Blogul Simplenet

Analiza unei infecții malware folosite pentru spam SEO

Andrei Chira — Tue, 16 Jun 2026 00:00:00 GMT

Proprietarul unui site web ne-a contactat după ce site-ul său a fost compromis și umplut cu peste 6.000 de articole despre jocuri de noroc. În ciuda ștergerilor repetate pe care le făcea, malware-ul restaura conținutul spam.

Am migrat site-ul către o găzduire premium de la Simplenet, unde la plata anuală includem un audit de securitate și o scanare antivirus.

Auditul a început de la copia de rezervă brută din cPanel pusă la dispoziție de client, care a scos la iveală una dintre cele mai extinse infecții pe care le-am întâlnit anul ăsta.

Vom parcurge infrastructura construită de atacator: ordinea în care a fost desfășurată, modul în care componentele comunică între ele și rolul fiecăreia.

Ce au construit atacatorii

Înainte de a detalia fiecare componentă, iată un rezumat.

Atacatorul a plantat un motor de generare a conținutului, un sistem de rutare care direcționa traficul motoarelor de căutare către conținutul generat, un webshell cu auto-reparare pentru a-și menține accesul la site și un set de mecanisme de siguranță pentru a se asigura că infecția supraviețuiește ștergerii fișierelor individuale.

Scopul celor peste 6.000 de articole despre jocuri de noroc era de a genera trafic din Google și de a-l monetiza prin afiliere cu redirecționări către site-uri de jocuri de noroc.

Mai multe payload-uri distincte au lucrat împreună pentru a face acest lucru posibil, fiecare detaliat mai jos.

Cronologia atacului

Aceasta este secvența operațională pe care am reconstruit-o din mtime-urile fișierelor, structura codului și modul în care componentele se referă unele la altele. Unele date sunt aproximative, deoarece copia de rezervă păstrează doar ultimul mtime, nu întreg istoricul modificărilor.

Intrarea inițială

Cele mai vechi artefacte din copia de rezervă datează din noiembrie 2024 (un stub gol php-console-2). Primele payload-uri “reale” poartă marcaje temporale din februarie 2026.

Analiza fișierelor de pe disc, de una singură, nu a confirmat vectorul inițial de intrare. Familia de atacatori care lasă aceste payload-uri specifice intră de obicei prin plugin-uri vulnerabile și neactualizate (LayerSlider, RevSlider și plugin-urile de tip file-manager sunt cele clasice) sau prin credențiale de administrator furate.

Construirea motorului de spam

Odată intrat, atacatorul a încărcat un plugin fals numit “Yoast Helper” (folderul numit smush-508) care a publicat în masă articolele spam din fișiere TXT și CSV incluse, a plantat injecția malware în șase fișiere functions.php ale unor teme WordPress pentru a masca spam-ul și a redirecționa vizitatorii și a păstrat o copie curată a fiecărui functions.php original ca mecanism de siguranță pentru revenire, în cazul în care propria injecție ar fi stricat site-ul.

Construirea C2 și a punctelor de intrare redundante

Apoi a construit sistemul de control de la distanță. Două tabele în baza de date (wp_pcachewpr și wp_lcachewpr) păstrau endpoint-urile de comandă și control și hărțile de rutare a URL-urilor care legau fiecare articol fals de conținutul său mascat.

28 de fișiere cu nume hexazecimale au fost împrăștiate prin wp-content/ ca soluții de rezervă pentru execuția de cod, în cazul în care celelalte backdoor-uri ar fi fost curățate. Iar plugin-ul numit woocommerce_TAG prindea vizitatorii sosiți de la motoarele de căutare și îi redirecționa către linkuri spam de afiliere.

Persistență și ascunderea contului de administrator

La următorul pas, atacatorul și-a asigurat accesul pe termen lung.

Două backdoor-uri puse ca pluginuri de tip mu-plugin se încărcau automat la fiecare cerere și nu puteau fi dezactivate din interfața de administrare. Plugin-ul wp-system-cache se ascundea atât pe sine, cât și un cont secret de administrator, iar două instrumente legitime de dezvoltare (wp-console și mai multe variante php-console) au fost reutilizate ca webshell-uri în browser.

Atacatorul a rescris și robots.txt în întreaga rețea pentru a bloca crawlerele SEO și de securitate, direcționând în același timp Google direct către sitemap-uri malițioase pentru paginile de cazinouri și păcănele.

Blocarea finală

Ultima și cea mai sofisticată componentă a fost injectată în jurul datei de 29 aprilie 2026: un webshell cu auto-reparare conectat în wp-config.php.

Un handler de reparare reconstruiește un file manager ascuns ori de câte ori site-ul întâmpină o eroare fatală, apoi blochează fișierele astfel încât să nu poată fi șterse cu ușurință. Mecanismele complete sunt explicate detaliat la secțiunea “Un handler de cache cu auto-reparare” de mai jos.

Marcarea teritoriului

În final, atacatorul a lăsat markere goale de coordonare a boților (config-main.php, 1.php și altele similare) în rădăcina unui subdomeniu. Alte scripturi automate din aceeași familie verifică prezența acestor markere înainte de a rula, ca să nu irosească resurse reinfectând un site care e deja infectat.

Componentele malware-ului

Cronologia de mai sus este succesiunea evenimentelor. Această secțiune este referința: fiecare componentă în detaliu, organizată după funcție.

Un handler de cache cu auto-reparare

Aceasta este injecția din wp-config.php, delimitată de comentariul /* WP_CACHE_INTEGRITY_MARKER */.

Ea definește wp_cache_repair_handler(), care decodează un blob lung în base64 și îl scrie în trei locații ascunse:

wp-includes/.wp-cache-handler.php
wp-content/.wp-temp-data.php
wp-content/uploads/.cache/.wp-session-backup.php

Payload-ul decodat este o clasă numită FM_Standalone: dacă deții token-ul corect, obții un file manager în browser (listare, încărcare, descărcare, editare, redenumire, chmod, mkdir, touch, ștergere și shell_exec) stilizat să arate ca un instrument de dezvoltare.

O regulă RewriteRule din .htaccess direcționează orice URL care poartă ?wp_cache_token=<token> direct către handler:

<IfModule mod_rewrite.c>
RewriteEngine On
RewriteCond %{QUERY_STRING} (wp_cache_token|wp_token)= [NC]
RewriteRule .* wp-includes/.wp-cache-handler.php [L]
</IfModule>

Injecția apelează și register_shutdown_function(), astfel încât orice eroare PHP fatală re-declanșează wp_cache_repair_handler() și recreează cele trei fișiere dacă lipsesc.

Fiecare fișier primește chmod 0444, iar directorul său părinte 0555, așa că nici măcar cu file manager-ul nu poți șterge fișierele fără să escaladezi mai întâi permisiunile. Hook-ul de shutdown plus blocarea permisiunilor sunt cele care fac acest strat capabil de auto-reparare.

Pentru a-l elimina curat:

extrageți blocul din wp-config.php de la comentariul marker până la finalul apelului register_shutdown_function(...),
eliminați blocul de rewrite din .htaccess,
apoi rulați chmod u+w pe directoarele părinte înainte de a șterge cele trei fișiere.

Odată dispărută funcția de reparare, fișierele rămân șterse.

Fișiere hexazecimale de 8 caractere

Malware-ul a plasat 28 de fișiere (droppers) care corespund tiparului [a-f0-9]{8}.php, împrăștiate prin wp-content/ pe fiecare site. Exemple de căi:

/wp-content/57cc122f.php
/wp-content/uploads/fef52e38.php
/wp-content/uploads/2a591b72.php
/wp-content/plugins/LayerSlider/4dad4931.php
/wp-content/uploads/e421bb14.php
/wp-content/plugins/astra-sites/7e67294f.php

Fiecare folosește ofuscare prin divizarea șirurilor pentru a ține numele de funcții periculoase în afara textului simplu:

Acestea sunt executoare de cod fără stare. Trimite un payload PHP codat în base64 ca $_POST['319d3823'] (sau echivalentul GET), iar dropper-ul îl decodează, scrie <?php plus payload-ul într-un tempnam din directorul temporar al sistemului, îl include cu include_once() și îl șterge imediat cu unlink().

Dropper-ul în sine nu conține niciun apel eval sau system, așa că scanerele anti-malware bazate pe semnături îl ratează adesea. Execuție completă de cod, fără urmă persistentă a ceea ce a fost rulat de fapt.

O singură comandă find . -type f -name "[a-f0-9][a-f0-9][a-f0-9][a-f0-9][a-f0-9][a-f0-9][a-f0-9][a-f0-9].php" le găsește pe toate pe un site compromis din această familie.

Verificați potrivirile înainte de ștergerea în masă pe conturile unde nu sunteți la fel de siguri.

O injecție în functions.php din teme

Șase fișiere functions.php de teme aveau un payload încadrat între două comentarii marker MD5 identice:

/themes/betheme/functions.php /* 7fb5cc8fcbfb7ec15164f8453d98c308 */
/themes/twentytwentyfour/functions.php /* 8ef89a2c935520f8385a4c56233137cb */
/themes/twentyseventeen/functions.php /* 1f914a54ec0902be962df8fff5928648 */
/themes/kids-campus/functions.php /* 15eb60cb816e27da92bfac0fc695e90b */

În interiorul markerelor, codul extrage două payload-uri din wp_options:

Blob-urile deserializate sunt indexate după ID-ul autorului articolului. Când un vizitator nelogat accesează un URL de articol individual, malware-ul potrivește URL-ul cu regulile de rewrite per-autor, apoi fie injectează JavaScript malițios prin wp_head / wp_footer, fie declanșează un template_redirect.

Filtre precum posts_where_paged, pre_get_posts și rewrite_rules_array sunt folosite pentru a ascunde conținutul spam de administratorii logați.

Curățarea este un proces în doi pași. Codul PHP dintre markere trebuie eliminat chirurgical (un mic script care găsește markerul de deschidere și perechea sa de închidere funcționează pe toate cele șase fișiere).

Cele două rânduri din wp_options care îl alimentau (wp_custom_filters și MD5-ul per-gazdă) sunt inerte fără PHP, dar ar trebui totuși șterse din baza de date a fiecărui site.

Familia de funcții eefw_* (eefw_home_hosts, eefw_allowed_hosts, eefw_url_allowed) este semnătura aceluiași atacator, găsită atât în interiorul plugin-ului smush-508, cât și ca un “shim de securitate” lipit în functions.php din tema Betheme, între markerele // eefw-security-508-start și // eefw-security-508-end: același operator, același set de instrumente.

Tabelele de C2 și de rutare din baza de date

Aici se află sistemul de rutare a URL-urilor de spam.

Două tabele personalizate, wp_pcachewpr și wp_lcachewpr, conțin BLOB-uri codate hexazecimal. Decodate, ele conțin:

Endpoint-urile C2 pe care malware-ul le interoghează pentru instrucțiuni.
Tablourile de configurare care descriu câte linkuri de spam să injecteze pe pagină.
Hărțile exacte de rutare a URL-urilor care leagă fiecare slug de articol fals de conținutul său mascat.

Stocarea datelor de rutare în tabele personalizate de bază de date (în loc de wp_options) evită scanerele generice de bază de date care verifică doar wp_options, wp_postmeta și wp_posts. Codarea hexazecimală a BLOB-urilor adaugă încă un strat de evaziune.

Aceste tabele trebuie eliminate cu DROP în timpul curățării. Comanda SQL se află la secțiunea “Cum am curățat și restaurat site-ul” mai jos.

robots.txt și sitemap-uri malițioase

În întreaga rețea, robots.txt a fost rescris cu modificările îngropate sub sute de rânduri goale.

Atacatorul a adăugat reguli Disallow: / îndreptate către crawlerele SEO și de securitate (AhrefsBot, MJ12bot, SemrushBot, DotBot), pentru ca scanerele externe să nu scoată la suprafață linkurile de spam, apoi a adăugat directive Sitemap: personalizate care indicau spre hărți XML malițioase precum /.wp-toolkit_E/live-casino/sitemap.xml și /gambling-board/sitemap.xml.

Acele sitemap-uri îi spuneau Google exact unde să găsească cele peste 6.000 de pagini de cazinouri și păcănele.

Plugin-uri de ascundere

Am mai descoperit trei plugin-uri, fiecare conceput să rămână invizibil pentru proprietarul site-ului.

woocommerce_TAG

Nu are nicio legătură cu WooCommerce. Prefixul “WooCommerce” este o inginerie socială: proprietarii de site-uri evită să atingă orice are WooCommerce în nume, de teamă să nu-și strice magazinul.

Ce face pluginul ăsta?

se conectează la template_redirect,
verifică dacă există un referrer de la un motor de căutare și redirecționează vizitatorii care sunt la prima vizită.
se ascunde din pagina de plugin-uri.
elimină linkul de dezactivare.
folosește un cookie de 24 de ore pentru a împiedica vizitatorii să fie redirecționați de două ori și pentru a evita suspiciunile.

wp-system-cache

Se identifică drept “WP Cache Performance” de la “WordPress”, dar nu are nicio legătură nici cu echipa WordPress, nici cu performanța, nici cu cache-ul.

Folosește un sistem de auto-ascundere standard prin unset($plugins[plugin_basename(__FILE__)]).

Partea interesantă este ce mai ascunde: filtrează pre_user_query, views_users și endpoint-ul REST de utilizatori pentru a elimina un anumit cont de administrator (controlat de opțiunea _wpc_cx, implicit wp_ + hash CRC32) din fiecare listă și ocolește Force Login pe API-ul REST.

Plugin-ul se ascunde atât pe sine, cât și contul de administrator al atacatorului.

smush-508

Se identifică drept “Yoast Helper” de la “Team Yoast”, deși nu are nicio legătură cu adevăratul plugin Yoast SEO; numele este doar de camuflaj.

Aceeași tehnică de auto-ascundere. Găzduiește și motorul de generare a articolelor spam: o acțiune admin_init citește fișiere TXT dintr-un subdirector posts/ și un CSV de la wp-content/uploads/2024/11/508.csv, apoi apelează wp_insert_post pentru a le publica în masă.

Aceasta este sursa celor peste 6.000 de articole pe care le-a văzut clientul.

Backdoor-urile de tip mu-plugin

Două dintre ele:

mu-plugins/direct-connector-mod.php
"Smart Toolkit Live" by "Digital Works Studio"
mu-plugins/core-plugin-bit.php
"Primary Dispatcher Kit" by "Rachel Mitchell"

direct-connector-mod.php era prezent în 10 locații. core-plugin-bit.php în 3.

Ambele fișiere folosesc același tipar de ofuscare: sute de variabile, fiecare conținând un scurt fragment base64, completate cu caractere de umplutură ca zgomot de fond, apoi reasamblate în timpul rulării în nume de funcții.

Odată decodate, scripturile contactează gazde C2 la distanță, interoghează pentru instrucțiuni, scriu fișiere noi și modifică baza de date.

Antetele plugin-urilor sunt camuflaj. Nu există niciun plugin numit “Smart Toolkit Live” pe wordpress.org. Nu există niciun dezvoltator “Digital Works Studio” cu acel autor.

Antetul este acolo pentru ca atunci când cineva aruncă o privire pe fișier să creadă că este un plugin legitim.

Plugin-uri legitime folosite ca instrumente de atac

Două plugin-uri reale au fost reutilizate ca backdoor-uri.

wp-console

Acesta este un plugin legitim creat de Edi Amin, care livrează un PsySH PHP REPL în browser, în interiorul panoului de administrare WordPress.

Este folosit din comoditate, dar este, efectiv, un webshell. Instalarea WP Console este o mișcare secundară frecventă după ce un atacator obține credențiale de administrator, deoarece backdoor-ul rezultat nu lasă o urmă evidentă de fișier malițios.

L-am găsit în două subdomenii, plus trei directoare-stub goale (php-console-actual, php-console-2 și php-console-mu-4.3) în alte părți.

wp-file-manager

Acest plugin exista în 13 locuri. Este un plugin legitim care a avut mai multe CVE-uri de tip RCE neautentificat de-a lungul anilor. Chiar și actualizat, expune un file manager liber oricui are drepturi de administrator.

L-am întrebat pe client dacă el a instalat aceste plugin-uri, iar când a spus că nu, le-am eliminat peste tot.

Notă: nu recomandăm folosirea acestor pluginuri. Este absolut ireal cum astfel de pluginuri sunt acceptate în repo-ul WordPress.org, sunt folosite pe scară largă și au review-uri de 5 stele, iar ele sunt găuri masive de securitate pe orice site pe care sunt instalate.

Rămășițe

Odată eliminate payload-urile active, o ultimă verificare a scos la iveală mai multe rămășițe ale infecției:

wp-promtools-pro/functions_bak.php în patru subdomenii. Copii curate ale fișierelor functions.php originale, păstrate ca mecanisme de siguranță, pentru ca injectorul de malware să poată reveni dacă propriile modificări stricau site-ul.
Shell-uri goale de plugin-uri cu nume luate de la produse WordPress reale (wp-core-*-module, wp-engine-*-module, wp-kernel-module, zend-fonts-wp, opt_v13od7) aflate în .wp-toolkit_E/ și în folderul .trash/ al cPanel.
custom-socializer-tracking-post, un “plugin de monitorizare” din /wp-content/plugins/ care exfiltrează date despre site către o instanță MongoDB controlată de atacator. Comentarii în limba rusă în codul sursă.
Foldere de plugin-uri false cu nume care par legitime la prima vedere: contact-form-7-pro (nu există oficial un astfel de plugin), all-in-one-seo-pack-stable și wordpress-seo-extended (o clonă falsă cunoscută de Yoast SEO folosită de această familie de atacatori).
Markere de coordonare a boților în folderul rădăcină al unui subdomeniu: config-main.php, config-main_2506.php și 1.php. Folosite de scripturile automate ale atacatorului pentru a recunoaște “deja deținem acest site”.
Un fișier index-encryption.php de 0 octeți într-un director de plugin.
Aproximativ 250 de directoare goale rămase de la upgrade-uri vechi de plugin-uri, staging .wp-toolkit_* și foldere de upload.

Cum am curățat și restaurat site-ul

În interiorul arhivei de rezervă, am lucrat mai întâi la fișiere:

Fișiere de bază igienizate

Am eliminat blocul de injecție base64 cu auto-reparare din wp-config.php și blocul malițios mod_rewrite din .htaccess.

Fișierele webshell distruse

Am forțat ștergerea .wp-cache-handler.php, .wp-temp-data.php și .wp-session-backup.php după relaxarea permisiunilor directoarelor părinte.

Micro-dropperele eliminate

O verificare globală a identificat și a șters definitiv toate cele 28 de fișiere PHP hexazecimale de 8 caractere.

Injecțiile din functions.php curățate

Un mic script a eliminat chirurgical blocurile de malware încadrate cu MD5 din toate cele șase teme afectate, precum și shim-ul eefw-security-508. Codul legitim al temelor a fost lăsat intact.

Plugin-uri malițioase eliminate

Am șters wp-system-cache, woocommerce_TAG, smush-508, wp-promtools-pro, toate variantele wp-console și php-console, direct-connector-mod.php, core-plugin-bit.php, custom-socializer-tracking-post, index-encryption.php, wordpress-seo-extended, contact-form-7-pro și all-in-one-seo-pack-stable.

Instrumente legitime exploatate eliminate

Am șters wp-file-manager din toate cele 13 locații pentru a elimina un vector cunoscut de reinfectare.

robots.txt restaurat

Am eliminat directivele malițioase Disallow: și Sitemap: din cele 9 fișiere modificate. Le-am înlocuit cu valorile implicite standard și sigure pentru WordPress.

Marcaje de boți și gunoaie curățate

Am eliminat fișierele marker goale (config-main.php, 1.php etc.) și am golit folderul .trash/ al cPanel, care conținea încă variante mai vechi, dormante, ale malware-ului.

Proprietarul site-ului a șters manual cele peste 6.000 de articole spam din baza de date înainte de analiza noastră finală.

Cu fișierele curate, baza de date și credențialele mai aveau nevoie de lucru înainte ca site-ul să poată reveni în siguranță online. Ne-am ocupat de o parte noi înșine și am ghidat clientul prin restul, în această ordine:

curățarea bazei de date
verificarea conturilor de utilizator
schimbarea parolelor
actualizări de software

Fiecare este detaliat mai jos. Ordinea contează: baza de date trebuie curățată și plugin-ul de ascundere a utilizatorilor eliminat înainte ca acel cont de administrator necinstit să devină vizibil, iar credențialele se rotesc înainte ca site-ul să fie expus din nou. La Simplenet rămânem implicați și după acest punct, ajutând clienții să fie atenți la reinfectare pe măsură ce site-ul revine online.

Curățarea bazei de date (SQL)

Rulăm următoarele prin phpMyAdmin pentru a elimina tabelele de rutare C2 și pentru a curăța metadatele orfane rămase de la articolele spam șterse.

-- 1. Drop the malware routing tables
DROP TABLE IF EXISTS `wp_pcachewpr`, `wp_lcachewpr`;

-- 2. Clean up orphaned post metadata (remnants of the 6k deleted spam posts)
DELETE FROM wp_postmeta WHERE post_id NOT IN (SELECT ID FROM wp_posts);

-- 3. Clean up orphaned user metadata
DELETE FROM wp_usermeta WHERE user_id NOT IN (SELECT ID FROM wp_users);

-- 4. Clean up orphaned term relationships
DELETE FROM wp_term_relationships WHERE object_id NOT IN (SELECT ID FROM wp_posts);

De asemenea, ștergeți, pe fiecare site, orice rând din wp_options numit wp_custom_filters, plus orice rând al cărui nume corespunde cu md5(sha1(<hostname-ul acelui site>)).

Acestea erau spațiul de stocare al injecției Balu. Sunt inerte fără codul PHP din temă care le citea, dar ar trebui totuși eliminate.

Curățarea contului de administrator ascuns

Plugin-ul wp-system-cache exista special pentru a ascunde un administrator creat de atacator din lista de utilizatori WordPress. Plugin-ul a dispărut, dar utilizatorul ar putea fi încă în baza de date.

Pentru a evita ștergerea utilizatorilor legitimi, i-am cerut proprietarului site-ului să revizuiască toți utilizatorii și să șteargă orice cont de administrator pe care nu îl recunoaște, acordând o atenție specială numelor de utilizator care încep cu wp_ urmat de caractere cu aspect aleatoriu.

Rotația credențialelor

Atacatorii au avut acces de citire la wp-config.php prin file manager cel puțin în perioada de la 29 aprilie încoace și, probabil, mult mai mult timp prin backdoor-urile mu-plugin. Trebuie să presupunem că datele de acces la baza de date sunt publice, așa că i-am cerut clientului să schimbe:

Parola panoului de control.
Toate parolele FTP / SSH.
Toate parolele utilizatorilor bazei de date (și să actualizeze ulterior constanta corespunzătoare DB_PASSWORD din fiecare wp-config.php).
Toate parolele administratorilor WordPress. Forțați resetarea acestora în loc să trimiteți linkuri de recuperare prin e-mail.

Actualizări de software

I-am cerut clientului să actualizeze nucleul WordPress, fiecare temă și fiecare plugin la versiunile curente înainte de a expune din nou site-urile pe internet. Vectorul inițial de intrare nu a fost confirmat în timpul curățării, dar familia de atacatori care lasă aceste payload-uri specifice obține de obicei acces prin plugin-uri neactualizate sau prin credențiale de administrator furate.

De asemenea, i-am recomandat clientului nostru să trimită sitemap-ul curat sitemap.xml către Google Search Console și să solicite reindexarea pentru a accelera eliminarea celor peste 6.000 de URL-uri spam din rezultatele căutării. Apoi să urmărească raportul de acoperire din Search Console timp de câteva săptămâni.

Dacă reapar URL-uri spam noi, acesta este un semnal că procesul de curățare a ratat ceva și că site-ul ar trebui re-auditat.

Confirmarea faptului că site-ul era curat

După toate cele de mai sus, o nouă verificare a confirmat următoarele în întregul cont:

Fișierele wp-config.php nu conțin niciun apel eval sau base64_decode.
Fișierele .htaccess nu conțin nicio regulă wp_cache_token sau wp_token.
Nu mai rămâne niciun fișier .php hexazecimal de 8 caractere nicăieri.
wp-load.php, wp-settings.php, wp-blog-header.php și fișierele index.php din nucleul WordPress sunt nemodificate.
Nu este prezentă nicio semnătură FilesMan, WSO, b374k, c99shell sau r57shell.
Directoarele mu-plugins nu conțin niciun artefact rămas de la atacator.
Fișierele functions.php din teme nu conțin niciun bloc de injecție cu marker MD5 și niciun wrapper fals eefw_.
Directorul .trash a fost golit de rămășițele malware-ului.
Directoarele .cpanel, mail, .subaccounts, ssl și .cagefs nu au avut niciodată fișiere PHP în ele. Daunele au fost limitate la WordPress.

Ce ne învață acest caz

Acest caz are două lecții.

Prima: amploarea acestei coordonări indică un sistem automatizat de reinfectare.

Îți poți da seama pentru că același tipar de marker MD5 apare în mai multe teme, aceleași droppere cu nume hexazecimale au fost plasate în directoare identice pe fiecare subdomeniu, iar fiecare backdoor are un mecanism de siguranță corespunzător: depozitul de revenire wp-promtools-pro, handler-ul de reparare prin funcția de shutdown, marcajele de coordonare a boților.

