciu de găzduire specializat (administrat) devin necesare.
Lasă un răspuns