A doua: ștergerea articolelor spam nu elimină infecția.

Proprietarul a făcut ce trebuia, ștergând 6.000 de articole din baza de date. Totuși, motorul care le-a generat era încă în smush-508, tabelele de rutare erau încă în baza de date, iar file manager-ul era încă pregătit să repare orice reușea el să șteargă.

Ștergerea articolelor a eliminat simptomele vizibile; mecanismul care le producea a continuat să funcționeze.

Cum să vă protejați propriul site

Punctele de intrare folosite de acest atacator sunt aceleași pe care le puteți închide în avans. Tratați acest lucru ca pe o mentenanță de rutină, nu ca pe un lucru pe care-l faceți o singură dată și gata:

mențineți toate plugin-urile, temele și nucleul WordPress actualizate.
folosiți parole puternice și unice pentru fiecare cont.
activați autentificarea în doi factori pe conturile de administrator.
eliminați plugin-urile și temele nefolosite sau învechite.
revizuiți periodic conturile de utilizator și permisiunile.

Puneți-le pe un program recurent. Pentru informații mai complete, vedeți ghidul nostru despre bunele practici de securitate WordPress.

Concluzie

Acesta a fost un sistem coordonat, construit să supraviețuiască ștergerii, să se ascundă de proprietar și să producă bani.

Curățarea lui a însemnat eliminarea fiecărui payload, blocarea permisiunilor, eliminarea tabelelor de rutare și igienizarea fișierelor de bază. Ordinea a contat, deoarece handler-ul de reparare anulează orice ștergi în afara secvenței.

Problemele simple sunt la îndemâna majorității proprietarilor de site-uri: o vulnerabilitate cunoscută de plugin, o temă neactualizată, câteva articole spam evidente.

Infecțiile ca aceasta nu sunt simple.

Payload-uri ascunse, conturi de administrator invizibile, spam care revine în permanență și backdoor-uri care se reconstruiesc singure după ștergere; toate au nevoie de cineva care poate da socoteală pentru fiecare piesă, pentru că lăsarea uneia în urmă readuce întregul sistem.

Dacă malware-ul revine mereu după ce l-ați curățat, acesta este semnalul să aduceți ajutor.

La comanda inițială sau migrarea la Simplenet, toate pachetele Business, Publisher și eCommerce cu plată anuală includ un audit de securitate gratuit pentru un singur site și curățarea malware, dacă este necesară. Beneficiul se acordă o singură dată, nu la reînnoiri, indiferent de numărul de site-uri permis de pachet.

Consultați planurile noastre de găzduire pentru a găsi varianta potrivită pentru site-ul dumneavoastră sau contactați-ne pentru a discuta cum vă putem securiza site-ul dvs. WordPress.

Ce conține baza de date WordPress: rolul fiecărui tabel

Elena Chira — Wed, 15 Apr 2026 00:00:00 GMT

Orice instalare WordPress vine cu un set standard de tabele în baza de date. Fiecare dintre ele are un rol bine definit și stochează informații necesare funcționării platformei, de la articole și pagini până la setări, utilizatori sau comentarii.

Aceste informații sunt utile pentru oricine care lucrează cu WordPress, fie că este la început de drum, fie că administrează un site sau dezvoltă proiecte pentru clienți.

Începătorii vor înțelege mai bine cum sunt organizate datele în spate, administratorii pot gestiona mai eficient problemele tehnice, iar freelancerii vor avea o bază solidă pentru debugging, optimizare și migrare.

Dacă știi ce conține fiecare tabel, îți este mult mai ușor să înțelegi unde ajung datele site‑ului tău și cum sunt organizate în spate. O instalare WordPress proaspătă creează în mod normal 12 tabele, toate având același prefix (implicit wp_, dar acest prefix poate fi schimbat la instalare).

Ce înseamnă fiecare tabel din baza de date WordPress

Mai jos găsești o prezentare pe scurt a fiecărui tabel și a rolului său.

wp_commentmeta

Acest tabel păstrează informații suplimentare despre comentarii. Include câmpuri precum meta_key și meta_value, folosite pentru a salva detalii adiționale, de exemplu, statusul unui comentariu sau alte date adăugate de pluginuri.

wp_comments

Aici sunt stocate toate comentariile publicate pe site: numele autorului, emailul, IP‑ul, textul comentariului și alte informații asociate.

wp_links

Acesta este un tabel rămas din versiunile mai vechi de WordPress, folosit pentru gestionarea blogroll‑urilor sau a pluginurilor care încă folosesc sistemul de linkuri.

wp_options

Probabil cel mai important tabel pentru configurarea site‑ului. Conține setările generale WordPress (URL‑ul site‑ului, emailul administratorului, fus orar, număr de articole pe pagină etc.), dar și opțiuni salvate de pluginuri și teme.

wp_postmeta

Aici sunt stocate metadatele pentru articole, pagini și orice tip de conținut personalizat. De exemplu: ce șablon folosește o pagină, câmpuri personalizate, setări SEO sau alte informații adăugate de pluginuri.

wp_posts

În ciuda numelui, acest tabel nu conține doar articole. Aici ajunge aproape orice tip de conținut: pagini, revizii, meniuri, atașamente media și post types personalizate.

wp_termmeta

Acest tabel permite salvarea de metadate pentru termeni din taxonomii. Pluginuri precum WooCommerce îl folosesc pentru a stoca informații suplimentare despre categorii sau atribute de produs.

wp_terms

Acest tabel conține termenii propriu‑ziși din taxonomii, de exemplu, numele categoriilor și etichetelor.

wp_term_relationships

Acest tabel stabilește legătura dintre conținut (postări, pagini etc.) și termenii din taxonomii. Practic, el spune care articol aparține cărei categorii sau etichete.

wp_term_taxonomy

Acest tabel definește tipul taxonomiei pentru fiecare termen (categorie, etichetă sau o taxonomie personalizată). Ajută WordPress să înțeleagă ce rol are fiecare termen.

wp_usermeta

Aici se stochează informații suplimentare despre utilizatori: preferințe, permisiuni, setări salvate de pluginuri și alte metadate.

wp_users

Este tabelul principal pentru conturile de utilizator. Include numele de utilizator, parola criptată, emailul și alte date de bază.

Dacă înțelegi cum funcționează baza de date WordPress, vei putea gestiona mai ușor site‑ul.

Aceste noțiuni devin utile când faci backupuri, când cauți cauza unei erori sau când schimbi găzduirea. Un pic de teorie clarifică multe dintre sarcinile tehnice.

PHP 8.5 este disponibil pe pachetele de găzduire WordPress

Andrei Chira — Fri, 05 Dec 2025 00:00:00 GMT

Vă informăm că versiunea PHP 8.5 este acum implementată și gata de utilizare pe pachetele noastre de găzduire WordPress.

Această actualizare reprezintă un pas firesc către menținerea unui mediu de găzduire modern și sigur pentru proiectele clienților noștri.

Cum schimbi versiunea PHP

Actualizarea la PHP 8.5 se realizează din panoul de control al găzduirii. Procesul este conceput să fie rapid și intuitiv.

Accesați panoul de control al găzduirii.
Faceți click pe site-ul dorit
Mergeți la secțiunea Advanced > developer tools
Selectați PHP 8.5 din listă și apăsați butonul Update

Pentru o ghidare completă, care să vă asigure o tranziție lină, am pregătit un tutorial detaliat despre schimbarea versiunii PHP.

Ce adaugă PHP 8.5

Deși îmbunătățirile de performanță există, ele nu sunt spectaculoase.

Majoritatea îmbunătățirilor reprezintă beneficii pentru dezvoltatori. Ele sunt prezentate mai pe larg pe pagina oficială de release.

Pe scurt, acestea sunt:

Funcțiile mai simple pentru array-uri, cum ar fi array_first() și array_last() simplifică manipularea datelor din array-uri
Operatorul Pipe |> și sintaxa de clonare cu modificărilor (clone with) permit scrierea unui cod mai ușor de citit și mai logic
Extensia URI parsează și modifică linkurile după reguli standard, evitând erori de securitate la manipularea adreselor web
Atributul #[\NoDiscard] te anunță dacă uiți să folosești rezultatul unei funcții importante, reducând greșeli în cod
Manevre persistente refolosesc conexiunile între cereri, fără a le reinitializa de fiecare dată, economisind timp
#[\Override] pe proprietăți verifică suprascrierile corecte, iar closures statice merg în constante pentru cod mai curat
Erorile grave arată acum traseul complet, ajutând la găsirea rapidă a problemei în aplicații mari

Așadar, deși utilizatorul final va sesiza o diferență mică în viteză, dezvoltatorii au acum uneltele necesare pentru a scrie cod mai bun, ceea ce se traduce în stabilitatea și întreținerea pe termen lung a platformei WordPress.

Compatibilitatea PHP 8.5 cu ecosistemul WordPress

Orice schimbare majoră de versiune software necesită o abordare precaută. Vă rugăm să acordați atenție punctului de mai jos înainte de a trece la PHP 8.5.

Nu toate temele și pluginurile, în special cele mai vechi sau care nu au fost actualizate recent, sunt integral compatibile cu PHP 8.5. Utilizarea unei versiuni prea noi poate duce la erori de funcționare pe site.

De exemplu, în acest moment modulele imagick și Ioncube nu sunt suportate pe PHP 8.5, în așteptarea lansării unor noi versiuni de către furnizorii acestor module.

Aspecte de verificat înainte de actualizare

Dacă doriți să treceți la PHP 8.5, vă recomandăm următorul proces de verificare.

Efectuați o copie de siguranță (backup)

Înainte de a începe, asigurați-vă că aveți un backup complet. Dacă survine o problemă, veți putea reveni rapid la versiunea anterioară.

Puteți să urmați tutorialul nostru detaliat (video) despre cum se poate face un backup manual din panoul nostru de control.

Actualizări WordPress, teme și pluginuri

Înainte de a schimba versiunea PHP, vă recomandăm să actualizați tema principală și toate pluginurile la cele mai noi versiuni disponibile.

Testați pe un site de staging

Găzduirea noastră WordPress include un mediu de testare (staging), unde puteți să clonați site-ul live pe un site de staging și să schimbați versiunea PHP acolo.

Acest lucru vă permite să testați funcționalitatea fără a afecta site-ul public.

În cazul în care observați erori după actualizare, soluția cea mai rapidă este revenirea temporară la versiunea PHP pe care o foloseați anterior.

Ca întotdeauna, suntem aici pentru a vă oferi suportul necesar. Dacă întâmpinați dificultăți sau aveți întrebări, vă rugăm să ne contactați.

Istoria platformei WordPress - evoluție din 2003 până în prezent

Andrei Chira — Mon, 10 Nov 2025 00:00:00 GMT

WordPress este un software gratuit și open-source care vă permite să creați, să gestionați și să publicați un site web fără a fi nevoie să scrieți cod. Este dezvoltat și întreținut de o comunitate globală de voluntari susținută din donații.

Astăzi, 43% din întregul internet funcționează pe platforma WordPress. De la bloguri personale la magazine online complexe și site-uri de știri globale, prezența sa este fundamentală, deși adesea discretă.

Pentru un utilizator care descoperă platforma în 2025, multitudinea de opțiuni poate părea vastă. Însă experiența de astăzi este, în mod paradoxal, mult mai accesibilă și mai intuitivă decât era în 2003.

Această simplitate nu este o întâmplare. Ea este rezultatul direct al misiunii fundamentale a proiectului WordPress - “democratizarea publicării” - dorința constantă de a oferi oricui puterea de a-și face vocea auzită online, eliminând barierele tehnice.

Context: lumea dinainte de 2003

La începutul anilor 2000, publicarea online era un proces destul de tehnic. Printre puținele instrumente existente se afla b2/cafelog, un proiect apreciat, dar rămas fără dezvoltare după 2002, când autorul său, Michel Valdrighi, a întrerupt actualizările.

2003: nașterea WordPress

Doi utilizatori activi ai b2/cafelog, Matt Mullenweg și Mike Little, au decis să preia codul existent.

Pe 27 mai 2003, au lansat oficial WordPress 0.7. Numele “WordPress” a fost sugerat de Christine Selleck Tremoulet, o prietenă a lui Mullenweg. Era o platformă minimalistă, destinată bloggerilor, dar cu o bază solidă pentru viitor.

2004: fundația extensibilă

Sursa: wpmarmite.com

Apare versiunea 1.0, numită “Davis”.

Versiunea 1.0 (Davis) a adus o structură stabilă, dar adevărata inovație, sistemul de plugin-uri, a venit cu versiunea 1.2 (“Mingus”), lansată în mai 2004.

Un plugin (numit și modul) este un mic program care permite adăugarea unor funcționalități (de exemplu, un formular de contact, o galerie de poze etc.) fără a modifica nucleul WordPress.

Tot acum s-a stabilit o tradiție culturală: fiecare lansare majoră a primit numele unui muzician de jazz renumit.

2005: separarea formei de conținut

Versiunea 1.5 (“Strayhorn”) a adus trei noutăți esențiale:

Sistemul de teme (Themes): Utilizatorii puteau schimba complet designul site-ului cu un singur clic. Tema implicită Kubrick a definit aspectul vizual al WordPress-ului pentru mulți ani.
Paginile statice: WordPress nu mai era doar pentru articole de blog; putea susține pagini clasice (ex.: “Despre noi”).
Moderarea comentariilor: A fost introdus sistemul de aprobare a comentariilor, un instrument vital pentru gestionarea dialogului.

Tot în 2005, Matt Mullenweg a fondat compania Automattic, compania care gestionează WordPress.com și care a creat o confuzie pe care mulți începători o întâmpină:

WordPress.org: Acesta este proiectul open-source, software-ul gratuit pe care oricine îl poate descărca și instala pe propriul serviciu de găzduire (hosting). Oferă control total.
WordPress.com: Acesta este un serviciu comercial, administrat de Automattic, care folosește software-ul WordPress. Este o platformă găzduită, mai simplă, dar cu limitări.

Istoria de față se referă la proiectul .org, software-ul care stă la baza ambelor.

2006 - 2007: comunitatea și primele unelte

Sursa: Wikipedia

În 2006, Automattic a înregistrat marca și logo-ul WordPress, un pas important pentru protejarea brandului. În același an, a avut loc primul WordCamp în San Francisco. Aceste conferințe, organizate de voluntari, au devenit motorul comunității globale.

În 2007, versiunea 2.1 (“Ella”) a adus funcții practice esențiale, precum verificarea ortografică (spell-check), ca extensie prin TinyMCE, editorul vizual integrat la vremea respectivă în WordPress, și funcția de salvare automată (Autosave).

O evoluție paralelă: apariția temelor premium (cca. 2007-2008)

În timp ce WordPress se dezvolta, majoritatea temelor (designurilor) gratuite erau încă axate pe formatul de blog. Un dezvoltator, Brian Gardner, a identificat o nevoie: afacerile doreau site-uri care să arate ca un site web, nu ca un blog.

A creat una dintre primele teme de acest fel, numită Revolution. Aceasta nu mai punea accentul pe articole cronologice, ci pe o pagină de start structurată pentru afaceri.

Gardner a fost cel care a popularizat termenul de “Premium WordPress Theme”, creând o piață comercială vibrantă. Această evoluție, venită din partea comunității, a accelerat masiv tranziția WordPress de la blog la un CMS complet.

Ulterior, conceptele din “Revolution” au evoluat în faimosul Genesis Framework.

2008: rafinarea experienței

Versiunea 2.5 a adus un redesign major al panoului de administrare. Proiectul a fost realizat în colaborare cu renumita firmă de design Happy Cog, ceea ce semnalează angajamentul platformei pentru o experiență de utilizare profesională și curată.

2009 - 2010: maturizarea și transferul către fundație

În 2009, a fost lansat BuddyPress, un pachet de plugin-uri care transforma WordPress într-o platformă de rețea socială, demonstrând flexibilitatea incredibilă a sistemului.

Anul 2010 a fost crucial. Versiunea 3.0 (“Thelonious”) a introdus Custom Post Types (Tipuri de Conținut Personalizate). Această funcție a permis platformei să gestioneze eficient orice tip de conținut (produse, portofolii, etc.), marcând transformarea oficială într-un CMS veritabil.

Tot în 2010, marca și logo-ul au fost transferate de la Automattic către Fundația WordPress, o organizație non-profit creată pentru a proteja misiunea open-source a proiectului pe termen lung, asigurându-se că WordPress nu va fi niciodată “deținut” de o singură companie.

Dacă doriți să susțineți dezvoltarea WordPress, puteți dona către WordPress Foundation. În România, Simplenet și Themeisle sunt printre principalii donatori către fundația WordPress.

O evoluție paralelă: găzduirea specializată (Managed WordPress Hosting)

Pe măsură ce WordPress devenea un CMS complex și susținea afaceri serioase, a apărut o nouă nevoie: găzduire optimizată specifică pentru viteză, securitate și scalabilitate.

În 2009, Joshua Strebel a fondat Pagely, companie recunoscută la nivel global ca fiind creatoarea categoriei de “Managed WordPress Hosting” (găzduire WordPress administrată). Acesta nu mai era un simplu spațiu pe server, ci un serviciu complet care se ocupa de actualizări, securitate avansată și cache, permițând proprietarilor de site-uri să se concentreze pe conținut, nu pe partea tehnică.

În România, companii precum Presslabs și Simplenet au fost pioniere în adoptarea și promovarea acestui model de găzduire specializată WordPress, contribuind la maturizarea pieței locale.

2011 - 2013: comerțul electronic și stabilitatea

În 2011, a fost lansat pluginul WooCommerce. Acesta a transformat radical WordPress, permițând oricui să adauge un magazin online complet funcțional. Această extensie este motivul principal pentru care WordPress domină astăzi și piața de comerț electronic.

În 2013, o altă funcție esențială a fost adăugată: actualizările automate de securitate în fundal, o schimbare care a sporit enorm siguranța site-urilor.

2014 - 2017: expansiunea globală și API-ul

În 2014, s-a atins un prag simbolic: descărcările WordPress în alte limbi decât engleza (non-English) au depășit, pentru prima dată, descărcările în engleză, marcând transformarea sa într-un proiect cu adevărat global.

În culise, s-a finalizat componenta tehnică REST API, o metodă standardizată care a permis altor aplicații (de exemplu, aplicații mobile) să comunice și să interacționeze mai ușor cu un site WordPress.

O evoluție paralelă - pluginurile de tip “page builder”

Așa cum am discutat, WordPress s-a transformat dintr-o platformă de blog într-un CMS (cu teme premium și Custom Post Types). Totuși, editorul de bază al WordPress (numit TinyMCE sau “Editorul Clasic”) era, în esență, un editor de text. Era excelent pentru scris articole, dar foarte limitat pentru a crea layout-uri de pagină (de exemplu, pagini cu coloane, imagini și text aranjate complex).

Pentru a rezolva asta, dezvoltatorii de teme au început să folosească “shortcodes” pe care utilizatorii le introduceau în editorul text, template-uri PHP cu layout mai complex sau pagini “widgetized”, formate din widgeturi. Acesta era un sistem greoi, neintuitiv și crea o experiență fragmentată.

A apărut o nevoie clară pentru o soluție “drag-and-drop”.

Visual Composer (acum WPBakery), lansat în jurul anului 2011, este considerat pe scară largă drept primul plugin de tip page builder care a obținut o popularitate masivă.

Secretul succesului său a fost includerea sa în pachete cu teme populare de pe piața ThemeForest. Aproape orice temă complexă venea la pachet cu Visual Composer, obișnuind milioane de utilizatori cu ideea de a construi pagini vizual.

Succesul Visual Composer a deschis piața, iar noi jucători au venit cu abordări mai rafinate:

Divi (de la Elegant Themes), lansat în 2013, a fost un moment important. Divi nu a fost doar un plugin, ci un pachet integrat (temă + builder), care oferea o experiență de editare direct pe pagina vizibilă (front-end).
Beaver Builder, lansat în 2014, a câștigat rapid respectul dezvoltatorilor pentru calitatea codului său, stabilitate și o interfață curată.

În 2016, a fost lansat Elementor. Acesta a schimbat complet piața. A oferit o versiune gratuită extrem de capabilă și o interfață de editare live (front-end) foarte rapidă și intuitivă. Popularitatea sa a explodat, devenind standardul de facto pentru mulți utilizatori și agenții.

Elementor a fost o adevărată revoluție în ecosistemul WordPress, similară cu cea generată de Brian Gardner cu tema Revolution despre care am vorbit mai devreme.

Succesul imens al acestor plugin-uri (Elementor, Divi, Beaver Builder etc.) a trimis un semnal clar echipei de bază WordPress: editorul clasic nu mai era suficient.

Utilizatorii doreau să construiască vizual. Răspunsul oficial al WordPress-ului la această tendință a fost dezvoltarea și lansarea propriului editor bazat pe blocuri, Gutenberg, în 2018.

2018: noua paradigmă (editorul de blocuri)

Lansarea WordPress 5.0 (“Bebo”) a adus cea mai mare schimbare din istoria recentă: noul editor de conținut, numit “Gutenberg”. Acesta a înlocuit editorul clasic cu un sistem bazat pe “blocuri”. Fiecare paragraf, imagine sau titlu a devenit un bloc individual, permițând crearea de pagini complexe vizual, într-un mod intuitiv.

Poți citi mai multe despre noul editor Gutenberg în articolul nostru dedicat.

2019 - 2021: adaptarea și modernizarea

În 2019, a fost introdus instrumentul “Site Health” (Sănătatea Site-ului), care notifică utilizatorii despre probleme tehnice (ex. versiuni PHP învechite).

În 2021, au fost adăugate două actualizări practice: funcția de trecere de la HTTP la HTTPS cu un singur clic și renunțarea oficială la suportul pentru browserul învechit Internet Explorer.

2022 - 2023: Full Site Editing (FSE)

Editorul Gutenberg cu blocuri s-a extins de la partea de content la întreaga platformă, poți schimba vizual orice parte a site-ului.

Astfel, a fost introdus conceptul de “Full Site Editing” (FSE). Prin intermediul temelor bazate pe blocuri (block themes), utilizatorii pot acum folosi aceeași interfață vizuală pentru a edita toate părțile site-ului, inclusiv antetul (header) și subsolul (footer) sau meniurile.

2024 - 2025 (Prezent): rafinament și colaborare

Perioada recentă s-a concentrat pe rafinarea FSE. Au fost introduse “Biblioteca de Fonturi” (Font Library) și funcții de viteză care preîncarcă paginile.

În prezent (Octombrie 2025), se lucrează la Faza 3 a proiectului (Collaboration), introducând primele elemente de colaborare, cum ar fi posibilitatea de a lăsa adnotări (Notes) direct în editor.

Viitorul WordPress: colaborare și accesibilitate

Evoluția WordPress este structurată pe patru faze ale proiectului Gutenberg. După Faza 1 (Editorul) și Faza 2 (FSE), atenția se îndreaptă către:

Faza 3 (Colaborare): Transformarea WordPress într-un instrument colaborativ, permițând echipelor să editeze conținut simultan.
Faza 4 (Multilingual): Integrarea suportului pentru site-uri multilingve direct în nucleul platformei.

Sperăm că această istorie v-a oferit o perspectivă clară asupra fundației pe care este construit WordPress. Pentru a încheia, iată câteva răspunsuri la întrebări frecvente legate de WordPress:

De ce atât de multe site-uri folosesc WordPress?

Trei motive principale: este flexibil (datorită temelor și pluginurilor), este susținut de o comunitate globală imensă și, fiind open-source, nu impune costuri de licențiere.

WordPress este complet gratuit?

Software-ul WordPress (de pe .org) este gratuit. Orice utilizator are nevoie însă de două servicii plătite pentru a-l face public: un nume de domeniu (adresa site-ului) și un serviciu de găzduire (spațiul pe server unde “locuiesc” fișierele site-ului).

Am nevoie de cunoștințe tehnice pentru a-l folosi?

Nu pentru a începe. Editorul vizual de blocuri permite oricui să creeze pagini și articole. Pentru personalizări avansate sau mentenanță tehnică (securitate, viteză), cunoștințele de bază sau apelarea la un serviciu de găzduire specializat (administrat) devin necesare.

Investiție în performanță: trecem găzduirea premium pe AMD EPYC Gen 4 și 5

Andrei Chira — Fri, 07 Nov 2025 00:00:00 GMT

Pentru platforma noastră de găzduire web premium, filozofia noastră a fost întotdeauna să oferim nu doar un serviciu, ci o infrastructură excepțională. Clienții noștri premium se bazează deja pe performanța serverelor AMD EPYC Gen 2 și 3.

Dar în tehnologie, a sta pe loc înseamnă a rămâne în urmă.

Fideli principiului nostru de a fi mereu în avangardă, anunțăm un nou ciclu de reînnoire hardware. Am început procesul de migrare a întregii platforme de găzduire premium pe cea mai nouă generație de servere, echipate cu procesoare AMD EPYC Gen 4 (“Genoa”) și Gen 5 (“Turin”).

Acesta nu este un upgrade incremental; este un salt fundamental al întregii platforme.

Ce aduce nou generația EPYC Gen 4/5?

În timp ce trecerea de la Intel la AMD EPYC Gen 3 (despre care am discutat pentru platforma cPanel) a fost un pas important, trecerea la EPYC Gen 4 și 5 introduce două tehnologii care redefinesc viteza la nivel de server.

1. Suport pentru DDR5 RAM - memorie mai rapidă

Noile servere utilizează memorie RAM DDR5. Aceasta oferă o lățime de bandă semnificativ mai mare și viteze mai rapide decât generația anterioară (DDR4).

Într-un mediu optimizat pentru WordPress, unde interogările de baze de date (MariaDB) și sistemele de object caching (Redis) sunt esențiale, o memorie mai rapidă se traduce printr-o procesare instantanee a datelor și un timp de răspuns general (TTFB) redus.

2. Suport pentru PCIe 5.0 - stocare mai rapidă

Platforma noastră folosește exclusiv stocare NVMe. Standardul PCIe 5.0, suportat de noile procesoare, dublează efectiv lățimea de bandă disponibilă pentru aceste unități de stocare. Orice potențial blocaj la citirea sau scrierea fișierelor este acum eliminat. Este ca și cum am trece de la o autostradă cu 4 benzi la una cu 8 benzi, permițând datelor să circule fără nicio congestie.

3. Arhitectură “Zen 4/5” - eficiență și securitate

Pe lângă cele de mai sus, noile arhitecturi aduc o performanță și mai bună pe un singur nucleu (IPC) – vitală pentru execuția rapidă a scripturilor PHP – și caracteristici de securitate avansate, integrate direct la nivel de hardware.

Un proces calm, fără impact

Ca întotdeauna, angajamentul nostru pentru performanță este egalat de angajamentul nostru pentru stabilitate. Acest proces de upgrade va fi gestionat integral de echipa noastră, treptat și controlat.

Migrarea se va desfășura “live”, cu întreruperi minime de serviciu (downtime) de 5-6 minute pentru fiecare server.

Investiția în cea mai performantă tehnologie disponibilă pe piață este modul nostru de a ne onora promisiunea: aceea de a oferi o fundație tehnică premium, pe care vă puteți baza pe deplin pentru a vă scala afacerea.

Dacă aveți întrebări, echipa noastră vă stă la dispoziție.

Sursa imagini: Phoronix

Migrăm serverele cPanel de la Intel Xeon la AMD EPYC

Andrei Chira — Wed, 22 Oct 2025 00:00:00 GMT

O parte esențială a filozofiei noastre la Simplenet este angajamentul pentru o fundație tehnică solidă și de cursă lungă. Nu credem în promisiuni de marketing pe termen scurt, ci în investiții constante care asigură un serviciu stabil și performant.

În linie cu acest principiu, o dată la fiecare 3-4 ani reînnoim infrastructura hardware care stă la baza serviciilor noastre de găzduire.

Ne bucurăm să anunțăm că am început acest proces pentru platforma de găzduire cPanel (Shared). În următoarele săptămâni, vom migra toate conturile de pe serverele actuale, bazate pe procesoare Intel Xeon, pe o nouă generație de servere echipate cu procesoare AMD EPYC Gen 3 (seria “Milan”).

De ce AMD EPYC?

Această trecere nu este un simplu upgrade, ci un salt tehnologic semnificativ. Deși serverele noastre Intel Xeon au funcționat admirabil, arhitectura AMD EPYC Gen 3 este proiectată special pentru mediile de lucru moderne, precum găzduirea web, și aduce beneficii concrete.

Mai multă putere de procesare

În mediul de găzduire partajată, numărul de nuclee al procesorului este esențial. Noile procesoare EPYC au un număr mult mai mare de nuclee, permițând serverului să gestioneze mii de sarcini simultane mult mai eficient. Pentru dumneavoastră, acest lucru se traduce printr-un timp de răspuns mai rapid și o stabilitate crescută, chiar și în orele de vârf.

Performanță superioară per nucleu

Operațiunile unui site WordPress (rularea unui script PHP sau interogările complexe) depind de viteza unui singur nucleu de procesor.

Arhitectura “Zen 3” a acestor procesoare excelează la acest capitol, executând sarcinile individuale mai rapid.

Veți simți acest lucru în special în viteza de încărcare a paginilor dinamice și în panoul de administrare WordPress.

Memorie cache L3 uriașă

Procesoarele EPYC sunt renumite pentru memoria cache L3 masivă. Gândiți-vă la cache ca la o memorie ultra-rapidă, unde procesorul păstrează datele folosite frecvent.

O memorie cache mai mare înseamnă că serverul de baze de date (MariaDB) poate răspunde interogărilor mult mai repede, reducând timpul de așteptare pentru generarea paginilor.

PCIe 4.0

Serverele noastre folosesc deja stocare ultra-rapidă NVMe. Noua platformă AMD EPYC aduce și suport pentru PCIe 4.0, care dublează lățimea de bandă dintre procesor și unitățile de stocare NVMe.

Rezultatul este un acces și mai rapid la fișiere și o reducere a blocajelor (I/O bottlenecks).

Ce rămâne la fel?

Această migrare îmbunătățește baza platformei, păstrând în același timp toate componentele premium pe care vă bazați deja:

Stocare 100% NVMe: Acum, conectată printr-o magistrală și mai rapidă.
CloudLinux: Pentru izolarea completă a conturilor și alocarea echitabilă a resurselor.
LiteSpeed Enterprise: Cel mai performant server web pentru WordPress, care asigură viteza și gestionarea eficientă a traficului.
MariaDB: Pentru baze de date rapide și fiabile.
cPanel & WordPress Toolkit: Pentru un management ușor și intuitiv al site-ului dumneavoastră.

Este cel mai bun setup pentru mediul de găzduire shared cu cPanel; sunt pur și simplu cele mai bune ingrediente disponibile pentru o soluție de găzduire performantă și stabilă.

Cum va decurge migrarea?

Înțelegem că orice migrare poate suna complicat. De aceea, am proiectat un proces care să fie complet lipsit de stres pentru dumneavoastră.

Migrările se vor desfășura treptat, server cu server, pe parcursul următoarelor săptămâni.
Veți primi o notificare înainte de fereastra de migrare programată pentru contul dumneavoastră.
Procesul este gestionat integral de echipa noastră de administratori.
Nu va exista niciun moment de downtime. Migrarea se face “live”, iar singura modificare pe care o veți observa după finalizare va fi o viteză de răspuns îmbunătățită.

Angajamentul nostru continuă

Această investiție substanțială nu este un simplu upgrade tehnic, ci o reînnoire a promisiunii noastre: aceea de a oferi o platformă de găzduire matură, stabilă și performantă, pe care vă puteți construi cu încredere proiectele pe termen lung.

Dacă aveți orice întrebare legată de acest proces, echipa noastră de suport vă stă la dispoziție.

Sursă imagini: Arstechnica

Ghid avansat de securitate WordPress

Andrei Chira — Fri, 03 Oct 2025 00:00:00 GMT

Folosesc WordPress din 2008 și, în tot acest timp, niciunul dintre site-urile mele nu a fost spart sau infectat. Deși experiența mea personală a fost una sigură, am văzut multe site-uri WordPress infectate de când lucrez în domeniul găzduirii web.

Atacurile cibernetice și infecțiile sunt o preocupare reală care determină nevoia unei securități proactive. Pe internet, trebuie să pornim de la 2 reguli fundamentale:

nu există securitate 100%
fiind accesibil public, site-ul este o țintă 24/7

Atacurile nu sunt personale, sunt automate și constante. De aceea, o strategie de securitate proactivă și stratificată este crucială. Securitatea WordPress înseamnă mult mai mult decât instalarea unui plugin.

Este WordPress o platformă sigură?

Da, nucleul WordPress este un software sigur. Dar fiind cea mai populară platformă CMS din lume, atrage inevitabil atenția atacatorilor. Însă, contrar percepției generale, vulnerabilitățile majore nu provin din platforma în sine.

~96% din vulnerabilități vin din pluginuri
~4% vin din teme
doar 0,001% vin din core-ul WordPress

Sursa: State of WordPress Security 2025 (Patchstack)

Acest lucru ne arată că principala noastră responsabilitate este să gestionăm corect elementele pe care le adăugăm peste nucleul WordPress.

Care sunt cauzele reale ale infecțiilor?

Un studiu recent realizat pe 9,5 milioane de site-uri WordPress a scos la iveală o realitate surprinzătoare: cea mai mare amenințare nu este o vulnerabilitate tehnică, ci compromiterea accesului.

59,9% din site-uri au fost infectate prin cookies de sesiune furate
32,9% prin vulnerabilități din pluginuri și teme
7,2% prin date de acces compromise

Sursa: We watch your website

Aceste date schimbă complet prioritățile. Dacă un atacator fură un cookie de sesiune valid, poate obține acces complet la site, ocolind parole, autentificare în doi pași (2FA) și orice altă măsură de protecție a login-ului.

Având aceste informații, iată un plan de acțiune structurat pentru a-ți securiza site-ul.

Cum ne securizăm site-ul WordPress: ghid pas cu pas

Având în vedere cauzele infecțiilor pe care le-am prezentat mai sus, pe primul loc ar trebui să fie protejarea cookie-urilor de sesiune.

Atenție, acestea sunt obținute în afara ecosistemului WordPress – prin infectarea computerului administratorului cu malware care fură cookie-urile din browser.

Dacă un cookie de sesiune este valid și nu a expirat, atacatorul are acces complet, indiferent de 2FA sau alte metode de protecție a loginului. Odată obținut cookie-ul, atacatorul poate prelungi valabilitatea sesiunii și menține accesul la site.

1. Securizează device-urile cu care accesezi interfața de administrare WordPress

Dacă device-ul tău e compromis, site-ul e în pericol - indiferent cât de bine ai securizat WordPress.

Recomandările ar fi următoarele…

Protecție antivirus/antimalware

Instalează o soluție de securitate de încredere și rulează scanări periodice.

Un malware pe computerul tău poate include un keylogger (care înregistrează tot ce tastezi, inclusiv parole) sau un stealer (care este specializat în a fura cookie-uri de sesiune și parole salvate direct din browser).

Oricât de securizat ar fi site-ul tău, dacă dispozitivul de pe care îl accesezi este compromis, atacatorul are o cale directă de acces.

Actualizări la zi

Menține sistemul de operare (Windows, macOS) și browserul web actualizate la ultima versiune.

Activează actualizările automate atât pentru sistemul de operare, cât și pentru browser. Este cea mai simplă și eficientă metodă de a rămâne protejat fără a depune efort constant.

Atenție la extensii de browser

Multă lume nu știe ce permisiuni acordă extensiilor de browser, pentru că nu este atentă și trece repede peste instalare.

Dacă citiți cu atenție, o să vă speriați: multe extensii pot să citească absolut tot conținutul paginii, chiar și parolele pe care le introduceți sau datele cardului atunci când cumpărați ceva de pe un site.

O extensie malițioasă, chiar dacă pare inofensivă (ex.: un convertor de fișiere, un downloader video), poate fura cookie-uri de sesiune, poate injecta reclame sau chiar îți poate modifica parolele în fundal.

Instalează extensii doar din magazinele oficiale (Chrome Web Store, Firefox Add-ons). Înainte de a instala, verifică cine este dezvoltatorul, citește recenziile și uită-te la numărul de utilizatori. Fă o curățenie periodică și dezinstalează extensiile pe care nu le mai folosești.

Evită rețelele Wi-Fi publice

Nu te loga în panoul de administrare al site-ului când ești conectat la o rețea Wi-Fi publică, necriptată.

Rețelele Wi-Fi din cafenele, aeroporturi sau hoteluri sunt, prin natura lor, nesigure. Un atacator conectat la aceeași rețea poate intercepta traficul necriptat folosind tehnici de tip „Man-in-the-Middle”. Chiar dacă site-ul folosește HTTPS, există riscuri de a fi redirecționat către pagini false sau de a-ți fi compromise datele.

O alternativă mult mai sigură este să folosești hotspot de pe telefonul mobil.

Nu folosi dispozitive publice

Evită să accesezi site-ul de pe computere publice sau de pe dispozitivele altor persoane.

Nu ai niciun control asupra software-ului instalat pe un computer dintr-o bibliotecă, dintr-un hotel sau dintr-un internet cafe. Chiar și computerul unui prieten poate fi infectat fără ca el să știe.

Dacă te afli într-o situație de urgență absolută, folosește o fereastră de navigare privată (Incognito), asigură-te că te deloghezi corect și, cel mai important, schimbă-ți parola imediat ce ajungi la un dispozitiv de încredere.

Prudență maximă

Fii sceptic față de linkuri și atașamente suspecte din emailuri sau mesaje și evită „gratuitățile” de pe social media (quiz-uri, jocuri etc.) care pot ascunde scripturi malițioase.

Aceasta este poarta de intrare pentru atacurile de tip phishing și social engineering. Un email care pare a fi de la bancă sau de la o rețea socială te poate păcăli să introduci datele pe o pagină de login falsă. Un quiz amuzant pe Facebook poate cere permisiuni care îi dau acces la datele tale personale sau pot rula scripturi care îți compromit browserul.

Înainte de a da click pe un link într-un email, plasează cursorul mouse-ului peste el (fără a da click) pentru a vedea adresa reală de destinație. Nu descărca niciodată atașamente executabile (.exe, .scr, etc.) din surse nesigure.

Tratează orice mesaj care creează un sentiment de urgență („Contul tău va fi șters!”) cu maximă suspiciune.

Deconectează-te mereu

Când ai terminat de lucrat, folosește butonul Log Out (Deconectare). Doar închiderea tab-ului din browser nu invalidează cookie-ul de sesiune.

Cookie-ul de sesiune este un mic fișier stocat pe computerul tău care îi spune site-ului WordPress că ești autentificat. Acest cookie rămâne valid pentru o perioadă de timp, chiar dacă închizi fereastra browserului. Dacă un malware îți infectează computerul în acest interval, poate fura cookie-ul și îl poate folosi pentru a accesa site-ul tău. Acțiunea de Log Out trimite un semnal serverului să invalideze imediat acel cookie, făcându-l inutil.

Formează-ți acest obicei. Gândește-te la butonul „Log Out” ca la încuierea ușii casei tale când pleci. Este un gest simplu, rapid, care adaugă un strat esențial de protecție.

Concluzie

Aceste reguli se aplică tuturor utilizatorilor care au acces la site, indiferent de nivelul de acces. Un cont de autor compromis poate deveni o poartă de intrare pentru un atacator, mai ales dacă pe site există o vulnerabilitate de escaladare a privilegiilor.

Dacă unui user i se fură cookie-urile de sesiune și pe site este instalat un plugin WordPress care are o vulnerabilitate ce permite escaladarea permisiunilor, atunci este posibil ca atacatorul să obțină privilegii de administrator prin acel user, chiar dacă acel user nu era admin.

După ce te-ai asigurat că dispozitivul tău este curat, următorul pas este să protejezi accesul la site.

2. Protejează accesul la interfața de administrare WordPress

Securizarea accesului la interfața de administrare se poate face prin gestionarea responsabilă a utilizatorilor și a permisiunilor acestora, forțarea de parole puternice și limitarea accesului.

Recomandările ar fi următoarele…

Nume de utilizator unice

Nu folosi niciodată „admin” sau „administrator”. Alege un nume unic și greu de ghicit. Eu folosesc nume de fotbaliști obscuri din Pro Evolution Soccer – Momo Bojang (Gambia), Afimico Pululu (Angola) etc.

Un atac de tip „brute-force” încearcă să ghicească combinații de utilizator și parolă. Folosind „admin”, îi oferi atacatorului 50% din soluție. Toți boții de pe internet sunt programați să încerce în primul rând acest nume de utilizator. Forțându-i să ghicească și un nume de utilizator unic, crești exponențial dificultatea atacului.

Dacă site-ul tău are deja un cont „admin”, procedura corectă și sigură este următoarea:

Creează un cont nou de utilizator cu rol de Administrator și un nume unic (ex: momo_bojang, afimico_pululu, etc.).
Deconectează-te de pe contul „admin”.
Conectează-te cu noul cont de administrator.
Mergi la secțiunea „Utilizatori” și șterge vechiul cont „admin”.
Atenție: WordPress te va întreba ce să facă cu conținutul creat de utilizatorul „admin”. Alege opțiunea „Atribuie tot conținutul către:” și selectează noul tău cont. Astfel, nu vei pierde niciun articol sau pagină.

Pro tip: poți avea un user cu privilegii de administrator cu care să faci pe site doar operațiuni de administrare, iar pentru conținutul publicat pe site să ai un user doar cu privilegii de autor. Astfel, dacă cineva caută userii de pe site, n-o să-i apară userul administrator pentru că nu există niciun articol sau pagină care să fie publicată de acel user; o să fie vizibili doar userii cu privilegii minime: cele de autor.

Parole complexe

Folosește parole de minimum 12-16 caractere, care combină litere mari, litere mici, cifre și simboluri. Un manager de parole (integrat în browser sau o aplicație dedicată) este cel mai bun prieten al tău.

Lungimea este adesea mai importantă decât complexitatea. O parolă precum parola123! poate fi spartă în câteva secunde. O parolă precum CaineleMeuManancaBiscutiVerzi! este o „frază de acces” (passphrase) care, deși ușor de reținut pentru tine, ar necesita mii de ani pentru a fi spartă de un computer prin forță brută. Ideal este să combini lungimea cu complexitatea.

Folosirea unui manager de parole (ex.: Bitwarden, 1Password, sau cele integrate în browserele moderne) elimină complet bătaia de cap. Aceste unelte fac trei lucruri esențiale:

Generează parole extrem de complexe și lungi (ex: g7#kP$zV9@rT!nE*).
Salvează aceste parole într-un seif digital criptat.
Completează automat datele de login, astfel încât nu trebuie să le memorezi niciodată. Acest lucru previne și reutilizarea parolelor, una dintre cele mai mari greșeli de securitate.

Audit periodic

Verifică regulat lista de utilizatori și șterge conturile inactive sau suspecte. Asigură-te că fiecare utilizator are rolul cu privilegiile minime necesare pentru activitatea sa.

Fiecare cont de utilizator este o potențială „ușă” de intrare în site-ul tău. Conturile vechi, uitate, ale foștilor angajați sau colaboratori reprezintă un risc de securitate major. Dacă parola asociată unui astfel de cont este slabă sau dacă adresa de email a fost compromisă în altă parte, contul poate fi preluat și folosit pentru a ataca site-ul.

Aplică „Principiul privilegiului minim”. Pune-ți o alertă în calendar o dată la 3 sau 6 luni pentru a face următoarea verificare:

Mergi la Utilizatori -> Toți utilizatorii.
Parcurge lista și șterge orice cont care nu mai este necesar.
Pentru conturile rămase, analizează rolul fiecăruia. Un autor are nevoie doar de rolul Autor. O persoană care editează conținutul altora are nevoie de rolul Editor. Nu acorda rolul de Administrator decât persoanelor care au absolută nevoie să instaleze pluginuri, teme și să modifice setările de bază ale site-ului.

Schimbarea adresei de login într-una personalizată poate reduce semnificativ numărul de atacuri automate de tip brute-force.

Adresa siteultau.ro/wp-login.php este standardul universal pentru WordPress, cunoscut de toți atacatorii și boții. Aceștia lovesc constant această adresă, consumând resursele serverului tău și încercând să ghicească parole. Schimbând această adresă, boții vor lovi o pagină inexistentă („404 Not Found”), iar atacul lor se va opri înainte de a începe. Este ca și cum ai muta ușa de la intrare într-un loc secret.

Acest lucru se face foarte simplu cu un plugin dedicat.

Instalează un plugin ușor și eficient precum WPS Hide Login (are o singură funcție și o face perfect).
După activare, mergi la Setări -> General și derulează în partea de jos a paginii.
Vei găsi o opțiune nouă numită „Login URL”. Modifică slug-ul din wp-login.php în ceva unic și memorabil pentru tine (ex: acces-panou, intrare-secreta, portal).
Salvează modificările.
Important: Adaugă noua ta adresă de login la semnele de carte (bookmarks) din browser. Dacă o uiți, nu vei mai putea accesa panoul de administrare. (Notă: În caz de urgență, poți dezactiva pluginul schimbându-i numele prin FTP sau File Manager pentru a restabili adresa implicită).

Autentificarea în doi pași (2FA)

Chiar dacă parola îți este furată, 2FA adaugă un al doilea strat de protecție (un cod generat de o aplicație pe telefon), blocând accesul neautorizat.

Activează 2FA pentru toate conturile de administrator și, pe cât posibil, pentru toți utilizatorii cu roluri sensibile.

Un plugin WordPress simplu, care face doar acest lucru, este Two-Factor. Un alt plugin care are mai multe opțiuni, dar este tot focusat pe securizarea autentificării, este Fluent Auth.

Protecție brute-force

Limitează numărul de încercări de conectare eșuate pentru a bloca atacurile automate.

Un atac „brute-force” este exact ce sugerează numele: un robot software încearcă mii sau milioane de combinații de parole pe secundă, în speranța că o va nimeri pe cea corectă.

Fără o măsură de protecție, acest proces poate continua la nesfârșit. Pe lângă riscul evident de securitate, aceste atacuri consumă enorm de multe resurse de procesare (CPU) ale serverului, ceea ce poate duce la încetinirea sau chiar blocarea site-ului tău pentru vizitatorii legitimi.

Un plugin de limitare a încercărilor de login funcționează ca un paznic. După un număr prestabilit de încercări greșite (de ex., 3 sau 5) de la o anumită adresă IP, pluginul blochează temporar acel IP pentru o perioadă de timp (de ex., 30 de minute sau mai mult).

Pluginuri WordPress care ajută: Fluent Auth, Protect Login, Login Lockdown, Loginizer.

Monitorizarea acțiunilor

Este vital să știi ce se întâmplă pe site-ul tău.

Gândește-te la un jurnal de activitate ca la sistemul de camere de supraveghere și la „cutia neagră” a site-ului tău. Deși nu previne direct un incident, este absolut indispensabil pentru a înțelege ce s-a întâmplat după un eveniment – fie că este vorba de un atac de securitate, o eroare umană sau o problemă tehnică.

Fără un astfel de jurnal, investigarea unui incident este ca și cum ai căuta un ac în carul cu fân, legat la ochi.

Pluginul Stream, de exemplu, ar trebui să fie nelipsit de pe orice site la care au acces mai multe persoane. El înregistrează în mod cronologic acțiuni critice precum:

dacă a fost creat un nou utilizator cu rol de administrator
cine s-a conectat și când
ce plugin a fost activat sau dezactivat
ce articol a fost șters și de către cine

În plugin poți să configurezi alerte prin email pentru cele mai importante evenimente. De exemplu, poți primi o notificare instantanee de fiecare dată când un administrator se conectează sau când un plugin este instalat, iar asta îți poate oferi acel avertisment de care ai nevoie pentru a reacționa rapid în cazul unei activități neautorizate.

Controlul sesiunilor

Pentru un control avansat, gestionează activ sesiunile utilizatorilor.

O „sesiune” reprezintă fiecare conectare activă la site-ul tău. Poți fi conectat simultan de pe computerul de la birou, de pe laptopul de acasă și de pe telefon. Fiecare dintre acestea este o sesiune distinctă, validată de un cookie. Dacă oricare dintre aceste cookie-uri este furat, atacatorul poate folosi acea sesiune. Controlul sesiunilor îți oferă vizibilitate și control asupra acestor conexiuni active.

Folosind un plugin precum Sessions (din suita PerfOps One), câștigi control direct:

poți vedea în timp real cine este conectat, de la ce adresă IP și de cât timp. O conectare simultană din București și din China pentru același utilizator este un semnal de alarmă clar.
dacă observi o sesiune suspectă, o poți închide instantaneu cu un singur click. Această acțiune invalidează cookie-ul respectiv și îl deconectează pe atacator.
poți seta o regulă ca un utilizator să nu poată avea mai mult de o sesiune activă simultan. Când se conectează de pe un dispozitiv nou, sesiunea veche este automat închisă. Această măsură simplă reduce drastic suprafața de atac, eliminând riscul cookie-urilor „uitate” pe diverse dispozitive.

Pe soluția noastră de găzduire premium WordPress, măsuri precum limitarea încercărilor de login, CAPTCHA matematic la login și delogarea automată după 60 de minute de inactivitate sunt implementate direct la nivel de server, fără să ai nevoie de niciun plugin.

Restricționarea accesului prin IP

Dacă ești singura persoană care administrează site-ul, poți bloca accesul la wp-admin și wp-login.php pentru toată lumea, cu excepția adresei tale IP.

În acest caz, chiar dacă îți este spartă parola sau îți sunt furate cookie-urile de sesiune, atacatorul nu se poate loga pe site.

Blocarea se poate face din fișierul .htaccess, adaugi următorul cod (înlocuiești YOUR_IP_ADDRESS cu adresa ta IP, o poți găsi accesând de pe dispozitiv site-ul myIP):

order deny,allow
deny from all
allow from YOUR_IP_ADDRESS

Această metodă este extrem de eficientă, dar necesită o adresă IP statică.

Bun, ne-am ocupat până aici de principala cauză a infecțiilor, care este compromiterea autentificării (cookie-uri de sesiune furate + credențiale compromise).

Hai să ne ocupăm în continuare și de a doua cauză, profitarea de vulnerabilități din pluginuri și teme.

3. Întreținere constantă – actualizare și curățenie

Odată ce accesul este securizat, trebuie să ne asigurăm că software-ul pe care rulează site-ul nu are „fisuri”.

Actualizează tot, mereu

Ciclul de viață al unei vulnerabilități este o cursă contracronometru. Din momentul în care o problemă de securitate este descoperită și un patch este lansat de dezvoltator, detaliile acelei vulnerabilități devin adesea publice. În acel moment, hackerii încep să scaneze în mod automat mii de site-uri în căutarea celor care rulează versiunea veche, vulnerabilă.

Pentru majoritatea site-urilor mici, construite corect, activarea actualizărilor automate este cea mai bună strategie. WordPress permite actualizări automate pentru versiunile minore ale nucleului. Poți activa actualizările automate și pentru pluginuri și teme direct din panoul de administrare.

Pentru site-urile mai critice, este de preferat controlul manual, așa că recomandarea ar fi să-ți faci un obicei din a verifica actualizările în fiecare săptămână.

Folosește un mediu de Staging

Un site de staging este o clonă privată, perfect funcțională, a site-ului tău live.

Acesta este „laboratorul” tău unde poți testa în siguranță actualizări majore, pluginuri noi sau modificări de cod. Dacă ceva se strică pe staging, nu are niciun impact asupra vizitatorilor tăi. Să faci actualizări direct pe un site live, mai ales unul care generează venituri, este un risc inutil.

Folosește funcționalitatea de staging oferită de furnizorul de găzduire. De obicei, implică un singur click pentru a crea o clonă, unde poți face actualizările în siguranță, fără să afectezi site-ul live, și, dacă totul funcționează fără probleme, poți face actualizările și în producție.

Fă backup înainte de orice modificare

O bună practică pentru actualizări sau modificări pe partea de cod sau în baza de date este să faci backup înainte.

O actualizare poate eșua din cauza unei incompatibilități cu o altă componentă a site-ului, ducând la erori critice (cum ar fi ecran alb). Fără un backup recent, recuperarea poate fi un proces stresant, costisitor și de durată. Cu un backup, poți reveni la versiunea funcțională a site-ului în câteva minute.

La Simplenet, avem backup-uri zilnice automate, precum și posibilitatea de a face backup-uri manuale din panoul de control.

Pro tip: Ideal este să faci backup cu o soluție externă site-ului (ori un serviciu extern, ori din panoul de control al găzduirii). Dacă faci backup cu un plugin WordPress, dar interfața de administrare WordPress nu mai este accesibilă, cum restaurezi backupul?

Șterge ce nu folosești

Un aspect neglijat este eliminarea pluginurilor și temelor neutilizate.

Este esențial să înțelegem diferența dintre „inactiv” și „șters”. Un plugin sau o temă inactivă este ca un program instalat, dar nepornit. Codul său fizic există în continuare pe serverul tău.

Dacă acel cod are o vulnerabilitate (de exemplu, un script care poate fi accesat direct printr-o adresă URL specifică), un atacator îl poate exploata indiferent dacă pluginul este activat sau nu. Fiecare element software pe care îl păstrezi adaugă la „suprafața de atac” a site-ului tău – mai mult cod înseamnă mai multe potențiale uși de intrare.

Mergi la secțiunile Pluginuri și Aspect -> Teme. Pentru fiecare element, întreabă-te: „Este acest plugin/temă absolut esențial pentru funcționarea site-ului meu ACUM?”.

Dacă răspunsul este nu, mai întâi dezactivează elementul. Apoi, navighează pe site pentru a te asigura că totul funcționează corect. Dacă totul este în regulă, revino și șterge-l definitiv.

Renunță la mentalitatea „poate voi avea nevoie de el cândva”. Dacă vei avea nevoie din nou, îl poți reinstala în 30 de secunde. Riscul de securitate pe care îl implică păstrarea unui cod nefolosit depășește cu mult inconvenientul minor al unei viitoare reinstalări.

Regula de aur este: dacă nu îl folosești, șterge-l!

Este valabil nu doar pentru teme sau pluginuri, ci și pentru site-uri întregi – nu lăsa pe server site-uri vechi, site-uri de test, clone, staging-uri neactualizate sau orice altceva ce nu folosești activ.

Monitorizează erorile

Un alt aspect important este monitorizarea jurnalelor de erori după actualizări.

Uneori, o actualizare nu blochează site-ul, ci introduce erori „silențioase” de PHP care rulează în fundal. Aceste erori pot încetini performanța site-ului, pot cauza funcționalități anormale și pot umple spațiul de pe server cu fișiere de log de zeci de gigabytes. Verificarea jurnalului de erori este ca o vizită medicală de control după o intervenție.

După ce ai efectuat actualizări, accesează managerul de fișiere din panoul de găzduire și caută un fișier numit error_log (de obicei în directorul rădăcină al site-ului). Deschide-l și uită-te la ultimele intrări.

Acestea te pot alerta la orice problemă apărută și te pot ajuta să o rezolvi.

Atenție la găzduirea partajată (shared hosting)!

Pe un cont cPanel, site-urile nu sunt izolate între ele. Un singur site vulnerabil sau infectat poate compromite toate celelalte site-uri din același cont. Asigură-te că toate site-urile pe care le gestionezi sunt la fel de bine securizate.

Pro tip: Nu găzdui pe contul tău cPanel site-uri de-ale prietenilor, familiei, sau orice alt site pe care nu îl controlezi. Dacă are probleme de securitate, vulnerabilități sau infecții, atunci îți va afecta și site-ul sau site-urile tale.

Pe soluția Simplenet de găzduire premium WordPress, site-urile sunt izolate între ele, deci un site infectat nu poate infecta un alt site.

Prin menținerea tuturor scripturilor PHP la zi de pe toate site-urile, vei reduce semnificativ riscul ca site-ul tău să devină o victimă a atacurilor bazate pe vulnerabilități software.

Bonus – blochează traficul malițios înainte să ajungă la server

Un serviciu de tip reverse proxy, cum ar fi Cloudflare, acționează ca un scut inteligent plasat în fața serverului tău. Acesta filtrează traficul malițios înainte ca el să ajungă la site-ul tău.

Cele mai populare servicii care oferă soluții de filtrare și protecție sunt:

Traficul trece prin rețeaua lor globală, unde poate fi filtrat în funcție de IP, țară, tipul cererii, comportament suspect, prezența boților sau intensitatea traficului.

Noi folosim de multă vreme planul gratuit de la Cloudflare și este suficient pentru a asigura o protecție corespunzătoare.

Ce poți face din Cloudflare pentru securizarea site-ul tău WordPress:

poți bloca traficul din regiuni cu risc ridicat (de ex. China, Rusia etc)
ai inclusă gratuit protecție DDOS automată și nelimitată
ai inclusă protecție față de boții care scanează site-ul
poți proteja formulare de contact cu Cloudflare Turnstile
poți bloca sau limita accesul la fișiere PHP care sunt frecvent atacate (de ex. xmlrpc.php)

Bonus 2 – partenerul potrivit

Dacă un atac trece de firewallul Cloudflare, ultima linie de apărare este serverul de găzduire. Aici se face diferența majoră între o găzduire ieftină și una premium, specializată pe WordPress.

O găzduire de calitate va oferi standard: WAF la nivel de server, scanare anti-malware în timp real și blocare de IP-uri.

O găzduire premium de la Simplenet merge mai departe:

izolare între site-uri – fiecare site rulează în propriul container izolat. Pe același pachet de găzduire poți avea site-uri pe servere diferite, în locații diferite.
auto-reparare pentru core-ul WordPress – fișierele din core-ul WordPress modificate sau infectate sunt automat înlocuite cu versiuni curate.
protecție login printr-o soluție de captcha + limitarea încercărilor de logare greșite și blocare
delogare automată din admin după 60 de minute de inactivitate
security headers – previn exploatarea vulnerabilităților, protejând împotriva Cross-Site Scripting (XSS), clickjacking etc
monitorizare uptime – furnizorii de găzduire își monitorizează doar serverele, nu și site-urile clienților. Noi monitorizăm și site-urile pentru a putea interveni rapid în caz de downtime (cauzat de infecții sau orice altceva).

Aceste beneficii sunt imposibil de obținut pe o găzduire cPanel ieftină.

Mituri și realități despre securitatea WordPress

Multe „sfaturi” de securitate care circulă online sunt fie depășite, fie complet inutile.

Să trecem în revistă câteva care se regăsesc frecvent în articole superficiale și slab documentate și care fie nu aduc niciun beneficiu real, fie induc un fals sentiment de siguranță.

Mit: WordPress este nesigur

Realitate: Nucleul WordPress este foarte sigur.

În raportul Patchstack pe 2024, 0,2% dintre vulnerabilități erau în core-ul WordPress. În raportul din 2025, cifra a scăzut la 0,001% – doar 7 vulnerabilități.

Riscul vine aproape exclusiv de la teme/pluginuri de proastă calitate, neactualizate sau de la practici de utilizare greșite.

Mit: Ai nevoie de un plugin de securitate „all-in-one” (ex: Wordfence)

Realitate: Aceste pluginuri pot oferi un fals sentiment de siguranță.

O scanare locală poate fi ușor păcălită de un malware inteligent, iar unele dintre aceste pluginuri au avut ele însele vulnerabilități grave. Mai mult, consumă resurse semnificative. Este mai eficient să folosești pluginuri mici, specializate (pentru 2FA, limitare login) și să lași scanarea și firewall-ul în seama serverului de găzduire și a unui serviciu extern precum Cloudflare.

Mit: Site-ul meu e mic, nu mă atacă nimeni.

Realitate: Marea majoritate a atacurilor sunt automate.

Este adevărat că un site mai cunoscut are mai multe șanse să fie atacat, dar în general boții scanează constant internetul în căutare de vulnerabilități, nu de site-uri faimoase. Site-ul tău este doar un IP într-o listă.

Mit: HTTPS îmi securizează site-ul

Realitate: Parțial adevărat.

HTTPS criptează datele în tranzit, protejând informațiile trimise prin formulare. Nu protejează site-ul de malware, injecții SQL, sau vulnerabilități software. Este o piesă necesară, dar mică, din puzzle-ul securității.

Mit: Am hosting bun, deci nu trebuie să-mi fac griji

Realitate: depinde de hosting.

Dacă ai un hosting precum Presslabs sau Bit p oke, care folosește un sistem de versionare (Git) și un sistem de fișiere read-only pentru nucleul WordPress, făcând compromiterea acestuia aproape imposibilă, atunci ai foarte mari șanse să nu ai niciodată probleme, cel puțin pe partea de exploatare a vulnerabilităților.

Un hosting obișnuit, oricât de bun ar fi, îți oferă o bază solidă, dar nu poate securiza codul site-ului tău, parolele slabe sau pluginurile vulnerabile pe care le instalezi. Este un partener de încredere, dar nu face toată treaba în locul tău.

Mit: Am schimbat prefixul bazei de date, deci sunt ok

Realitate: O măsură complet inutilă în practică.

Prefixul implicit al tabelelor din baza de date este wp_. Probabil ați văzut recomandări ca să-l schimbați în altceva personalizat. Nu vă pierdeți vremea cu așa ceva, nu are nicio relevanță. E una dintre cele mai inutile sugestii. Securitatea bazei de date nu stă într-un prefix ciudat, ci în prevenirea vulnerabilităților în codul care rulează interogări.

Mit: Ascunde versiunea WordPress ca să nu te atace

Realitate: Irelevant.

Boții vor încerca să exploateze toate vulnerabilitățile cunoscute, indiferent de versiunea pe care o raportezi.

Concluzie

Securizarea unui site WordPress nu este o acțiune pe care o faci o singură dată. Este un proces continuu, un angajament pentru vigilență și întreținere.

Prin adoptarea unei abordări stratificate – de la igiena digitală personală, la fortificarea accesului, actualizări constante, un WAF extern și o găzduire premium – îți vei reduce dramatic riscurile și vei construi o fundație solidă pentru prezența ta online.

Ai întrebări sau ai nevoie de ajutor pentru securizarea site-ului tău WordPress?

Contactează-ne și îți oferim suport specializat!

Cum elimini backdoor-ul "Emotional Haversack"

Andrei Chira — Fri, 05 Sep 2025 00:00:00 GMT

Dacă ați întâlnit o pagină de verificare precum cea de mai jos în timp ce navigați pe un site, aceasta nu este o verificare de securitate legitimă de la Cloudflare sau de la orice alt furnizor de securitate. Este o capcană sofisticată concepută pentru a vă compromite computerul personal.

Dacă apare această pagină, următoarele acțiuni sunt esențiale pentru securitatea dumneavoastră.

NU urmați instrucțiunile de pe ecran.
NU copiați și nu lipiți nimic în Terminal sau PowerShell.
Închideți imediat fila browserului.

Dacă sunteți proprietarul site-ului pe care apare această pagină de verificare, atunci înseamnă că site-ul dvs a fost infectat cu un malware complex pentru WordPress, deghizat în mai multe pluginuri cu nume generate automat cum ar fi:

Pouros, Bechtelar and Treutel, identificat intern prin text-domain-ul emotional-haversack
Schowalter, Corkery and Krajcik, identificat prin forceful_premise
alt plugin, identificat prin certain-trigger-stable

Este posibil să existe și alte variante, aceste nume de plugin sunt generate random.

Malware-ul implementează o strategie multi-stratificată pentru infecție, persistență și camuflare. Punctele cheie includ:

un backdoor de autentificare fără parolă,
mecanisme avansate de ascundere atât în backend (lista de pluginuri), cât și în frontend (cloaking bazat pe IP-ul administratorilor),
și o rutină de instalare care modifică timestamp-urile fișierelor pentru a evita detecția.

Payload-ul final este livrarea unui script JavaScript malițios de pe un server extern, activat doar pentru vizitatorii non-admini. Întreaga structură este înconjurată de un volum mare de cod și fișiere “zgomot” pentru a îngreuna analiza.

Ghid de remediere și prevenție

Căutați în folderul plugins dacă există foldere cu nume ciudate. Fiți atenți la pluginuri cu nume corporative sau generate procedural și descrieri în latină.

O eroare fatală PHP care face referire la un fișier lipsă dintr-un astfel de plugin este un semnal de alarmă major.

Verificați secțiunile de carantină ale soluțiilor de securitate (ex: Imunify360 din cPanel).

Eliminare

Ștergeți directorul pluginului: Eliminați complet folderul malițios din wp-content/plugins/ prin FTP sau managerul de fișiere.

Inspectați baza de date: Verificați tabela wp_users pentru orice cont de administrator suspect pe care nu-l recunoașteți.

Verificați fișierele core: Inspectați wp-config.php și .htaccess pentru modificări suspecte. Căutați fișiere PHP necunoscute în wp-content/uploads/.

Securizare

Resetați imediat toate parolele: Utilizatori WordPress (în special admini), baza de date, FTP/SFTP, și contul de găzduire.

Actualizați tot: Asigurați-vă că nucleul WordPress, toate temele și toate pluginurile rămase sunt la ultima versiune.

Implementați măsuri suplimentare: Activați Two-Factor Authentication (2FA) pentru toți utilizatorii admin.

Prevenție

NU folosiți NICIODATĂ teme sau pluginuri piratate (“nulled”).

Mențineți o politică strictă de actualizări.

Folosiți o igienă digitală corectă cum ar fi parole puternice, 2FA, logout de pe site după terminarea lucrului în admin, antivirus și antimalware pe dispozitiv etc.

Cum am descoperit malware-ul “Fake Cloudflare verification”

Cazul de față a început cu două tichete de suport de la clienți.

Primul tichet raporta o eroare critică: site-ul web al clientului era complet nefuncțional, afișând o eroare PHP.

Detaliul bizar, însă, era că problema dispărea ca prin minune atunci când administratorul se loga în panoul de control. Pentru el, site-ul funcționa perfect.

Al doilea tichet semnala o problemă diferită: apariția constantă a unor pluginuri necunoscute, cu nume ciudate (precum forceful_premise sau emotional_haversack), care nu fuseseră instalate de nimeni din echipa clientului și care cauzau erori fatale PHP.

Investigația pe server a relevat că soluția de securitate automată identifica în mod corect codul malițios și ștergea conținutul fișierelor, lăsând în urmă fișiere goale (0 KB).

Rezultatul era că fișierul principal al pluginului încerca să includă aceste componente acum goale, ceea ce ducea inevitabil la un crash. Eroarea fatală nu era malware-ul în sine, ci cicatricea lăsată de o curățare automată.

Aceste “cicatrici” au fost firul de care am tras pentru a scoate la lumină o întreagă familie de malware, o amenințare polimorfică, invizibilă și excepțional de bine concepută.

Punctul de intrare: o parolă compromisă

Deși multe infecții se bazează pe vulnerabilități software, log-urile serverului în acest caz au dezvăluit un punct de intrare mult mai direct: compromiterea credențialelor de administrator. Atacatorul pur și simplu “a intrat pe ușa din față” folosind o cheie furată.

Analiza log-urilor a arătat un tipar clar:

[10:59:39] - Autentificarea: O cerere POST către /wp-login.php de pe IP-ul atacatorului (140.235.170.168) se soldează cu un redirect, indicând un login reușit.
[11:00:22] - Încărcarea: La mai puțin de un minut, atacatorul folosește funcționalitatea legitimă a WordPress pentru a încărca un plugin sub formă de arhivă ZIP (update.php?action=upload-plugin).
[11:00:33] - Activarea: Imediat după încărcare, pluginul (emotional_haversack) este activat, declanșând întregul lanț de acțiuni malițioase.

Acest detaliu este esențial: oricât de securizată ar fi infrastructura, o parolă slabă sau compromisă anulează multe dintre straturile de protecție.

Deconstrucția malware-ului - analiză tehnică

Investigația a confirmat că nu avem de-a face cu un singur plugin, ci cu o familie de malware care folosește generarea procedurală pentru a se deghiza.

Un plugin polimorfic

Am analizat două variante, emotional_haversack și forceful_premise, și am descoperit ADN-ul lor comun.

Ce este identic: Structura de directoare, logica de bază (loader, backdoor, cloaking), și strategia de ofuscare.
Ce este diferit: Absolut toate numele. Folderul principal, fișierele PHP/JS/CSS, funcțiile interne, numele pluginului din header și, cel mai important, Text Domain-ul, sunt unice pentru fiecare variantă. Asta înseamnă că o căutare după un nume static este inutilă; amenințarea trebuie identificată după tiparul comportamental.

Faza 1: Activarea

La activare, malware-ul execută o rutină de instalare pentru a-și asigura persistența și a se camufla.

Camuflaj temporal: Printr-o funcție ingenioasă, malware-ul își modifică datele de creare/modificare ale tuturor fișierelor pentru a se potrivi cu cele ale celui mai vechi plugin legitim de pe site. Astfel, la o inspecție FTP, nu apare ca fiind nou instalat.
Golirea agresivă a cache-ului: O altă funcție de activare golește complet cache-ul site-ului (vizând pluginuri populare ca WP Rocket, W3TC, etc.) pentru a garanta că payload-ul său va fi livrat imediat, nefiind servită o versiune veche a paginii.

Faza 2: Persistența și evaziunea

Malware-ul implementează un backdoor de autentificare. Asta permite atacatorului să se logheze ca orice utilizator (inclusiv admin) fără parolă, doar vizitând un URL cu doi parametri secreți.

După aceea, malware-ul își asigură ascunderea în backend.

Printr-un filtru pe all_plugins, pluginul se elimină singur din lista vizibilă în panoul de administrare, devenind o “fantomă”.

Faza 3: Payload-ul final - momeala și capcana (atacul de tip Pastejacking)

Aici este punctul culminant al atacului, care vizează direct vizitatorii site-ului.

Cloaking-ul: de ce administratorii nu văd problema

Malware-ul folosește o funcție de recunoaștere pentru a extrage din baza de date IP-urile tuturor administratorilor și editorilor logați.

Când un vizitator accesează site-ul, funcția de livrare a payload-ului îi verifică IP-ul. Dacă IP-ul se potrivește cu unul din lista de admini, payload-ul este suprimat. Acesta este motivul pentru care site-ul funcționa perfect pentru clientul logat.

Pagina falsă de verificare

Pentru un vizitator normal, site-ul original este complet anihilat de scriptul JavaScript injectat. Conținutul paginii este șters și înlocuit cu o pagină falsă de verificare, care imită design-ul Cloudflare și afișează un mesaj alarmant: “Unusual Web Traffic Detected”.

Arma crimei: comanda din clipboard

Pagina falsă instruiește utilizatorul să-și verifice identitatea printr-un proces bizar: să copieze un text și să-l ruleze în Terminal (pe Mac) sau PowerShell (pe Windows). Aceasta este o capcană de “pastejacking”.

Textul afișat pe ecran este inofensiv: 'I am not a robot: Cloudflare Verification ID: 715921'

Însă, comanda reală copiată în clipboard este:

Odată decodată, comanda este:

Această comandă, odată rulată de victimă, descarcă silențios un script malițios de pe serverul atacatorului și îl execută în fundal pe computerul utilizatorului, asigurându-i persistența chiar și după închiderea terminalului.

Site-ul WordPress compromis devine astfel o simplă momeală pentru a lansa un atac direct și periculos asupra vizitatorilor săi.

Concluzii

Malware-ul “Emotional Haversack” sau “Fake Cloudflare verification” este un exemplu elocvent al modului în care amenințările evoluează.

Nu mai este suficient ca un malware să fie funcțional; pentru a supraviețui, trebuie să fie și invizibil. Acest caz demonstrează importanța unei strategii de securitate în profunzime.

Securitatea automată de la nivelul serverului este o primă linie de apărare esențială, capabilă să neutralizeze codul periculos. Însă, securitatea completă este o responsabilitate comună.

Găzduirea web premium care oferă o securitate proactivă și suport tehnic specializat trebuie combinată cu practici responsabile din partea utilizatorilor.

Cum instalezi firewall 7G/8G pentru a-ți proteja site-ul

Andrei Chira — Wed, 23 Jul 2025 00:00:00 GMT

Actualizare: 8G Firewall

Noua versiune 8G Firewall este acum disponibilă de la Perishable Press.

Pașii de instalare sunt identici cu cei pentru versiunea 7G. Acest ghid rămâne valabil pentru instalarea 8G.

8G este un firewall scris în mod_rewrite ce se aplică la nivel de server (în fișiere .htaccess), înainte ca WordPress sau altă aplicație să fie încărcată.

Este open-source, gratuit și poate fi instalat în câteva minute. În acest tutorial, îți arătăm cum funcționează și cum îl poți implementa corect, astfel încât să-ți protejezi site-ul.

Tutorial video pentru instalarea 8G

https://youtu.be/WwE4ekk4QcY?si=8rpSRXbw4I2dv39l

Descarcă fișierul

Primul pas este să descarci Firewall-ul 7G de pe site-ul oficial al Perishable Press. Fișierul descărcat conține un document .txt cu toate regulile .htaccess necesare.

Verifică regulile firewall-ului

Deschide fișierul 8G-Firewall.txt pe calculator cu un editor text (de exemplu Notepad). Vei vedea toate reguli de firewall care blochează boții rău intenționați, spamul și alte amenințări de securitate.

Problema este că ar putea să blocheze și boți de care ai nevoie, de exemplu Ahrefs. Dacă folosești Ahrefs pentru audituri SEO și monitorizare, trebuie să excluzi regula lui specifică pentru a nu fi blocat.

Folosește funcția de search (sau find) din editorul de text pentru a găsi ahrefs și șterge textul ahrefs| din cod, apoi salvează fișierul.

Pe site-ul oficial poți găsi mai multe detalii despre cum să excluzi anumite reguli pentru a nu bloca phpMyAdmin, Ahrefs sau pluginul WordPress S2Member.

Accesează cPanel

Conectează-te la cPanel. La secțiunea Files, dă clic pe File Manager. Această acțiune va deschide Managerul de fișiere.

Accesează fișierul .htaccess

În File Manager, navighează la directorul public_html. În partea dreaptă a ecranului ar trebui să vezi fișierul .htaccess.

În cazul în care nu găsești fișierul .htaccess, trebuie să te duci la Settings (colțul din dreapta sus) și să bifezi opțiunea “Show hidden files”, apoi să apeși butonul Save pentru a salva modificările.

Copiază regulile firewall-ului 8G

Deschide fișierul .htaccess pentru editare făcând dublu clic pe el.

Copiază toate regulile din fișierul .txt al firewall-ului 8G și lipește-le (paste) în fișierul .htaccess, la începutul documentului.

De exemplu:

# 8G FIREWALL RULES START  

... [rules from the 7G txt file] ...  

# 8G FIREWALL RULES END

Folosește butonul Save din editorul de fișiere pentru a salva modificările în fișierul .htaccess. Următorul pas este să vizitezi site-ul tău web pentru a verifica dacă totul funcționează corect.

După ce faci modificările personalizate pentru a permite anumite servicii precum Ahrefs, ar trebui să testezi aceste instrumente pentru a confirma că au acces.

Asta e tot! Site-ul web beneficiază de protecții de securitate mai puternice de când firewallul 8G a devenit operațional.

Dacă ai nevoie de asistență, nu ezita să ne contactezi, echipa noastră de suport tehnic este disponibilă pentru a te ajuta.

Ghid avansat de optimizare performanță WordPress

Andrei Chira — Mon, 17 Mar 2025 00:00:00 GMT

Optimizarea WordPress se referă la îmbunătățirea vitezei de încărcare a site-ului tău și la obținerea unor scoruri mai bune în Core Web Vitals.

În acest articol ne concentrăm exclusiv pe optimizarea performanței, nu pe optimizarea pentru motoarele de căutare (SEO). Dacă te interesează SEO, îți recomandăm să consulți ghidul nostru complet despre optimizarea SEO.

Beneficii optimizare WordPress pentru performanță

Un site WordPress optimizat aduce numeroase avantaje atât pentru utilizatori, cât și pentru succesul afacerii tale online.

încărcare mai rapidă
consum redus de resurse
scalabilitate îmbunătățită
reducerea costurilor de găzduire
creșterea numărului de afișări și conversii
poziționare mai bună în Google

Viteză

Viteza de încărcare a unui site WordPress este esențială atât pentru experiența utilizatorului, cât și pentru performanța în motoarele de căutare. Un site care se încarcă rapid îmbunătățește retenția vizitatorilor și reduce rata de abandon. Studiile arată că utilizatorii părăsesc paginile care durează mai mult de 3 secunde pentru a se încărca.

Conversii

Un timp de încărcare mai rapid crește și conversiile. De exemplu, un magazin online poate pierde vânzări dacă paginile de produs se încarcă lent. Optimizând performanța, te asiguri că utilizatorii nu abandonează procesul de cumpărare.

Consum redus de resurse

Optimizarea WordPress nu înseamnă doar viteză, ci și utilizarea eficientă a resurselor serverului și ale dispozitivelor utilizatorilor. Un site optimizat consumă mai puține resurse CPU și RAM, ceea ce duce la un răspuns mai rapid al serverului și un impact redus asupra vizitatorilor care folosesc conexiuni lente sau dispozitive mai vechi.

Prin reducerea solicitărilor către server și implementarea cache-ului, se minimizează încărcarea serverului și timpul de procesare. Acest lucru poate fi crucial dacă site-ul tău primește un volum mare de trafic sau rulează pe un plan de găzduire partajat cu resurse limitate.

Scalabilitate

Un site WordPress bine optimizat poate gestiona un număr mai mare de vizitatori simultan, fără a afecta negativ performanța. Dacă un site nu este optimizat, creșterea traficului poate duce la timpi mari de încărcare sau chiar la căderi ale serverului.

Prin optimizarea codului, reducerea numărului de requesturi și utilizarea unui Content Delivery Network (CDN), site-ul devine mai scalabil și pregătit pentru creștere. Aceasta este o strategie esențială pentru afacerile online care doresc să atragă mai mulți vizitatori fără a investi constant în upgrade-uri de server.

Cum funcționează site-urile web și unde apar întârzierile?

Pentru a putea să optimizăm corect WordPress, trebuie să știm cum funcționează încărcarea unei pagini pentru a înțelege de unde apar blocajele.

Paginile unui site sunt asamblate în timp real de către browserul vizitatorului la fiecare accesare. Nu e vorba de viteză, ci despre timp – cât timp durează fiecare operațiune.

Timpul total de încărcare al unei pagini se împarte în trei segmente principale:

timpul de răspuns al serverului
timpul de transfer al datelor
timpul de randare a paginii

Haide să le luăm pe rând pe fiecare în parte și să vedem cum se pot îmbunătăți.

Timpul de răspuns al serverului

Timpul de răspuns al serverului reprezintă durata necesară pentru ca serverul să proceseze codul site-ului și să trimită pagina HTML către browser. Mai este cunoscut și ca TTFB (time to first byte).

TTFB este măsurat în milisecunde (ms) și depinde de mai mulți factori, precum puterea și configurația serverului, eficiența codului PHP și performanța bazei de date.

Google recomandă ca TTFB să fie sub 600 ms pentru a oferi o experiență rapidă utilizatorilor.

Poți verifica timpul de răspuns al serverului folosind:

Google PageSpeed Insights
WebPageTest
manual, accesând o pagină și verificând în consola browserului la Network timpii de încărcare ai documentului HTML.

Cum îmbunătățim timpul de răspuns al serverului?

La acest pas lucrează serverul, procesând codul PHP al site-ului care interoghează baza de date și sistemul de fișiere. Serverul generează pagina HTML și o trimite la browser.

Deci, obiectivul este să-i dăm serverului cât mai puțină muncă. Sau să-i dăm muncii cât mai mult server. Ideal ambele.

Cum facem asta?

Implementare cache

Full-page cache este o tehnică de optimizare prin care paginile web sunt salvate într-o formă statică, reducând astfel solicitările către server și accelerând timpul de încărcare.

În loc ca serverul să genereze conținutul dinamic la fiecare accesare, acesta returnează rapid o versiune presalvată a paginii.

Implementarea unui sistem de full page cache reduce încărcarea serverului, îmbunătățește viteza de încărcare și scade timpul de răspuns. Este operațiunea cu cel mai bun raport cost/beneficiu.

Pentru WordPress, există o serie de pluginuri de cache full-page cache sunt ușor de instalat, cum ar fi:

WP Super Cache (gratuit)
LiteSpeed Cache (gratuit)
WP Rocket (premium)
FlyingPress (premium)

Verificare consum pluginuri WordPress

Unele pluginuri pot încetini considerabil site-ul WordPress, consumând resurse excesive de CPU și memorie. Pentru a identifica pluginurile problematice, poți folosi unelte precum Query Monitor, care analizează impactul fiecărui plugin asupra performanței site-ului.

Optimizarea începe prin utilizarea doar a pluginurilor esențiale. Evită pluginurile care dublează funcționalități și optează pentru soluții bine optimizate, dezvoltate de echipe cu reputație bună. Citește recenziile, verifică actualizările frecvente și testează performanța înainte de instalare.

Verificare temă WordPress activă

Temele complexe, cu multe funcționalități încorporate, pot adăuga un consum semnificativ de resurse. O temă optimizată trebuie să genereze un cod curat, să folosească cât mai puține resurse și să fie compatibilă cu cele mai recente tehnologii web.

Din păcate, nu prea poți testa performanța unei teme dacă nu ești programator. Mă refer aici la cât de bine sunt scrise codul PHP și interogările pe care le face în baza de date, nu la faptul că încarcă site-ul cu CSS și JS. Despre CSS și JS vom vorbi în celelalte capitole; la acest pas discutăm despre cod.

Alege o temă minimalistă care încarcă doar resursele necesare. Temele moderne de tip block themes, precum tema Simplenet creată de noi, sunt construite special pentru performanță și permit personalizare fără a adăuga cod inutil.

Înainte de a instala o temă, verifică recenziile, actualizările și compatibilitatea cu cele mai recente versiuni de WordPress.

Verificare request-uri non-cacheable pe frontend

Request-urile non-cacheable sunt acele solicitări pe care serverul trebuie să le proceseze de fiecare dată, fără a putea folosi o versiune salvată în cache.

Acestea pot include interogări AJAX, request-uri pentru conținut dinamic (coș de cumpărături, date ale utilizatorului autentificat) sau fișiere care nu sunt stocate în cache din cauza configurației incorecte. Prea multe astfel de request-uri pot încetini încărcarea paginii și pot crește timpul de răspuns al serverului.

Pentru a identifica aceste request-uri, poți folosi instrumente precum DevTools din Chrome (tab-ul „Network” cu filtrul „Disable cache” activat). Verifică dacă există multe solicitări către admin-ajax.php sau alte scripturi dinamice care ar trebui optimizate.

Pentru optimizare, încearcă să reduci numărul de request-uri AJAX utilizate pe pagină și să configurezi cache-ul corespunzător pentru fișierele statice. Dacă ai pluginuri care fac multe solicitări dinamice, vezi dacă oferă opțiuni de optimizare sau ia în considerare alternative mai eficiente.

Optimizare bază de date

Baza de date este unul dintre cele mai importante elemente ale unui site WordPress, deoarece stochează conținutul, setările și informațiile despre utilizatori.

În timp, aceasta poate deveni supraîncărcată din cauza datelor inutile, a reviziilor postărilor, a comentariilor spam și a opțiunilor salvate de diverse pluginuri. O bază de date neoptimizată poate duce la încetinirea timpului de răspuns al serverului și la performanțe slabe ale site-ului.

Cea mai simplă metodă de a optimiza baza de date este prin folosirea unui plugin:

Verificare setări WordPress

Deși impactul optimizării setărilor WordPress nu este la fel de mare ca în cazul altor tehnici precum caching-ul sau optimizarea bazei de date, configurarea corectă a acestora poate contribui la îmbunătățirea performanței și securității site-ului.

Anumite opțiuni din WordPress, dacă sunt lăsate la valorile implicite sau configurate greșit, pot afecta viteza de încărcare sau pot genera solicitări suplimentare inutile.

Un prim aspect important este setarea corectă a vizibilității pentru motoarele de căutare. În Setări → Citire, trebuie să te asiguri că opțiunea „Descurajează motoarele de căutare să indexeze acest site” nu este activată pe un site live.

De asemenea, în Setări → Legături Permanente, este recomandat să folosești o structură optimizată pentru SEO, cum ar fi „Nume articol” (/%postname%/), evitând setările implicite care pot duce la interogări mai complexe în baza de date.

Alte setări care pot influența performanța includ limitarea numărului de postări afișate pe pagină (în Setări → Scriere) și dezactivarea pingback-urilor și trackback-urilor (în Setări → Discuții), deoarece acestea pot genera solicitări suplimentare și pot contribui la spam.

În plus, dacă site-ul tău permite înregistrarea utilizatorilor, este recomandat să verifici și nivelurile de permisiuni atribuite automat, pentru a evita accesul neautorizat la funcționalități avansate care pot afecta performanța sau securitatea site-ului.

Alege o găzduire mai bună

Performanța unui site WordPress este strâns legată de calitatea serviciului de găzduire.

Dacă pachetul de găzduire nu oferă suficiente resurse – precum CPU, RAM, PHP workers și I/O – serverul va avea dificultăți în procesarea rapidă a codului PHP și a interogărilor bazei de date, ceea ce va duce la un timp de răspuns crescut și o experiență mai lentă pentru utilizatori.

O găzduire slabă poate anula toate celelalte optimizări pe care le-ai făcut, așa că este esențial să alegi un furnizor care prioritizează performanța. Problema este că majoritatea furnizorilor de găzduire shared cu cPanel (cea mai ieftină soluție de găzduire) mint cu nerușinare legat de performanță.

Închipuie-ți că Skoda ar promova noua Fabia ca fiind cea mai rapidă mașină, cu 7 ori mai rapidă decât alte mașini din clasa ei. E atât de ridicol încât te-ar bufni râsul. În schimb, la găzduire web lumea chiar crede că e posibil ca o găzduire shared cu cPanel să fie de 7 ori mai rapidă decât altele din aceeași clasă.

Realitatea obiectivă este că găzduirea shared cu cPanel este optimizată pentru cost (asta e o expresie frumoasă pentru „ieftin”). Ieftin este principala calitate a găzduirii cPanel, iar restul (performanță, securitate, scalabilitate) vine pe locul 2. Asta e realitatea, în ciuda marketingului pompos al furnizorilor.

Evitarea planurilor de găzduire shared ieftine este esențială dacă ai un site important. Poți citi mai multe în articolul nostru dedicat despre diferențele dintre o găzduire cPanel și una specializată pe WordPress.

O soluție premium de găzduire WordPress poate părea mai costisitoare la început, dar beneficiile aduse în termeni de performanță, uptime și suport tehnic justifică investiția.

După ce am optimizat timpul de răspuns al serverului, trecem la al doilea pas, timpul de transfer al datelor – partea în care datele sunt descărcate de pe server.

Timpul de transfer al datelor

Timpul de transfer al datelor reprezintă durata necesară pentru ca browserul utilizatorului să descarce toate elementele care compun pagina (CSS, JavaScript, fonturi, imagini). Cu cât aceste fișiere sunt transferate mai rapid de la server către browser, cu atât pagina va fi asamblată mai repede de către browser.

Optimizarea timpului de transfer este mai degrabă o problemă de eficiență a transportului de date, iar pentru a accelera procesul trebuie să ne concentrăm pe trei aspecte principale:

cantitate – reducerea numărului de pachete
volum – reducerea dimensiunii acestora
distanță – scurtarea distanței de transport

Reducerea numărului de pachete

Fiecare resursă externă (CSS, JavaScript, font, imagine) reprezintă un request separat către server. Cu cât sunt mai multe request-uri, cu atât timpul de transfer crește. O soluție eficientă este combinarea fișierelor CSS și JavaScript acolo unde este posibil și utilizarea tehnicii de lazy loading pentru imaginile și scripturile care nu sunt necesare imediat la încărcarea paginii. De asemenea, eliminarea resurselor inutile și reducerea numărului de fonturi utilizate pot contribui la îmbunătățirea vitezei.

Reducerea dimensiunii pachetelor

Cu cât fișierele transferate sunt mai mici, cu atât se vor descărca mai repede. Acest lucru se poate realiza prin minificarea CSS, JavaScript și HTML, eliminând spațiile goale și comentariile inutile. De asemenea, activarea compresiei Gzip sau Brotli pe server poate reduce semnificativ dimensiunea fișierelor transmise. Pentru imagini, utilizarea unor formate moderne precum WebP sau AVIF, împreună cu tehnici de compresie fără pierderi, poate reduce drastic dimensiunea fișierelor fără a afecta calitatea vizuală.

Reducerea distanței de transport

Cu cât serverul de găzduire este mai apropiat de utilizator, cu atât datele vor ajunge mai rapid. O metodă esențială pentru reducerea distanței este utilizarea unui Content Delivery Network (CDN), care stochează și servește fișierele statice de pe servere distribuite global. Astfel, în loc ca un vizitator din Europa să încarce fișierele de pe un server situat în SUA, le poate primi de pe un nod CDN din apropiere, reducând timpul de transfer și îmbunătățind experiența utilizatorului.

Prin aplicarea acestor strategii, putem asigura că timpul de transfer al datelor este minimizat, iar utilizatorii beneficiază de un site WordPress rapid și eficient.

Optimizare imagini

Un prim pas important este comprimarea imaginilor pentru a reduce dimensiunea fișierelor, fără a compromite semnificativ calitatea vizuală. Aceasta nu doar că îmbunătățește viteza de încărcare, dar contribuie și la reducerea consumului de bandă largă, un factor crucial pentru utilizatorii cu conexiuni mai lente.

Alegerea formatului corect este, de asemenea, un aspect esențial al optimizării. Formatele precum JPEG sunt ideale pentru imagini cu multe detalii, cum ar fi fotografiile, în timp ce PNG sau WebP sunt mai potrivite pentru imagini cu transparență sau detalii fine. Redimensionarea imaginilor la dimensiunile exacte necesare pe pagină poate economisi spațiu și resurse, prevenind încărcarea unor fișiere mai mari decât este necesar. În plus, eliminarea imaginilor redundante sau neutilizate poate reduce și mai mult încărcătura site-ului, ajutând la menținerea unui timp de încărcare rapid și a unei performanțe generale îmbunătățite.

Optimizare CSS

Procesul de minificare CSS presupune eliminarea tuturor caracterelor inutile, precum spațiile, comentariile și liniile goale, fără a afecta funcționalitatea stilurilor. Aceasta reduce semnificativ dimensiunea fișierelor CSS, având un impact direct asupra vitezei de încărcare a paginii și a timpului de transfer.

Pe lângă minificare, combinarea fișierelor CSS poate contribui și ea la optimizarea performanței. În loc să se încarce mai multe fișiere CSS separate, care ar necesita multiple cereri HTTP, se pot combina într-un singur fișier. Acest lucru reduce numărul de solicitări către server, îmbunătățind astfel timpul de răspuns al site-ului. Astfel, prin minificarea și combinarea fișierelor CSS, site-urile web pot beneficia de o performanță mai rapidă și o experiență de navigare îmbunătățită.

Optimizare JavaScript

Procesul de minificare JS presupune eliminarea caracterelor inutile, precum spațiile, comentariile și liniile goale, reducând astfel dimensiunea fișierelor și, implicit, timpul de încărcare. Acest lucru ajută la scăderea timpilor de transfer și la îmbunătățirea experienței utilizatorului, mai ales pe dispozitivele mobile sau în condiții de conexiune lentă.

Combinarea fișierelor JavaScript este un alt pas important în optimizarea acestora. În loc de a încărca mai multe fișiere JavaScript individuale, care necesită multiple cereri HTTP, acestea pot fi combinate într-un singur fișier. Acest lucru reduce numărul de solicitări către server, contribuind la o încărcare mai rapidă a paginii. Astfel, prin minificarea și combinarea fișierelor JavaScript, site-urile web beneficiază de o performanță îmbunătățită și o viteză de încărcare mai rapidă.

Optimizare fonturi

Unul dintre pașii esențiali este reducerea cererilor externe către serverele Google Fonts sau alte surse externe. Aceasta se poate realiza prin servirea fonturilor de pe un CDN (Content Delivery Network) sau, ideal, de pe propriul server, evitând astfel dependența de resurse externe care pot afecta timpii de răspuns.

De asemenea, limitarea numărului de fonturi și greutatea acestora contribuie la o încărcare mai rapidă, în timp ce utilizarea formatelor moderne (de exemplu, WOFF2) poate ajuta la reducerea dimensiunii fișierelor, oferind o experiență mai rapidă și mai eficientă utilizatorilor.

Locație server

Găzduirea site-ului pe un server aflat cât mai aproape de locația geografică a majorității vizitatorilor ajută la reducerea distanței de transfer a datelor.

Alegerea unei locații de server adecvate, în funcție de publicul țintă, poate optimiza semnificativ experiența utilizatorilor, reducând întârzierile și îmbunătățind timpul de încărcare al paginii.

Implementare CDN

Un CDN stochează conținutul static, cum ar fi imagini, fișiere CSS și JavaScript, pe servere distribuite global. Astfel, atunci când un vizitator accesează site-ul, fișierele sunt livrate rapid de pe cel mai apropiat server, reducând semnificativ timpul de încărcare și îmbunătățind experiența utilizatorului.

Acest sistem de distribuție a conținutului ajută la reducerea încărcării serverului principal, gestionând cererile pentru fișierele statice pe serverele CDN.

În plus, prin reducerea distanței dintre utilizatori și serverele care furnizează conținutul, CDN-ul minimizează latența și sporește viteza de încărcare a paginii, ceea ce este deosebit de important pentru utilizatorii din locații geografice diverse.

Cele mai populare servicii CDN sunt:

După ce am optimizat timpul de transfer al datelor, trecem la ultimul pas, cel în care browserul asamblează pagina.

Timpul de randare al paginii

Timpul de randare al paginii este perioada necesară pentru ca browserul să proceseze și să afișeze conținutul unei pagini web pe dispozitivul vizitatorului.

Atunci când un vizitator accesează o pagină, aceasta nu vine complet asamblată, ci „pe bucăți”. Browserul trebuie să proceseze fișierele CSS, JavaScript și alte resurse pentru a crea pagina completă. Acest proces este similar cu asamblarea unui dulap IKEA: componentele vin separate, iar utilizatorul trebuie să le pună împreună.

Timpul de randare al paginii depinde de cât de rapid și eficient browserul poate gestiona toate aceste resurse. Scopul nostru la acest pas ar fi să-i dăm browserului cât mai puțin de muncă. Asta înseamnă în primul rând reducerea complexității paginii (structura DOM) și reducerea complexității JS și CSS.

Uneltele cu care se poate testa calitatea paginii sunt:

Reducerea complexității DOM

DOM (Document Object Model) este structura ierarhică care definește toate elementele unei pagini web. Aceasta include fiecare tag HTML, atributele și conținutul acestora, care sunt procesate de browser pentru a construi pagina vizibilă utilizatorului. Cu cât structura DOM este mai complexă, cu atât mai mult timp și resurse sunt necesare pentru a o procesa, ceea ce poate duce la creșterea timpului de încărcare și la scăderea performanței site-ului.

Pentru a reduce complexitatea structurii DOM, se recomandă utilizarea de blocuri native Gutenberg pentru construcția paginilor în locul pluginurilor de tip page builder. Blocurile native sunt optimizate și sunt mai ușor de procesat de către browser, deoarece generează un DOM mai curat și mai simplu, fără a adăuga elemente suplimentare sau coduri inutile.

În schimb, pluginurile de tip page builder pot introduce o structură DOM mai încărcată, cu elemente suplimentare care nu sunt necesare și care pot afecta performanța site-ului. Prin folosirea blocurilor Gutenberg, se obține o pagină mai eficientă, mai rapidă și mai ușor de gestionat.

Optimizarea JavaScript

Optimizarea JavaScript este esențială pentru a obține un timp de randare rapid al paginii. Cu cât ai mai mult JavaScript pe site, cu atât browserul va avea mai mult de procesat, iar acest lucru poate întârzia încărcarea și redarea paginii.

În acest context, minificarea și concatenarea fișierelor JavaScript nu sunt suficiente pentru a îmbunătăți performanța, deoarece aceste tehnici doar reduc dimensiunea fișierelor, dar nu diminuează complexitatea procesului de încărcare a acestora.

Cea mai eficientă abordare este eliminarea codului JavaScript inutil sau care nu este esențial pentru funcționarea inițială a paginii. Tehnicile de „delay” și „defer” sunt de asemenea utile:

„defer” permite încărcarea și executarea scripturilor JavaScript doar după ce întreaga pagină a fost procesată
„delay” poate întârzia încărcarea scripturilor până când utilizatorul interacționează cu site-ul

Aceste tehnici ajută la menținerea unui timp de randare bun.

Optimizarea CSS

Reducerea complexității CSS presupune simplificarea fișierelor, eliminând reguli și declarații inutile care nu aduc beneficii vizibile pentru designul paginii. În plus, eliminarea erorilor de sintaxă și a selectorilor și proprietăților duplicate ajută la optimizarea resurselor și la reducerea dimensiunii fișierelor, îmbunătățind astfel viteza de încărcare.

De asemenea, este important să reduci utilizarea directivelor CSS precum @import și !important.

directiva @import poate întârzia încărcarea fișierelor CSS, deoarece fiecare import necesită o cerere HTTP separată
folosirea excesivă a !important face ca stilurile să devină greu de gestionat și poate duce la conflicte, necesitând mai multe calcule din partea browserului pentru a aplica stilurile corect

Prin urmare, eliminarea acestor elemente, alături de o structură CSS bine organizată și optimizată, contribuie semnificativ la o performanță îmbunătățită a procesării CSS de către browser.

De multe ori, însă, mai ales pentru persoane care nu sunt tehnice, este dificil să înțeleagă toate aceste lucruri, cum funcționează și cum ar trebui să aleagă o temă WordPress și pluginuri care sunt bine făcute și care nu folosesc cod JS inutil sau cod CSS cu probleme.

Și cum pentru multă lume nu e viabil să refacă tot site-ul cu o altă temă, se poate face totuși o serie de optimizări care să dea iluzia de performanță.

Optimizarea randării zonei above-the-fold

Ideea de bază este să randăm partea de sus a paginii (above the fold) cu prioritate. Putem face asta cu orice plugin de optimizare:

FlyingPress (premium)
Perfmatters (premium)
WP Rocket (premium)
LiteSpeed Cache (free)

Să luăm un exemplu…

În această secțiune, avem câteva elemente esențiale care pot fi optimizate pentru a îmbunătăți randarea:

Imagini: Avem două imagini principale - logo-ul site-ului și imaginea din secțiunea hero. Aceste imagini ar trebui excluse de la lazy loading, iar pentru o încărcare și mai rapidă, le putem preîncărca (preload).
Fonturi: Dacă utilizăm fonturi locale, putem aplica preloading pentru a le încărca mai rapid. În cazul fonturilor externe de la Google Fonts, putem folosi preconnect pentru a stabili conexiuni directe cu serverele Google, reducând astfel timpul de așteptare.
CSS: Generarea unui critical CSS este o tehnică eficientă, care implică încărcarea doar a stilurilor esențiale pentru afișarea corectă a secțiunii „above the fold”.
JavaScript: Pentru a întârzia procesarea fișierelor JavaScript care nu sunt critice, putem utiliza atributul defer, permițând încărcarea și executarea acestora după încărcarea completă a paginii.

Majoritatea pluginurilor de optimizare oferă opțiuni pentru a implementa aceste tehnici. Aceste setări pot fi aplicate rapid, cu doar câteva clicuri, dar este important să testați cu atenție pentru a vă asigura că funcționalitatea site-ului rămâne intactă și că optimizarea are efectul dorit.

Concluzie

Optimizarea performanței unui site WordPress este esențială pentru a oferi utilizatorilor o experiență rapidă și eficientă.

De la implementarea unui sistem de cache, care reduce timpul de încărcare prin stocarea temporară a conținutului, până la optimizarea bazei de date prin eliminarea datelor inutile și a tranzacțiilor redundante, fiecare detaliu contează.

Comprimarea și alegerea corectă a formatului imaginilor, minificarea și combinarea fișierelor CSS și JavaScript, precum și optimizarea fonturilor și locației serverului sunt pași fundamentali care contribuie semnificativ la reducerea timpului de încărcare și îmbunătățirea performanței.

Prin aplicarea acestor tehnici de optimizare, nu doar că îmbunătățim viteza site-ului, dar contribuim și la o experiență mai plăcută pentru utilizatori, ceea ce poate influența pozitiv rata de conversie și performanțele SEO. Într-o eră în care viteza contează, un site optimizat nu doar că atrage vizitatori, ci îi și păstrează.

Astfel, optimizarea constantă a performanței unui site WordPress este un element esențial în strategia oricărui proprietar de site pentru a rămâne competitiv pe termen lung.

Dacă ai nevoie de o firmă specializată în realizarea site-urilor WordPress, Plum Media îți stă la dispoziție cu servicii profesionale de creare site-uri în platforma WordPress.

Ghid optimizare SEO pentru site-uri WordPress

Andrei Chira — Sat, 15 Feb 2025 00:00:00 GMT

SEO (Search Engine Optimization) este procesul de optimizare a unui site web pentru a îmbunătăți vizibilitatea acestuia în motoarele de căutare (Google, Bing, Yahoo etc.).

SEO este cheia pentru a atrage mai mulți vizitatori pe site-ul tău. Statisticile arată că peste 90% din experiențele online încep cu o căutare, iar un site bine optimizat are șanse mult mai mari să apară în primele rezultate ale Google.

Motoarele de căutare folosesc algoritmi complecși pentru a determina clasarea unui site în rezultatele căutărilor. Acești algoritmi analizează mii de factori, printre care:

relevanța conținutului față de căutarea utilizatorului
calitatea și structura site-ului
autoritatea și popularitatea site-ului
experiența utilizatorului pe site

Un site bine optimizat apare mai sus în rezultatele căutărilor, ceea ce duce la mai mult trafic, mai mulți clienți și o creștere a afacerii.

SEO se împarte în trei categorii principale:

SEO Tehnic – optimizează structura și performanța site-ului (indexabilitate, viteză, securitate)
SEO On-Page – se concentrează pe conținut, cuvinte cheie și experiența utilizatorului pe pagină
SEO Off-Page – include strategii externe site-ului, cum ar fi backlinkurile și promovarea pe alte platforme

Toate aceste elemente lucrează împreună pentru îmbunătățirea vizibilității unui site și clasarea site-ului în Google și alte motoare de căutare.

Pentru a obține rezultate, optimizarea SEO începe cu un audit inițial, care oferă o imagine clară asupra stării actuale a site-ului și ajută la identificarea oportunităților de îmbunătățire.

Unelte audit SEO

Cele mai populare unelte care te pot ajuta să faci un audit de SEO tehnic sunt:

Google Search Console

Google Search Console este o unealtă gratuită oferită de Google, esențială pentru monitorizarea și optimizarea prezenței unui site în rezultatele căutării. Este ideală pentru identificarea problemelor tehnice și înțelegerea modului în care Google indexează paginile.

monitorizează indexarea și identifică erori de crawling
afișează date despre performanța în căutări (clickuri, impresii, poziții)
identifică probleme de experiență a paginii (Core Web Vitals, mobile usability)
verifică și validează erorile legate de structured data și sitemap.xml

Ahrefs

Ahrefs este o unealtă premium puternică, utilizată în special pentru analiza backlinkurilor și monitorizarea performanței SEO. Este folosit de specialiști pentru a identifica oportunități de creștere și pentru a analiza concurența.

analiza backlinkurilor (cine face trimitere către site-ul tău)
cercetare de cuvinte cheie și analiza volumului de căutare
audit SEO tehnic pentru identificarea erorilor site-ului
monitorizarea pozițiilor în Google pentru cuvintele cheie importante

Semrush

Semrush este o platformă completă de marketing digital, care oferă soluții pentru SEO, PPC, content marketing și social media. Este foarte apreciată pentru funcționalitățile sale de analiză a concurenței.

audit SEO complet pentru identificarea problemelor tehnice
cercetare avansată de cuvinte cheie și tracking pentru poziții
analiză detaliată a competitorilor (backlinkuri, trafic, reclame)
sugestii pentru optimizarea conținutului și strategii de link building

Ubersuggest

Ubersuggest, creat de Neil Patel, este o unealtă mai accesibilă, potrivită pentru antreprenori și mici afaceri care vor să își îmbunătățească SEO fără costuri ridicate.

audit SEO de bază cu identificarea erorilor tehnice
sugestii de cuvinte cheie și analiză de volum de căutare
monitorizarea backlinkurilor și analiza linkurilor externe
recomandări pentru îmbunătățirea conținutului și a paginilor

Moz

Moz este o platformă SEO populară care oferă unelte pentru analiza site-urilor, monitorizarea backlinkurilor și cercetarea de cuvinte-cheie. Este cunoscută pentru Moz Domain Authority (DA), un metric folosit pentru a evalua autoritatea unui site web.

oferă unelte pentru audit SEO și identificarea problemelor tehnice
monitorizează backlinkurile și autoritatea domeniului (DA și PA)
permite analiza concurenței și identificarea oportunităților de link building
include un Keyword Explorer pentru cercetarea și analiza cuvintelor cheie
oferă un rank tracker pentru a monitoriza pozițiile în Google

Noi folosim și recomandăm Ahrefs.

Este o soluție completă care ajută la identificarea oportunităților de creștere, optimizarea conținutului și îmbunătățirea vizibilității în motoarele de căutare.

Pe lângă unelte avansate precum Ahrefs, optimizarea SEO nu ar fi completă fără pluginuri dedicate pentru WordPress®. Acestea ajută la implementarea recomandărilor direct pe site, fără a necesita cunoștințe tehnice avansate.

Pluginuri SEO pentru WordPress®

Cele mai populare pluginuri SEO pentru WordPress® sunt:

Yoast SEO

Probabil cel mai cunoscut plugin SEO, Yoast, ajută la optimizarea conținutului pentru cuvinte-cheie, la generarea automată a sitemap-urilor XML și la configurarea fișierului robots.txt. De asemenea, oferă sugestii pentru lizibilitatea textului și îți permite să editezi metatitlurile și descrierile pentru fiecare pagină.

Yoast SEO este gratuit, dar vine și cu o versiune premium care oferă funcționalități suplimentare și care costă 99 de dolari pe an.

Rank Math

O alternativă puternică la Yoast, Rank Math vine cu funcționalități avansate precum analiza detaliată SEO direct în editorul WordPress, integrare Schema Markup pentru rezultate îmbunătățite în Google și suport pentru multiple cuvinte cheie per pagină. Este apreciat pentru interfața modernă și setările ușor de configurat.

Rank Math oferă mai multe variante de preț ce pleacă de la 7,99 dolari pe lună.

All in One SEO (AIOSEO)

Un plugin flexibil, potrivit atât pentru începători, cât și pentru utilizatori avansați. AIOSEO include setări automate pentru meta tag-uri, suport pentru WooCommerce SEO și instrumente pentru analiza concurenței. De asemenea, are funcții utile pentru optimizarea SEO locală și conectarea cu Google Search Console.

Prețul pentru pluginul AIOSEO pleacă de la 49 de dolari pe an.

SEOPress

O opțiune minimalistă, dar puternică, SEOPress oferă toate funcțiile esențiale (meta titluri, descrieri, sitemap-uri, suport pentru Open Graph). O caracteristică utilă este integrarea cu Google Analytics și posibilitatea de a urmări direct performanța paginilor.

Prețul pentru pluginul SEOPress pleacă de la 49 de dolari pe an.

The SEO Framework

Un plugin SEO rapid și optimizat pentru performanță, The SEO Framework este o alegere bună pentru cei care doresc un instrument automatizat, fără setări complicate. Se concentrează pe optimizarea tehnică a site-ului, oferind sugestii pentru îmbunătățirea indexării fără a încărca interfața cu notificări inutile.

Prețul pentru acest plugin pleacă de la 7 dolari pe lună.

Noi folosim și recomandăm Yoast SEO, dar fiecare dintre aceste pluginuri acoperă bazele optimizării SEO, iar alegerea depinde de preferințele fiecărui proprietar de site în materie de funcționalitate și ușurință în utilizare.

Acum că avem la dispoziție uneltele necesare pentru a analiza și optimiza un site, este momentul să trecem la implementare.

Următorul pas este să detaliem cei trei piloni esențiali ai SEO – tehnic, on-page și off-page – și să vedem cum fiecare contribuie la succesul unei strategii SEO bine puse la punct.

SEO tehnic

SEO tehnic se referă la optimizarea aspectelor tehnice ale unui site pentru a îmbunătăți indexarea și clasarea acestuia în motoarele de căutare.

Spre deosebire de SEO on-page (care se concentrează pe conținut) sau SEO off-page (care vizează backlinkurile și semnalele externe), SEO tehnic asigură că site-ul este rapid, accesibil și ușor de înțeles pentru Google (și alte motoare de căutare).

Elementele esențiale pentru SEO tehnic sunt:

verificarea indexabilității – robots.txt, sitemap.xml, canonical tags
optimizarea imaginilor – nume și descrieri relevante
optimizarea etichetelor meta – titluri și descrieri relevante
verificarea și remedierea erorilor – 404, 500, redirecționări corecte
implementarea Structured Data (Schema Markup) – ajută motoarele de căutare să înțeleagă mai bine conținutul)
verificarea și remedierea linkurilor întrerupte – interne, externe, conținut mixt
îmbunătățirea performanței site-ului – timp de încărcare, Core Web Vitals

Verificarea indexabilității

Indexabilitatea se referă la capacitatea unui motor de căutare de a analiza și de a stoca conținutul unei pagini web în baza sa de date, ceea ce permite afișarea acelei pagini în rezultatele căutărilor.

Verificarea și optimizarea indexabilității sunt cruciale pentru asigurarea unei prezențe corecte în motoarele de căutare.

Pentru a te asigura că site-ul tău este bine indexat și vizibil în motoarele de căutare, trebuie să verifici câteva aspecte esențiale.

Începe cu fișierul robots.txt, care trebuie configurat corect, astfel încât să nu blocheze accesul motoarelor de căutare la paginile importante. Dacă există restricții care afectează indexabilitatea, le identifici și le corectezi.

Uite un exemplu de fișier robots.txt pentru WordPress:

User-agent: *
Disallow: /wp-admin/

Sitemap: https://www.exemplu.com/sitemap.xml

Un alt pas esențial este analiza etichetelor meta robots, care controlează modul în care paginile sunt indexate. Paginile importante ar trebui să fie accesibile motoarelor de căutare, în timp ce paginile sensibile, cum ar fi cele de testare sau plată, trebuie excluse.

Verifică dacă există pagini orfane – pagini care nu sunt legate de alte pagini din site – și asigură-te că structura linkurilor interne este coerentă, astfel încât motoarele de căutare să poată accesa toate paginile relevante.

Pentru a evita problemele legate de conținut duplicat, folosește etichete canonice pentru a indica varianta preferată a unei pagini și asigură-te că fiecare pagină are o singură variantă de URL. Orice pagină duplicată trebuie identificată și eliminată pentru a nu afecta clasarea în căutări.

În plus, exclude paginile care nu aduc valoare în rezultatele căutării, marcându-le corect cu eticheta „noindex” pentru a preveni indexarea lor. Acest proces ajută la menținerea unui site bine structurat și relevant atât pentru utilizatori, cât și pentru motoarele de căutare.

Verificarea fișierului sitemap.xml

Fișierul sitemap.xml este un instrument esențial pentru optimizarea SEO, facilitând comunicarea între site-ul tău și motoarele de căutare, contribuind la o indexare rapidă și corectă a conținutului.

Fișierul sitemap.xml este generat automat de către WordPress®, dar poate fi generat și de către un plugin SEO. Aceste pluginuri au de obicei opțiuni mai avansate de configurare.

Iată pașii esențiali pentru verificarea și optimizarea sitemap-ului:

1. Verifică existența sitemap-ului

Accesează fișierul sitemap.xml introducând în browser: www.siteulmeu.com/sitemap.xml

Dacă nu este generat automat de WordPress, instalează un plugin SEO precum Rank Math, Yoast SEO sau All in One SEO pentru a crea și gestiona sitemap-ul.

2. Asigură-te că locația sitemap-ului este declarată în robots.txt

Dacă nu există deja, adaugă locația sitemap-ului în fișierul robots.txt.

Sitemap: https://www.siteulmeu.com/sitemap.xml

Notă: Unele pluginuri SEO creează un alt url pentru sitemap, de exemplu, sitemap_index.xml. Asigură-te că este declarată corect locația în fișierul robots.txt.

3. Evită erorile și paginile irelevante

Asigură-te că sitemap-ul nu include pagini care nu trebuie indexate, cum ar fi:

Pagini de administrare (/wp-admin/)
Pagini de test (de exemplu /test/)
Pagini de căutare interne (?s=termeni)

Dacă anumite pagini nu trebuie indexate, folosește eticheta noindex din setările pluginului de SEO de pe pagina respectivă.

Alternativ, în setările generale ale pluginului de SEO se pot configura categorii de pagini care să nu fie indexate (de exemplu, arhiva autorului, în cazul în care este unul singur pe blog).

4. Notifică motoarele de căutare despre sitemap

Este important să notifici motoarele de căutare despre sitemap-ul tău. Asigură-te că sitemap-ul este înregistrat în panourile de control ale motoarelor de căutare, cum ar fi Google Search Console și Bing Webmaster Tools.

Dacă sitemap-ul nu este adăugat, trebuie să-l introduci:

în Google Search Console, accesează Indexing -> Sitemaps. Adaugă linkul către sitemap și trimite-l spre verificare
în Bing Webmaster Tools mergi la Sitemaps -> Submit a sitemap și adaugă url-ul sitemap-ului.

Așteaptă validarea de la Google sau Bing. Vei primi detalii dacă este corect și poate fi citit corect de către motorul de căutare.

Prin gestionarea corectă a fișierului sitemap.xml, îți vei spori semnificativ șansele de a îmbunătăți indexarea și poziționarea site-ului în rezultatele căutărilor.

Verificarea problemelor legate de imagini

Imaginile pot avea un impact semnificativ asupra performanței site-ului, ajutând la îmbunătățirea timpului de încărcare, accesibilității și SEO-ului. Iată câteva recomandări pentru a te asigura că imaginile sunt optimizate corect:

să fie optimizate pentru web
să aibă atribute „alt” corecte
să aibă linkuri corect definite
să nu genereze erori 404

Optimizarea dimensiunilor imaginilor

Imaginile de mari dimensiuni încetinesc site-ul, afectând experiența utilizatorilor și clasarea în motoarele de căutare. Pentru a îmbunătăți viteza de încărcare:

redimensionează imaginile la dimensiunile necesare pe pagină
utilizează formate eficiente precum JPEG, PNG sau WebP, în funcție de context
comprimă imaginile fără a pierde calitatea, folosind instrumente precum TinyPNG sau imagify

Atribute „alt” corecte și relevante

Atributele „alt” sunt esențiale pentru accesibilitate și SEO. Pentru o implementare corectă:

asigură-te că fiecare imagine are un atribut „alt” descriptiv
evită conținutul duplicat în descrierile imaginilor
nu folosi atribute „alt” generice precum „imagine1.jpg”, ci descrie conținutul imaginii clar

Linkurile imaginilor și evitarea problemelor

Imaginile cu linkuri defecte sau care sunt găzduite pe alte site-uri pot cauza probleme de încărcare. Pentru a evita aceste situații:

verifică dacă toate imaginile au surse valide și nu sunt găzduite extern fără permisiune
evită redirecționările inutile care pot întârzia încărcarea imaginilor
asigură-te că imaginile nu sunt utilizate ca elemente esențiale de conținut prin fundaluri CSS, pentru a rămâne accesibile chiar și atunci când fundalul nu se încarcă

Remedierea erorilor 404 legate de imagini

Imaginile lipsă afectează experiența utilizatorilor și pot duce la penalizări SEO. Pentru a preveni astfel de probleme:

monitorizează erorile 404 pentru imagini și înlocuiește-le cu alternative relevante
asigură-te că toate imaginile încărcate rămân accesibile și nu sunt șterse accidental
actualizează linkurile imaginilor în cazul schimbării structurilor de URL-uri

Prin optimizarea și gestionarea atentă a imaginilor, nu doar că îmbunătățești performanța site-ului, ci și contribui la o experiență mai bună pentru utilizatori și o clasare mai bună în rezultatele căutărilor.

Verificarea problemelor legate de etichete meta (titluri și descrieri)

Etichetele meta (titluri și descrieri) joacă un rol esențial în modul în care motoarele de căutare percep și indexează site-ul tău. De asemenea, acestea influențează semnificativ decizia utilizatorilor de a accesa site-ul tău din paginile de rezultate ale căutărilor.

Iată câteva idei pentru a optimiza aceste elemente importante:

să fie unice și relevante
să reflecte conținutul real al paginii
să includă cuvinte cheie
să aibă o lungime recomandată
să se evite duplicarea

Asigură-te că fiecare pagină are un titlu unic și relevant care include cuvinte-cheie specifice conținutului acelei pagini. Evită titlurile duplicate, deoarece acestea pot afecta negativ clasarea în rezultatele căutărilor. Verifică lungimea titlurilor, asigurându-te că se încadrează în limitele recomandate de motoarele de căutare pentru a maximiza impactul și vizibilitatea.

De asemenea, menține titlurile la o lungime optimă pentru a îmbunătăți CTR-ul (Click-Through Rate), asigurându-te că sunt suficient de descriptive pentru a atrage utilizatorii, dar și concise pentru a evita trunchierea acestora în rezultatele căutărilor.

La fel de important este să ai o descriere unică și relevantă pentru fiecare pagină, care să includă cuvinte-cheie importante. Evită descrierile duplicate și asigură-te că acestea sunt atrăgătoare pentru utilizatori. Verifică și lungimea descrierilor, pentru a te asigura că sunt conforme specificațiilor motoarelor de căutare, astfel încât să furnizeze informații relevante fără a deveni prea lungi.

În plus, titlurile și descrierile trebuie să reflecte cu acuratețe conținutul real al paginii. Există un risc mare ca titlurile și descrierile care nu sunt corelate cu paginile respective să ducă la o experiență de utilizare frustrantă și la scăderea în clasamentele motoarelor de căutare.

Pentru a spori relevanța paginii, integrează cuvinte-cheie în mod natural în titluri și descrieri, evitând totodată supraoptimizarea sau utilizarea excesivă a acestora, deoarece motoarele de căutare ar putea interpreta acest comportament ca spam.

Prin optimizarea atentă a etichetelor meta, nu doar că îmbunătățești vizibilitatea site-ului în căutările online, ci și creezi o experiență mai bună pentru utilizatori, ceea ce contribuie la creșterea CTR-ului și la consolidarea poziției în clasamentele motoarelor de căutare.

Verificarea problemelor legate de markup-urile structurate (Schema Markup)

Markup-urile structurate ajută motoarele de căutare să înțeleagă mai bine conținutul site-ului, oferind posibilitatea de a afișa fragmente îmbogățite (rich snippets) în rezultatele căutărilor. Acestea pot crește vizibilitatea și rata de clic (CTR).

Implementarea corectă a Schema Markup

Pentru a te asigura că datele structurate sunt corect implementate:

utilizează schema.org, fie printr-un plugin (ex.: Rank Math, Yoast SEO), fie prin adăugarea manuală în codul temei.
alege tipul corect de markup în funcție de conținutul paginii (ex.: articol, produs, eveniment, recenzie).

Verificarea și optimizarea markup-urilor

Pentru o implementare corectă, asigură-te că:

markup-urile sunt consistente pe toate paginile și reflectă conținutul real.
informațiile sunt complete și relevante pentru fiecare pagină (ex.: pentru produse → preț, stoc, recenzii).
nu există erori.

Menține coerența în utilizarea markup-urilor pentru tipuri de date similare pe întregul site, astfel încât să ajungi la o structură uniformă și clară. Identifică și asigură-te că markup-urile sunt aplicate pe paginile cheie și pe conținutul important, cum ar fi produsele, recenziile, evenimentele sau articolele de blog.

Verifică și corectează eventualele erori de markup care ar putea afecta interpretarea corectă a informațiilor de către motoarele de căutare, utilizând unelte precum Google Structured Data Testing Tool. Poți alege Rich Results Test pentru a testa implementarea markup-urilor și pentru a depista eventualele erori.

Markup-uri recomandate pentru diverse tipuri de pagini

Adaugă markup-uri structurate pentru conținut multimedia, inclusiv imagini, videoclipuri și audio, pentru a îmbunătăți indexarea acestora de către motoarele de căutare.

Implementarea markup-urilor pentru afaceri locale, care include informații precum locația și orele de funcționare, este importantă pentru vizibilitatea în rezultatele căutărilor locale.

Pentru paginile de produse, asigură-te că markup-urile includ detalii esențiale precum prețuri, disponibilitate și recenzii. Markup-urile pentru evenimente trebuie să includă detalii precise despre locație, dată și orar, iar pentru articolele de știri sau bloguri, acestea ar trebui să includă informații precum data publicării și autorul.

Soluția cea mai accesibilă este să-ți instalezi un plugin WordPress care te ajută să setezi markup-urile:

Prin implementarea corectă și optimizarea markup-urilor structurate, nu doar că îmbunătățești înțelegerea site-ului tău de către motoarele de căutare, dar îți crești și șansele de a obține fragmente îmbogățite care pot atrage mai mult trafic și pot îmbunătăți vizibilitatea în rezultatele căutărilor.

Verificarea problemelor legate de conținut mixt (Mixed Content)

Conținutul mixt (Mixed Content) apare atunci când un site securizat prin HTTPS încarcă resurse nesecurizate prin HTTP.

Acest lucru poate compromite securitatea, afecta performanța și reduce încrederea utilizatorilor. Identificarea și remedierea acestor probleme asigură o experiență de utilizare sigură și contribuie la o mai bună clasare în motoarele de căutare.

Recomandări:

elementele interne ale paginilor ar trebui să se încarce de pe https
elementele externe ar trebui să se încarce pe https
linkurile interne ar trebui să fie cu https
linkurile externe ar trebui să fie cu https

Primul pas este verificarea tuturor elementelor interne: imagini, fișiere CSS, scripturi JavaScript și fonturi, pentru a le identifica pe cele încărcate prin HTTP. Acestea trebuie actualizate sau înlocuite pentru a fi livrate prin HTTPS.

Începând cu versiunea 5.7, WordPress gestionează automat servirea resurselor prin HTTPS, evitând astfel problemele de mixed content. Tot ce trebuie să faci este să schimbi URL-urile din panoul de administrare WordPress.

Mergi în Settings (Setări) și apoi în General (General).

În câmpurile „WordPress Address (URL)” și „Site Address (URL)”, asigură-te că ambele adrese au acum https:// în loc de http://.

După ce modifici URL-urile, apasă pe Save Changes (Salvează modificările).

WordPress va actualiza automat URL-urile interne din baza de date pentru a reflecta aceste schimbări și va asigura că toate resursele încărcate de pe site (imagini, fișiere CSS, JavaScript etc.) vor fi accesate prin HTTPS.

În plus, toate legăturile interne și externe ar trebui să utilizeze HTTPS, inclusiv linkurile din meniuri, butoane și conținut dinamic.

Resursele de la terțe părți, cum ar fi widgeturile, scripturile externe și serviciile de analiză, trebuie verificate pentru a se asigura că sunt accesibile printr-o conexiune securizată. Dacă o resursă externă nu este disponibilă prin HTTPS, este recomandată găzduirea locală a acesteia sau înlocuirea cu o alternativă securizată.

Un alt aspect important este conținutul încorporat, precum videoclipurile, iframe-urile sau feed-urile de social media. Acestea trebuie analizate pentru a evita utilizarea unor surse nesecurizate care pot cauza alerte de securitate în browser.

Prin monitorizarea constantă a conținutului mixt și adoptarea unor practici sigure, site-ul poate oferi o experiență securizată utilizatorilor și poate evita penalizările din partea motoarelor de căutare.

Verificarea problemelor legate de linkuri interne

Linkurile interne joacă un rol crucial în organizarea site-ului și în ghidarea atât a utilizatorilor, cât și a motoarelor de căutare către cele mai importante pagini. O structură bine gândită îmbunătățește experiența de navigare, ajută la o distribuție mai eficientă a autorității paginilor (link juice) și contribuie la un SEO mai solid.

Recomandări:

verificarea linkurilor interne
evitarea paginilor orfane
distribuirea strategică a linkurilor

Primul pas este identificarea linkurilor interne care duc către pagini inexistente (erori 404). Acestea trebuie fie corectate, fie redirecționate către pagini relevante pentru a preveni frustrarea utilizatorilor și pierderea valorii SEO. La fel de importantă este analiza textului ancoră folosit în linkuri. Textele generice („click aici”) ar trebui înlocuite cu descrieri relevante care oferă context despre pagina de destinație.

Un alt aspect esențial este structurarea logică a linkurilor interne. Pagini importante trebuie să fie ușor accesibile, iar întreaga arhitectură a site-ului ar trebui să reflecte o ierarhie clară, atât pentru utilizatori, cât și pentru motoarele de căutare. De asemenea, trebuie evitate „paginile orfane” – acele pagini care nu sunt conectate prin linkuri interne și, prin urmare, sunt dificil de descoperit.

O analiză atentă a fluxului de link juice ajută la distribuirea echilibrată a autorității paginilor. Paginile-cheie ar trebui să beneficieze de linkuri interne strategice, astfel încât motoarele de căutare să înțeleagă importanța acestora. În plus, fiecare link intern ar trebui să ducă către o pagină relevantă, evitând destinațiile greșite sau neasociate.

Atributele „rel” (ex. nofollow) trebuie utilizate corespunzător pentru a controla modul în care linkurile influențează indexarea și clasarea paginilor. De asemenea, redirecționările interne ar trebui menținute la un nivel minim, deoarece lanțurile de redirecționări pot încetini site-ul și pot afecta experiența utilizatorilor.

În cele din urmă, linkurile interne trebuie reflectate corect în sitemap și nu trebuie blocate în fișierul robots.txt. Monitorizarea periodică a structurii linkurilor și ajustarea strategiei de linking în funcție de noile pagini sau schimbările de conținut contribuie la menținerea unui site bine organizat și optimizat pentru SEO.

Verificarea problemelor legate de erori HTTP (4xx și 5xx)

Erorile HTTP indică faptul că ceva nu a funcționat corect la accesarea unei pagini sau la interacțiunea cu serverul. Aceste erori sunt împărțite în diverse categorii, iar cele din categoriile 4xx și 5xx pot afecta atât experiența utilizatorilor, cât și performanța site-ului în rezultatele căutărilor. Detectarea și corectarea acestora sunt esențiale pentru menținerea unui site funcțional, rapid și optimizat.

Recomandări:

identificarea paginilor cu eroare 404 (Not Found)
detectarea și corectarea oricărei redirecționări greșite care generează erori 4xx
analizarea și remedierea erorilor 403 (Forbidden) și 401 (Unauthorized)
eliminarea din sitemap a paginilor cu erori 4xx în sitemap
verificarea fișierului robots.txt
identificarea și rezolvarea erorilor 500 (Internal Server Error) și 503 (Service Unavailable)
rezolvarea erorilor 502 (Bad Gateway) și 504 (Gateway Timeout)
monitorizarea constantă a erorilor HTTP

Erorile 404 apar atunci când utilizatorii sau motoarele de căutare încearcă să acceseze o pagină care nu mai există. Acestea pot cauza o pierdere de trafic și pot afecta autoritatea SEO a site-ului tău. Este important să identifici rapid paginile care returnează eroarea 404 și să implementezi soluții precum redirecționarea către pagini relevante sau corectarea linkurilor defecte.

Erorile 4xx sunt adesea cauzate de redirecționări greșite sau de linkuri care duc către pagini inexistente. Este important să identifici și să remediezi aceste redirecționări pentru a asigura o navigare fluentă pe site.

Erorile 403 (Forbidden) și 401 (Unauthorized) indică probleme de acces. Este important să se analizeze cauzele acestora, fie că sunt legate de permisiuni incorecte sau de restricții impuse de server.

Paginile care generează erori 4xx nu ar trebui incluse în sitemap sau indexate de motoarele de căutare. Configurează corect fișierul robots.txt pentru a reflecta realitatea site-ului, interzicând accesul la paginile cu erori și asigură-te că motoarele de căutare nu le indexează.

Erorile 500 (Internal Server Error) sunt semne ale unor probleme tehnice la nivel de server sau de site. Identificarea cauzelor este esențială, iar monitorizarea constantă poate ajuta la prevenirea acestora. În cazul în care apar erori 503 (Service Unavailable), trebuie să analizezi cauzele indisponibilității temporare și să aplici soluții pentru a reduce impactul asupra utilizatorilor și asupra clasamentului în căutări.

Erorile de tip 502 (Bad Gateway) și 504 (Gateway Timeout) apar atunci când serverul nu poate comunica eficient cu alte servere sau servicii. O analiză atentă a logurilor de erori poate oferi indicii despre problemele existente, iar implementarea unor soluții de monitorizare, cum ar fi Ahrefs, te poate ajuta la detectarea și remedierea rapidă a acestora.

Un site bine întreținut din punct de vedere tehnic minimizează erorile HTTP și oferă utilizatorilor o experiență plăcută, fără întreruperi. Monitorizarea constantă și gestionarea corectă a problemelor contribuie la un site mai rapid, mai accesibil și mai bine poziționat în motoarele de căutare.

Verificarea problemelor legate de linkuri externe

Linkurile externe sunt acele legături care duc de la site-ul tău către alte site-uri sau care provin de pe site-uri externe și ajung pe al tău. Aceste linkuri sunt esențiale pentru SEO, deoarece ajută motoarele de căutare să înțeleagă autoritatea și relevanța site-ului tău. Linkurile externe bine gestionate pot contribui la creșterea vizibilității și a credibilității în rezultatele căutărilor.

Pașii de urmat în verificarea problemelor legate de linkuri externe sunt:

identificarea linkurilor externe întrerupte sau modificate
analizarea calității linkurilor primite de la alte site-uri
verificarea textului ancoră al linkurilor externe
monitorizarea diversității și autenticității surselor linkurilor externe
setarea linkurilor relevante ca „follow”, nu „nofollow”
utilizarea Ahrefs pentru monitorizarea linkurilor externe și detectarea problemelor

Primul pas este identificarea linkurilor externe întrerupte sau modificate. Acestea pot avea un impact negativ asupra SEO-ului, deoarece duc la o experiență negativă pentru utilizatori și pot afecta credibilitatea site-ului tău. Verifică regulat linkurile externe pentru a te asigura că nu există erori sau modificări care să interfereze cu strategia ta de SEO. Dacă găsești astfel de linkuri, asigură-te că le redirecționezi corect sau le înlocuiești cu linkuri valide pentru a menține valoarea SEO și fluxul de trafic.

În același timp, analizează calitatea linkurilor primite de la alte site-uri, luând în considerare autoritatea și relevanța acestora. Dacă descoperi linkuri de la surse de slabă calitate sau irelevante, setează-le ca „disavow” în Google Search Console pentru a preveni efectele negative asupra site-ului tău.

Textul ancoră reprezintă cuvintele în care se află linkul și care descriu destinația acestuia. Dacă observi formulări generice sau nepotrivite, poți contacta proprietarii site-urilor pentru a solicita ajustări.

De asemenea, analizează sursa linkurilor externe, urmărind diversitatea și autenticitatea acestora și încearcă să obții linkuri dintr-o varietate de surse pentru a consolida credibilitatea. Evită să depinzi prea mult de un singur tip de sursă sau de un număr mic de site-uri, deoarece acest lucru poate arăta suspect pentru Google.

Unele linkuri spre site-ul tău pot fi marcate ca „nofollow”, deși ar trebui să fie „follow” pentru a transmite autoritate. În astfel de cazuri, poți lua legătura cu administratorii site-urilor respective pentru a solicita modificări. De asemenea, este important să monitorizezi linkurile care ar putea fi schimbate sau redirecționate, pentru a evita pierderi de trafic sau scăderea în clasamentele de căutare.

Ahrefs este un instrument esențial în acest proces, ajutând la monitorizarea linkurilor externe și detectarea problemelor semnificative. Folosind Ahrefs, poți identifica linkurile întrerupte, de calitate slabă sau care nu mai sunt relevante, și le poți remedia înainte ca acestea să aibă un impact negativ asupra site-ului tău.

Verificarea vitezei de încărcare

Un site care se încarcă rapid reduce rata de abandon și îmbunătățește conversiile, oferind vizitatorilor o navigare fluidă și eficientă.

Pentru a optimiza performanța, este important să ții cont de Core Web Vitals, un set de metrici Google care evaluează experiența utilizatorilor pe pagină.

LCP (Largest Contentful Paint) măsoară timpul necesar pentru afișarea principalului element vizual al paginii și ar trebui să fie sub 2.5 secunde
FID (First Input Delay) analizează viteza de răspuns la interacțiunile utilizatorilor, ideal sub 100ms
CLS (Cumulative Layout Shift) măsoară stabilitatea vizuală, asigurând că elementele nu își schimbă poziția pe pagină în timpul încărcării

Performanța este un topic complex și destul de tehnic. Dacă ești interesat de acest aspect, poți afla mai multe detalii în articolul nostru dedicat optimizării performanței WordPress.

SEO On-Page

SEO on-page se referă la optimizarea conținutului de pe fiecare pagină pentru a îmbunătăți relevanța acestuia și experiența utilizatorului. SEO on-page este esențial pentru a ne asigura că fiecare pagină a site-ului nostru este relevantă pentru motoarele de căutare și utilizatori.

Principalele aspecte ale optimizării SEO on-page sunt legate de crearea și optimizarea conținutului site-ului, și anume:

integrarea inteligentă a cuvintelor cheie relevante în conținut
structură clară a titlurilor și subtitlurilor
meta titluri și meta descrieri optimizate
evitarea supraoptimizării (keyword stuffing)
conținut unic și valoros, evitarea conținutului duplicat

Cuvintele cheie

Cuvintele-cheie sunt termenii sau frazele pe care utilizatorii le introduc în motoarele de căutare atunci când caută informații pe internet. Ele reprezintă subiectele centrale ale paginilor de pe site-ul tău și sunt esențiale pentru ca motoarele de căutare, cum ar fi Google, să înțeleagă despre ce este vorba pe pagina respectivă.

În contextul SEO, cuvintele-cheie sunt folosite pentru a optimiza paginile web, ajutându-le să se claseze mai sus în rezultatele căutărilor pentru termeni relevanți. Alegerea și utilizarea corectă a cuvintelor-cheie pot contribui semnificativ la atragerea unui public țintă relevant și la îmbunătățirea vizibilității site-ului în motoarele de căutare.

Aceste cuvinte cheie pot fi de mai multe tipuri:

cuvinte cheie de brand: care se referă la numele unui brand sau al unui produs specific
cuvinte cheie de tip „short-tail”: cuvinte sau fraze scurte, de obicei foarte competitive (ex. „servicii SEO”)
cuvinte cheie de tip „long-tail”: fraze mai lungi și mai specifice, care au un volum de căutare mai mic, dar pot atrage trafic mai relevant (ex. „cum să îmbunătățesc SEO pe site-ul meu WordPress”)

În esență, cuvintele-cheie sunt instrumente esențiale pentru a crea conținut care răspunde nevoilor utilizatorilor și pentru a îmbunătăți performanța site-ului în căutările online.

Aplicând ghidurile Google pentru conținut util și principiile E-E-A-T (Experiență, Expertiză, Autoritate și Încredere), este crucial să integrezi cuvintele cheie într-un mod care să sprijine nu doar optimizarea pentru motoarele de căutare, dar și experiența utilizatorului. În acest context, cuvintele-cheie nu sunt doar pentru a atrage trafic, ci și pentru a demonstra expertiză și autoritate.

Cercetarea cuvintelor cheie

Primul pas esențial este alegerea cuvintelor-cheie care reflectă intenția utilizatorului și care sunt în concordanță cu experiența și expertiza pe care le oferi.

Găsește cuvinte care se potrivesc nevoilor utilizatorilor și care pot răspunde întrebărilor acestora. Cu cât cuvintele-cheie sunt mai bine alese, cu atât îți poți îmbunătăți credibilitatea și autoritatea în domeniul tău.

Instrumentele precum Google Keyword Planner, Ahrefs sau Semrush pot ajuta să identifici termenii care au o legătură directă cu subiectul tău și care vor atrage un public relevant.

Plasarea cuvintelor cheie

Integrarea cuvintelor-cheie trebuie să fie naturală și să sprijine structura generală a conținutului. Acestea ar trebui plasate:

în titlul paginii (H1) pentru a semnaliza clar subiectul principal
în primele 100 de cuvinte ale conținutului, pentru a atrage atenția motoarelor de căutare încă de la început și a arăta relevanța imediat
în subtitluri (H2, H3), oferind context și structură, fără a exagera
în URL-ul paginii, pentru a face adresa mai relevantă și ușor de accesat
în meta titlu și meta descriere, pentru a încuraja click-uri din rezultatele motoarelor de căutare (SERP)

Diversificarea și strategia de conținut pe termen lung

Cuvintele-cheie sunt doar un instrument într-o strategie de conținut sustenabilă. Google apreciază originalitatea și valoarea oferită utilizatorilor, iar o abordare pe termen lung presupune crearea unui flux continuu de conținut relevant.

Conținutul care abordează multiple subiecte relevante, legate între ele, poate atrage vizitatori constant. Oferă soluții și informații relevante pentru diverse întrebări sau probleme, și actualizează periodic conținutul pentru a păstra relevanța.

În plus, adăugarea de imagini, video și grafice poate îmbunătăți nu doar experiența utilizatorului, ci și eficiența SEO-ului, crescând engagement-ul și timpul petrecut pe pagină.

Evitarea supraoptimizării

Un aspect esențial în folosirea cuvintelor-cheie este să le folosești într-un mod natural, fără a forța prezența acestora. Supraîncărcarea cu cuvinte-cheie poate duce la penalizări din partea Google, ceea ce afectează negativ poziționarea în rezultatele căutărilor (SERP).

Google ține cont de variațiile și sinonimele cuvintelor, deci este important să menții un echilibru între densitatea cuvintelor cheie și relevanța acestora în contextul general al paginii. Totodată, trebuie să te concentrezi pe oferirea unei experiențe valoroase pentru utilizatori, nu doar pentru motoarele de căutare.

În final, o utilizare atentă și echilibrată a cuvintelor-cheie, în combinație cu o strategie de conținut sustenabilă și diversificată, este cheia pentru un SEO on-page eficient.

Titluri și subtitluri (H1-H6)

Titlurile și subtitlurile sunt esențiale nu doar pentru a organiza conținutul unei pagini, ci și pentru a ajuta motoarele de căutare să înțeleagă structura și relevanța acestuia.

O structură bine organizată a titlurilor face ca site-ul să fie mai ușor de navigat și mai ușor de înțeles atât de către utilizatori, cât și de către algoritmii Google.

H1 – titlul principal

Fiecare pagină de pe site trebuie să aibă un singur H1, care să reflecte subiectul principal al paginii și să conțină cuvântul-cheie principal. H1 este titlul cel mai important, iar utilizarea lui corectă ajută motoarele de căutare să înțeleagă despre ce este vorba pe pagina respectivă. Este recomandat să fie concis, clar și relevant pentru conținutul paginii.

Subtitluri (H2-H6)

Subtitlurile sunt un instrument de organizare a informațiilor pe pagină, care face ca lectura să fie mai plăcută și mai eficientă. De la H2 la H6, structura titlurilor trebuie să urmeze o ierarhie logică, fără să sari de la H3 direct la H5, de exemplu.

Subtitlurile H2 ar trebui să divizeze secțiunile principale ale conținutului, iar H3, H4 și altele ar trebui folosite pentru a subîmpărți aceste secțiuni, oferind o organizare clară a informațiilor.

În plus, cuvintele-cheie trebuie să fie folosite natural în subtitluri, pentru a spori relevanța SEO a paginii.

Claritate și relevanță

Titlurile și subtitlurile trebuie să fie concise și atractive, având rolul de a capta atenția cititorilor și de a le permite să navigheze rapid către informațiile de care au nevoie.

De obicei, utilizatorii scanează paginile pentru a găsi rapid răspunsuri, așa că o structură bine definită ajută la îmbunătățirea experienței utilizatorului. Fiecare titlu și subtitlu ar trebui să fie relevante și să reflecte cu acuratețe conținutul secțiunii corespunzătoare, fără a părea forțat sau excesiv.

Meta titlu și meta descriere

Meta titlurile și meta descrierile sunt elementele esențiale care influențează prima impresie a utilizatorilor despre o pagină atunci când aceasta apare în rezultatele căutărilor. Acestea sunt vizibile în SERP (Search Engine Results Pages) și joacă un rol important în atragerea de trafic pe site.

Beneficiile unor meta titluri și meta descrieri bine optimizate sunt:

pot atrage utilizatorii să dea click pe linkul tău din rezultatele căutării
ajută la stabilirea unei așteptări corecte pentru utilizatorii care vor accesa pagina
pot contribui la îmbunătățirea vizibilității generale a site-ului

Meta titluri

Meta-titlurile ar trebui să aibă o lungime de aproximativ 60-70 de caractere, să fie clare, concise și să includă cuvântul-cheie principal. Titlul trebuie să fie atrăgător și să reflecte cu exactitate conținutul paginii.

Exemplu: „Ghid optimizare SEO – cum optimizezi site-ul pentru motoarele de căutare„

Meta descriere

Meta descrierea este un rezumat convingător al paginii, menit să încurajeze utilizatorii să dea click. Ideal ar trebui să aibă între 150 și 160 de caractere și să conțină o propoziție atrăgătoare, ce descrie beneficiile accesării paginii. O metadescriere care subliniază avantajele vizibile ale accesării unei pagini poate face diferența între un utilizator care dă click pe linkul tău și unul care alege altceva.

Exemplu: „Află cum să optimizezi titlurile, conținutul și imaginile pentru a îmbunătăți SEO on-page și a atrage mai mulți vizitatori!„

Aceste elemente meta sunt esențiale pentru atragerea de trafic organic, iar optimizarea lor constantă ar trebui să fie parte din strategia ta de marketing digital.

Optimizarea conținutului

Pentru ca un site să aibă succes în motoarele de căutare, conținutul său trebuie să fie unic, valoros și să răspundă nevoilor utilizatorilor. Google prioritizează paginile care oferă informații originale și utile, iar respectarea acestor principii este esențială pentru îmbunătățirea clasamentului.

Beneficiile optimizării conținutului sunt:

ajută la o mai bună indexare în motoarele de căutare și la creșterea vizibilității site-ului
oferirea de informații clare și bine structurate crește timpul petrecut pe site, reducând rata de respingere
paginile cu informații valoroase sunt mai susceptibile de a câștiga poziții mai bune în SERP

Este esențial ca fiecare pagină să ofere informații unice și relevante. Evitarea conținutului duplicat este esențială, deoarece Google poate penaliza paginile care repetă informații fără valoare adăugată. În loc să repeți aceleași informații, încearcă să aduci valoare adăugată prin detalii suplimentare sau printr-o abordare diferită a subiectului.

Un format prietenos este la fel de important. Paragrafele scurte, listele și imaginile ajută la îmbunătățirea lizibilității. De asemenea, integrarea întrebărilor și răspunsurilor în conținut crește șansele ca pagina să fie afișată în secțiunea Featured Snippets, ceea ce poate aduce un plus de vizibilitate în SERP.

Linkuri interne

Linkurile interne sunt un element esențial al SEO On-Page, contribuind la o mai bună organizare a conținutului și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor. Ele ajută motoarele de căutare să înțeleagă structura site-ului și să distribuie autoritatea între pagini, facilitând totodată navigarea pentru utilizatori.

Beneficiile linkurilor interne bine gândite sunt:

permit utilizatorilor să găsească rapid informațiile de care au nevoie, crescând timpul petrecut pe site și reducând rata de respingere.
îmbunătățirea SEO prin creșterea vizibilității unor pagini mai puțin accesate.
transmit autoritate SEO între paginile site-ului, sprijinind paginile mai slabe din punct de vedere al clasamentului.

Pentru o strategie eficientă, este important ca linkurile interne să urmeze o structură logică. Conectează paginile relevante între ele într-un mod intuitiv, astfel încât utilizatorii să poată naviga fără dificultăți. Folosește o ierarhie clară, legând paginile importante de pagini secundare pentru o mai bună organizare.

Un alt aspect crucial este alegerea ancorelor potrivite. Evită să folosești formulări precum „click aici”. Este recomandat să utilizezi ancore descriptive care indică clar ce va găsi utilizatorul pe pagina respectivă. De exemplu, în loc de „Află mai multe aici„, o variantă mai bună ar fi „Dacă vrei să afli mai multe, dă click pe Ghid optimizare SEO„, cu ancora pe Ghid optimizare SEO.

Nu exagera cu linkurile interne pe o singură pagină; păstrează-le relevante și naturale. Asigură-te că fiecare link aduce valoare utilizatorului și ajută la înțelegerea conținutului.

Linkuri Externe

Linkurile externe sunt un element esențial al SEO On-Page, având un rol important în creșterea credibilității și relevanței unei pagini web. Atunci când sunt utilizate corect, ele pot îmbunătăți experiența utilizatorilor și pot ajuta motoarele de căutare să înțeleagă mai bine contextul și calitatea conținutului.

Beneficiile linkurilor externe de calitate sunt:

consolidarea autorității conținutului tău îl face mai valoros pentru utilizatori.
îmbunătățirea experienței utilizatorilor prin informații suplimentare care le completează cunoștințele
ajută la indexare și înțelegerea contextului de către motoarele de căutare

Pentru a beneficia de aceste avantaje, este important să facem trimitere la surse de autoritate. Include linkuri către site-uri de încredere, precum Wikipedia, publicații academice, studii oficiale sau articole bine documentate. Asigură-te că informațiile din sursa citată sunt relevante și actualizate.

Trebuie să eviți linkurile către site-uri de slabă calitate sau cu reputație îndoielnică. Trimiterile către pagini spammy sau cu informații nesigure pot afecta negativ SEO-ul și pot reduce încrederea utilizatorilor în site.

Pentru linkurile către pagini de încredere, folosește atributul „dofollow” pentru a transmite autoritate. Folosește atributul „nofollow” sau „sponsored” pentru linkurile plătite sau cele din conținut generat de utilizatori, astfel încât Google să nu le ia în considerare pentru clasare și să eviți eventualele penalizări.

UX și Design responsiv

Experiența utilizatorilor (UX) și designul responsiv se referă la modul în care un site este structurat, navigat și afișat pe diferite dispozitive. Un site bine optimizat trebuie să fie intuitiv, rapid și ușor de folosit pe orice ecran, de la desktop la smartphone. Google ia în considerare aceste aspecte în algoritmul său, influențând poziționarea în rezultatele căutării.

Beneficiile unei experiențe UX optimizate sunt:

o clasare mai bună în motoarele de căutare
timp mai mare petrecut pe site
rată de conversie crescută și rată de respingere scăzută

Asigură-te că site-ul tău se afișează corect pe toate dispozitivele, conform principiului Mobile-First Indexing al Google.

Utilizează imagini optimizate, un sistem de full-page cache și un hosting performant pentru a reduce timpul de încărcare.

Utilizează unelte precum Google PageSpeed Insights și Lighthouse pentru a identifica problemele de UX și a le îmbunătăți.

Asigură-te ca meniurile să fie clare, butoanele CTA să fie vizibile și site-ul să aibă o arhitectură logică, care să ajute utilizatorii să găsească rapid informațiile de care au nevoie.

Concluzie

SEO On-Page este despre optimizarea fiecărui element al paginii pentru a fi relevant și accesibil atât pentru utilizatori, cât și pentru motoarele de căutare. O combinație bună între conținut de calitate, structură logică și optimizările tehnice pe care le-am făcut la partea de SEO tehnic poate crește semnificativ vizibilitatea în Google.

Următorul pas este să detaliem partea de SEO Off-Page, care se concentrează pe factori externi site-ului tău și are un impact major asupra autorității și poziționării acestuia în rezultatele căutărilor.

SEO Off-Page

SEO off-page reprezintă toate acțiunile realizate în afara site-ului, dar care influențează direct performanța acestuia în rezultatele căutărilor. Mai exact, SEO off-page ajută site-ul tău să câștige autoritate și relevanță în ochii motoarelor de căutare, ceea ce îmbunătățește poziționarea acestuia în rezultatele căutărilor.

Operațiunile SEO off-page includ:

obținerea de linkuri cu autoritate și evitarea celor toxice (linkbuilding)
publicarea de articole pe site-uri relevante și valorificarea mențiunile brandului (Marketing de conținut și PR digital)
distribuirea conținutului pe rețele sociale și încurajarea recenziilor pozitive (Semnale sociale și recenzii)

SEO off-page ajută site-ul tău să fie perceput ca o autoritate în domeniul său, iar aceste strategii externe contribuie la îmbunătățirea clasamentului și la creșterea vizibilității online.

Link building

Link building-ul este procesul prin care un site obține backlinkuri (linkuri externe) de pe alte site-uri, având un impact direct asupra poziționării în motoarele de căutare.

Backlinkurile sunt interpretate de Google ca voturi de încredere, indicând relevanța și autoritatea unui site. Cu cât ai mai multe linkuri de calitate, cu atât crește vizibilitatea site-ului și traficul organic.

Există diferite tipuri de backlinkuri, iar fiecare joacă un rol important în strategia ta SEO:

backlinkurile DoFollow sunt cele care transmit autoritate site-ului tău și sunt extrem de valoroase pentru SEO. Aceste linkuri contribuie la creșterea autorității și ajută site-ul tău să urce în clasamentele Google.
backlinkurile NoFollow, chiar dacă nu transmit autoritate direct, sunt importante pentru diversificarea profilului de linkuri și pentru atragerea de trafic. Le vei găsi frecvent pe forumuri, în comentarii sau pe rețelele sociale, iar acestea pot aduce un plus de vizibilitate.

Backlinkurile de înaltă autoritate sunt cele provenite de pe site-uri de top, precum Wikipedia sau Forbes. Acestea au un impact semnificativ asupra SEO și pot face o diferență notabilă în clasamentele tale.

În schimb, backlinkurile de slabă calitate, adesea de pe site-uri nesigure sau spammy, pot dauna site-ului tău, riscând penalizări din partea Google. De aceea, este important să fii selectiv în alegerea linkurilor externe către site-ul tău.

Pentru a construi un profil de backlinkuri de calitate, există mai multe strategii eficiente pe care le poți aplica.

Guest posting este o metodă prin care publici articole pe site-uri relevante din industria ta și incluzi un link către site-ul tău. Aceasta este o modalitate excelentă de a obține backlinkuri de înaltă calitate și de a-ți mări audiența.

Broken link building presupune găsirea de linkuri nefuncționale pe alte site-uri și sugerarea unui link către conținutul tău ca înlocuitor. Aceasta este o abordare win-win: site-ul care primește recomandarea ta beneficiază de o resursă valoroasă, iar tu câștigi un link.

Linkurile organice sunt cele mai valoroase deoarece sunt obținute natural. Crearea de conținut valoros și util atrage automat linkuri din partea altor site-uri care consideră că informațiile tale merită distribuite.

HARO (Help a Reporter Out) îți oferă oportunitatea de a răspunde cerințelor jurnaliștilor și de a obține backlinkuri de la site-uri de autoritate, cum ar fi publicațiile mari din industrie.

Skyscraper Technique este o metodă prin care îmbunătățești conținutul deja existent pe internet și îl promovezi pentru a atrage mai multe backlinkuri. Găsirea celor mai bune resurse din domeniu, îmbunătățirea lor și promovarea acestora pot atrage linkuri valoroase către site-ul tău.

În final, construirea unui profil de backlinkuri de succes nu se bazează doar pe cantitate, ci mai ales pe calitate. Focusează-te pe obținerea de linkuri relevante și valoroase, iar în timp, vei observa rezultate notabile în clasamentele motoarelor de căutare.

PR digital

PR digital este un instrument puternic pentru a crește autoritatea și vizibilitatea unui brand în mediul online. Dacă este folosit corect, poate contribui semnificativ la consolidarea reputației brandului și la atragerea de noi audiențe.

Beneficiile unei strategii coerente de Content Marketing si PR Digital sunt:

creșterea autorității prin conținutul de calitate și mențiunile din surse relevante, consolidând astfel credibilitatea brandului
atragerea de trafic organic prin articole bine documentate, infograficele și ghidurile detaliate, care pot aduce un flux constant de vizitatori
obținerea de backlinkuri naturale
extinderea audienței prin colaborări cu influenceri și experți din industrie
îmbunătățirea vizibilității în motoarele de căutare

Crearea de conținut viral este una dintre cele mai eficiente metode pentru a atrage atenția și a obține distribuiri masive. Infograficele sunt un exemplu excelent, deoarece transmit informații complexe într-un mod vizual atractiv și ușor de înțeles.

Studiile de caz și cercetările originale sunt esențiale pentru generarea de mențiuni și backlinkuri valoroase. Datele exclusive și informațiile bine documentate atrag interesul presei și al specialiștilor din industrie.

Ghidurile și tutorialele detaliate sunt resurse apreciate de utilizatori, având un potențial mare de a fi distribuite și citate în alte articole, ceea ce ajută la obținerea de linkuri organice.

Colaborările cu influenceri și experți din domeniu pot aduce mențiuni de la surse de autoritate, sporind astfel vizibilitatea și încrederea în brand.

Mențiunile fără link (Brand Mentions) pot contribui, de asemenea, la creșterea recunoașterii brandului și la consolidarea autorității online. Chiar dacă nu includ un backlink direct, ele sunt un semnal pozitiv pentru motoarele de căutare, indicând relevanța și impactul brandului în industrie.

Semnale sociale

Semnalele sociale reprezintă interacțiunile pe care un brand sau un site le primește pe rețelele sociale, cum ar fi distribuiri, aprecieri și comentarii.

Deși Google nu confirmă că aceste semnale influențează direct clasamentele în căutări, ele contribuie indirect la SEO prin următoarele beneficii:

creșterea vizibilității
generarea de backlinkuri
îmbunătățirea autorității
creșterea traficului
construirea unei comunități

Distribuirea conținutului pe rețelele sociale îl expune unui public mai larg, crescând șansele de a atrage trafic. Conținutul distribuit poate fi preluat de alte site-uri, ceea ce duce la obținerea de linkuri organice.

Engagementul ridicat semnalează motoarelor de căutare că site-ul este activ și apreciat, iar clickurile venite din social media pot indica popularitatea site-ului, având un impact pozitiv pe termen lung.

Totodată, o prezență activă pe rețele sociale ajută la fidelizarea utilizatorilor și la crearea unei relații directe cu publicul.

Pe termen lung, integrarea rețelelor sociale într-o strategie SEO bine gândită poate contribui semnificativ la consolidarea autorității și la creșterea traficului organic.

Recenzii / testimoniale

Recenziile și testimonialele sunt feedback-ul oferit de clienți despre un produs, serviciu sau brand.

Acestea influențează reputația online și pot contribui la îmbunătățirea poziționării în motoarele de căutare. Google favorizează site-urile cu recenzii pozitive, considerându-le un semnal de încredere și relevanță.

Beneficiile sunt:

creșterea încrederii în brand
îmbunătățirea poziționării în căutări
creșterea vizibilității locale
atragerea de noi clienți
consolidarea autorității

Pentru a maximiza impactul recenziilor, este important să încurajezi clienții să lase feedback pe platforme relevante, cum ar fi Google My Business, Trustpilot sau Facebook. Un profil complet și activ pe aceste platforme poate contribui semnificativ la creșterea credibilității și vizibilității afacerii tale.

De asemenea, testimonialele video și studiile de caz pot adăuga un nivel suplimentar de autenticitate. O recomandare vizuală are un impact mai puternic decât un text simplu, iar poveștile de succes detaliate pot oferi clienților potențiali o imagine clară asupra beneficiilor produsului sau serviciului tău.

Răspunsurile rapide și profesioniste la recenzii, fie ele pozitive sau negative, arată că brandul tău este activ și preocupat de experiența utilizatorilor. Gestionarea eficientă a feedback-ului poate transforma chiar și o recenzie negativă într-o oportunitate de îmbunătățire și de consolidare a încrederii.

Pe termen lung, integrarea recenziilor și testimonialelor într-o strategie SEO bine definită contribuie la creșterea autorității și a poziționării site-ului, ajutând afacerea să atragă mai mulți clienți și să se diferențieze pe piață.

Local SEO

SEO local se referă la optimizarea unui site și a prezenței online pentru a apărea în căutările locale relevante.

Citările locale sunt menționări ale afacerii pe platforme precum Google My Business sau Pagini Aurii, care ajută motoarele de căutare să înțeleagă prezența unei afaceri într-o anumită zonă.

Beneficiile sunt:

creșterea vizibilității
îmbunătățirea poziționării în căutările locale
atragerea clienților din zonă
consolidarea autorității și încrederii

Pentru o strategie eficientă de SEO local trebuie urmărite mai multe direcții.

Creează și completează în Google My Business profilul afacerii tale cu informații corecte despre nume, adresă, număr de telefon, orar și fotografii relevante. Actualizează regulat postările și răspunde la recenzii pentru a demonstra implicare.

Înregistrează-te pe platforme precum Yelp, Foursquare, Bing Places și Pagini Aurii. Aceste mențiuni întăresc relevanța și vizibilitatea afacerii în căutările locale.

Asigură-te că informațiile afacerii sunt identice pe toate platformele. Orice variație poate confunda motoarele de căutare și poate afecta negativ poziționarea.

Încurajează clienții să lase recenzii pe Google My Business și alte platforme relevante. Un număr mare de recenzii pozitive poate influența poziționarea în căutările locale.

Prin implementarea acestor soluții, afacerea ta va avea o prezență mai puternică în căutările locale, va atrage mai mulți clienți din zonă și va câștiga mai multă credibilitate online.

Forumuri, comunități, bloguri

Interacțiunea pe forumuri, în comunități online și în comentarii pe bloguri relevante reprezintă o metodă de a crește vizibilitatea unui site și de a construi autoritate în domeniul respectiv. Participarea activă în aceste medii poate atrage trafic și poate sprijini dezvoltarea unui profil de backlinkuri de calitate, având beneficii semnificative pentru SEO.

Beneficiile sunt:

generarea de trafic
creșterea autorității
generarea de backlinkuri naturale
consolidarea reputației brandului

Oferă răspunsuri detaliate și valoroase la întrebările relevante pentru domeniul tău, însoțite de un link către site-ul tău. Acestea pot atrage atât trafic, cât și backlinkuri.

Caută bloguri și site-uri de renume din industria ta și participă la discuțiile de pe acestea, oferind comentarii constructive.

Participă activ în grupuri de discuție pe Facebook și LinkedIn, oferind sfaturi și răspunsuri utile, fără a părea prea comercial.

Fii consistent în oferirea de informații utile și relevante prin crearea de conținut de calitate. Astfel vei atrage atât trafic, cât și mențiuni pozitive din partea altor membri ai comunității.

Prin aceste activități, nu doar că îți diversifici profilul de backlinkuri, ci și îți consolidezi autoritatea și reputația brandului în domeniul tău, având un impact pozitiv asupra strategiei tale SEO.

Evită Black Hat SEO

Black Hat SEO se referă la tacticile de optimizare care încalcă ghidurile Google și încearcă să manipuleze algoritmii motoarelor de căutare pentru a obține rezultate rapide, dar riscante. Aceste metode pot duce la penalizări semnificative și la pierderi de autoritate pentru site-ul tău.

Beneficiile evitării Black Hat SEO sunt:

prevenirea penalizărilor
consolidarea credibilității
rezultate durabile

Evită cumpărarea de linkuri. Google penalizează site-urile care cumpără backlinkuri. Fii atent la strategiile de link building și caută să obții linkuri naturale și de calitate.

Renunță la fermele de linkuri. Schimbul de linkuri între site-uri fără legătură relevantă este o practică riscantă. Concentrează-te pe obținerea de backlinkuri din surse de încredere, relevante pentru domeniul tău.

Evită spamul pe forumuri și bloguri. Plasarea de linkuri în comentarii fără a adăuga valoare conversației este o practică dăunătoare. Interacționează în mod autentic și constructiv cu comunitățile online.

Concentrează-te pe metodele White Hat SEO care respectă regulile Google, construind o prezență online solidă și durabilă bazată pe conținut valoros și backlinkuri naturale.

Concluzie

În concluzie, succesul unei strategii SEO complete depinde de o abordare integrată care include atât SEO tehnic, cât și SEO on-page și off-page.

SEO tehnic asigură o fundație solidă, optimizând structura site-ului pentru a fi rapid, accesibil și ușor de indexat de motoarele de căutare
SEO on-page îmbunătățește relevanța și experiența utilizatorilor prin conținut de calitate și o structură corectă a paginilor
SEO off-page completează aceste eforturi prin construirea unui profil de autoritate și reputație pe web, prin strategii precum link building, marketing de conținut și mențiuni pe rețelele sociale.

O strategie SEO completă combină aceste trei elemente pentru un site bine optimizat, vizibil și competitiv.

Este o muncă continuă, dar cu strategia corectă și atenție la detalii, rezultatele vor fi pe măsură.

Cum creezi un site web cu WordPress și Simplenet

Andrei Chira — Thu, 30 Jan 2025 00:00:00 GMT

Cu uneltele integrate gratuit în pachetele de găzduire cPanel de la Simplenet poți crea site-uri de prezentare WordPress pentru tine sau pentru clienții tăi, rapid și fără prea mult efort, economisind timp și bani.

Dacă nu vrei să folosești uneltele noastre de construire a site-urilor, poți să îți faci un site manual, nu îngrădim în niciun fel libertatea clienților noștri de a construi site-uri așa cum își doresc, cu uneltele pe care le doresc.

De ce ai nevoie pentru a construi un site?

Pentru a construi un site ai nevoie de următoarele elemente esențiale:

Nume de domeniu – Alegerea unui nume de domeniu pentru site-ul tău web (ex: exemplu.ro, exemplu.com)
Găzduire web (hosting) – Un abonament pentru ca fișierele și baza de date a site-ului tău web să fie stocate
Construcția efectivă a site-ului - pe baza unei platforme CMS cum ar fi WordPress® (cea mai bună platformă de creare site)

Creare site web - metoda rapidă cu uneltele Simplenet

Oferim tuturor clienților de găzduire web cPanel acces gratuit la uneltele de construcție de site-uri profesionale în câțiva pași simpli.

Pentru a începe, trebuie să înregistrezi numele de domeniu dorit și să alegi un pachet de găzduire web. Acestea nu sunt gratuite, dar crearea site-ului web poate fi realizată gratuit cu uneltele integrate în panoul de control al găzduirii web (cPanel).

https://youtu.be/UVHFa578BTo?si=afkzC2mFn\_bpb6Hn

Accesează cPanel, mergi la WordPress Management (WP Toolkit în versiunile mai vechi) și apasă butonul Install pentru a începe procesul de creare gratuită a site-ului tău WordPress.

În fereastra care apare, alegi Simplenet la câmpul Plugin/theme set și continui instalarea apăsând butonul Install. Click pe No, thanks atunci când instalarea te întreabă dacă vrei să instalezi pluginuri. După ce se finalizează, apasă pe butonul Login pentru a intra în interfața de administrare WordPress, acolo unde vei putea să folosești modulul nostru de creare rapidă a unui site web.

Alegi domeniul tău de activitate

Poți alege un domeniu din cele peste 60 de exemple de afaceri:

restaurant
sală de fitness
dentist
fotograf
contabil
avocat
etc…

Definește obiectivele pentru noul tău site web

Alege ce funcționalități vrei să aibă noul tău site WordPress:

vânzarea de servicii
vânzarea de produse
promovarea de evenimente
obținerea de programări
crearea unei liste de abonați
etc…

Alege design-ul dorit pentru site

Alege un design din șabloanele gata pregătite pentru site-ul afacerii tale. Vei găsi o selecție destul de variată de stiluri de site cu diverse culori și fonturi care să reprezinte cât mai bine prezența online a afacerii tale.

îndrăzneț
minimalist
boem
etc…

Alege ce pagini să aibă site-ul

Alege paginile care dorești să fie create automat pe site și umplute cu un conținut standard (pe care vei putea ulterior să-l modifici după cum dorești):

acasă
contact
despre noi
servicii
contact
galerie foto

Verifică să fie corecte toate informațiile și apoi apasă butonul Launch site

În câteva secunde vei avea un site de prezentare nou-nouț și poți începe să înlocuiești pozele și textele cu cele ale tale.

De ce să construiești site-uri web cu uneltele Simplenet?

Site-urile create cu constructorul integrat de Simplenet în cPanel sunt site-uri WordPress native, construite cu blocuri Gutenberg din editorul WordPress, fără page builders sau alte dependințe de module externe.

Blocurile Gutenberg sunt elemente de conținut, cum ar fi paragrafe, butoane, coloane și imagini pe care le folosești pentru a crea conținut și design de pagini.

Ce beneficii concrete aduce această abordare?

Performanță

Folosind blocurile native WordPress, vei crea site-uri rapide care se încarcă instantaneu. Site-urile create corect oferă o bază solidă pentru o ierarhie SEO bună. Poți astfel obține scoruri de 100/100 la testele PageSpeed Insights pentru performanță, seo, bune practici și accesibilitate.

Securitate

Reducând dependența de pluginuri externe și pluginuri premium, micșorezi riscurile de vulnerabilități și incompatibilități.

Costuri reduse

În primul rând, economisești 20 de ore de muncă la construcția site-ului. Crearea unui site cu blocuri native WordPress® este ușoară și poți crea pagini web cu doar câteva clicuri.

Apoi, pe termen lung, vei avea un total cost of ownership mai mic. Un site este un ecosistem tehnic. Păstrându-l cât mai simplu, vei avea costuri mai mici pe termen lung, în timp și efort pentru administrare.

Simplitate

Adaugi gama de culori, alegi antetul, alegi fontul preferat - totul cu câteva clicuri rapide. Nu sunt necesare abilități de codare. Proiectează și lansează întregul site cu noul editor de site WordPress și o temă block theme.

Poți folosi modelele de blocuri, care sunt colecții de blocuri pre-proiectate pe care le poți apoi personaliza cu propriul conținut pentru a construi rapid pagini. Schimbi cu ușurință stilurile blocurilor individuale sau faci modificări de stil la nivelul întregului site: culori, spațiere, dimensiuni și fonturi.

Cu template parts poți crea, edita și gestiona cu ușurință secțiuni globale ale site-ului tău, cum ar fi header, footer și barele laterale. După ce ți-ai proiectat designul site-ului cu editorul de site WordPress, îl poți exporta și importa cu ușurință pe alt site în câteva clicuri.

Alege un pachet de găzduire cPanel și începe să creezi gratuit un site web cu WordPress și uneltele Simplenet.

Vezi pachete

Creare site web - metoda manuală

Dacă nu vrei să folosești uneltele noastre de construire a site-urilor, poți să îți faci un site web și manual, instalând WordPress împreună cu un page builder, cum ar fi Elementor, sau cu oricare altă platformă de construcție de site-uri pe care dorești să o folosești.

Înainte de a începe, trebuie să știi că a avea un site pe internet presupune multă muncă și multe alte activități dincolo de partea de construcție:

optimizare pentru motoarele de căutare
copywriting
usability
conversion rate
performanță

Astfel, ideal ar fi să folosești profesioniști specializați pe fiecare aspect al gestionării unui site web.

Dar dacă vrei să începi cu investiții minime și să te dezvolți pe parcurs, este posibil să-ți creezi singur un site urmând pașii prezentați mai jos.

PRIMUL PAS este să înregistrezi un domeniu.

Vezi toate informațiile de care ai nevoie despre înregistrarea unui domeniu.
Vezi câteva idei despre cum să alegi un nume pentru domeniu.
Dacă te-ai hotărât, poți înregistra un domeniu chiar aici.

PASUL DOI este să comanzi un abonament de găzduire.

Poți afla toate informațiile necesare despre ce este găzduirea și de ce ai nevoie de ea în acest articol.
Dacă te-ai hotărât, poți comanda un pachet de găzduire în același timp cu înregistrarea unui domeniu.

PASUL TREI îl reprezintă crearea efectivă a site-ului.

După ce ai cumpărat numele de domeniu și ai un pachet de găzduire, ești pe drumul cel bun.

Acum e timpul pentru a configura site-ul și a-l pune online. Primul lucru pe care va trebui să-l faci este să instalezi WordPress.

Instalarea WordPress

Există două modalități de a instala WordPress, manual sau semi-automat, varianta a doua fiind mult mai ușoară decât cealaltă.

Instalarea semi-automată se face din cPanel (interfața de administrare a contului de găzduire), unde avem integrat un soft care face instalarea pentru WordPress.

Aici sunt pașii pe care ar trebui să-i urmezi:

Intră în cPanel;
Fă scroll și uită-te după textul “WordPress Toolkit” sau după “WP Toolkit”
Alege domeniul pe care doriți să instalați site-ul
Configurează câteva opțiuni (user, parola etc)
Fă clic pe butonul “Install”

Alegerea unei teme WordPress pentru site-ul tău

După ce s-a instalat cu succes WordPress pe domeniul tău, vei vedea un site simplu și curat, aceea este tema standard a WordPress.

Șablonul, denumit theme (temă) în cazul WordPress sau template în cazul altor platforme, poate fi schimbat cu ușurință pentru a obține un design diferit al site-ului.

Și aici vine partea distractivă a lucrului cu WordPress - există mii de teme diferite (majoritatea gratuite) dintre care poți alege și pe care le poți personaliza pentru a avea un site cât mai aproape de preferințele tale.

Iată cum poți să găsești o temă gratuită care îți place:

Conectează-te la interfața de administrare WordPress

Interfața de administrare WordPress poate fi accesată la adresa www.siteultau.ro/wp-admin (înlocuiește “siteultau” cu numele domeniului tău).

Cam așa arată ecranul principal al acestei interfețe.

La prima vedere, poate părea copleșitor, dar cu răbdare și atenție vei putea să înveți ce face fiecare secțiune. Dă click pe toate secțiunile cu încredere, n-ai ce să strici. Asta e interfața pe care o vei folosi de acum încolo pentru administrarea conținutului site-ului tău, așa că e bine să te pregătești să o înveți.

Accesul gratuit la teme

Din interfața de administrare ai acces la peste 1500 de teme gratuite. Uită-te în meniul din bara laterală și accesează Appearance > Themes apoi apasă butonul Add New sau dacă ai instalat WordPress-ul în limba română - “Aspect”, apoi “Teme” și apeși butonul Adaugă temă.

Poți căuta teme după anumite cuvinte-cheie sau poți folosi filtrele pentru a găsi teme care se potrivesc stilului tău. Să găsești tema perfectă poate dura ceva timp, dar merită.

Instalează o nouă temă

Odată ce ai găsit o temă care îți place, instalarea este foarte simplă, trebuie doar să faci click pe “Install”, urmat apoi de “Activate”. Poți avea mai multe teme instalate, dar doar una singură poate fi activă la un moment dat.

IMPORTANT: Schimbarea temelor între ele nu va șterge conținutul site-ului: paginile, articolele etc. Puteți schimba temele cât de des doriți, fără a fi nevoie să vă faceți griji că veți pierde ceea ce ați creat. Cu toate acestea, anumite lucruri trebuie reconfigurate la schimbarea unei teme: meniuri, widgeturi etc.

Cum pot adăuga conținut și crea noi pagini?

Cu tema instalată, sunteți gata pentru a începe crearea de conținut. Să trecem rapid prin unele dintre elementele de bază:

Creează o pagină nouă

Vrei să ai o pagină “Servicii” sau o pagină “Despre mine”? Foarte simplu.

În bara laterală faci click pe “Pages” apoi pe “Add New”
După ce ai făcut clic, vei găsi un ecran care arată aproximativ ca Microsoft Word. Ai o casetă pentru adăugarea unui titlu al paginii și o zonă mare unde poți adăuga text și imagini, apoi salvezi apăsând butonul Publish când ai terminat.
Poți modifica oricând conținutul paginii, nu uita să apeși butonul Update.

Adăugarea de pagini în meniu

Dacă vrei ca noua pagină să apară în bara de navigare de pe site, urmează pașii de mai jos:

Salvați toate modificările aduse paginii făcând clic pe “Update”
Fă click pe “Appearance” apoi pe “Menus” în bara laterală a interfeței de admin WordPress
Găsești pagina pe care ai creat-o și adaug-o la listă făcând clic pe caseta de lângă ea și apoi “Add to menu” după care apeși butonul Save Menu.

Creează o postare nouă (articol)

Dacă vreți să aveți un blog, secțiunea “Posts” va fi următoarea oprire. Crearea unei postări este similară cu crearea unei pagini, doar că vei accesa Posts în loc de Pages.

Spre deosebire de pagini, articolele sau postările pot fi asociate unei categorii sau pot avea mai multe etichete. De exemplu, dacă scrii un articol despre pantofi roșii de damă, îl poți asocia categoriei Încălțăminte și poate avea etichetele pantofi și femei.

Pentru a crea un post pe blog, mergi la “Posts -> Add New”. După ce ai terminat de scris, trebuie să adăugați categoria potrivită pentru el din partea dreaptă, apoi să apăsați butonul Publish.

Fiecare articol trebuie să aparțină unei categorii, în timp ce etichetele nu sunt obligatorii.

Diverse personalizări

În această secțiune voi acoperi o parte din elementele de bază care se pot configura ușor:

schimbarea titlului site-ului
dezactivarea comentariilor
configurarea unei pagini principale a site-ului
editarea barei laterale (sidebar)
instalare pluginuri

Schimbare Titlu și Tagline

Titlurile de pagină explică vizitatorului cam despre ce e vorba pe pagina respectivă.

Titlurile sunt cele pe care le completați la crearea unei pagini sau postări iar titlul primei pagini, a paginii principale a site-ului se poate configura de la “Settings -> General” și completați casetele prezentate în captura de mai jos:

După completarea câmpurilor, poți face scroll până mai jos la butonul Save Changes pe care îl apeși pentru a salva modificările făcute.

Dezactivarea comentariilor

Comentariile pentru pagini sunt în mod standard dezactivate, dar unii proprietari de site-uri nu doresc ca vizitatorii să comenteze nici la postările de pe blog.

Iată cum poți dezactiva comentariile WordPress doar pentru o anumită postare:

În timp ce se scrie o nouă postare, faceți clic pe “Screen Options” sau “Opțiuni ecran”, din colțul din dreapta sus.
Faceți clic pe caseta “Discuții”. Caseta “Permiteți comentarii” va apărea în partea de jos.
Faceți scroll până jos și debifați “Permiteți comentarii”.

Doriți să dezactivați comentariile pentru absolut fiecare postare nouă în mod implicit?

1. Mergeți la “Settings > Discussion” sau “Setări > Discuții” în română și debifați “Permite oamenilor de a posta comentarii pe articole noi”

2. Faceți scroll până jos și apăsați butonul Save Changes.

Configurarea unei pagini principale

În mod standard, pe prima pagină a unui site WordPress sunt afișate postările/articolele în ordinea invers cronologică, adică începând cu cel mai nou și terminând cu cel mai vechi. Este layout-ul standard de blog pe care îl folosesc cam toate blogurile.

Site-urile de prezentare, însă, preferă ca pagina de intrare pe site să fie o pagină statică.

O pagină statică este o pagină care nu se schimbă. Spre deosebire de un blog, unde ultimul articol va apărea în partea de sus de fiecare dată, o pagină “statică” va arăta același conținut de fiecare dată când cineva vizitează site-ul.

Pentru a configura prima pagină ca și pagină statică urmează pașii:

Mergi la “Settings > Reading”
Bifează Static Page și alege o pagină statică dintre cele pe care le-ai creat deja.

“Frontpage” semnifică pagina de pornire, “Posts page” este prima pagină a blogului (în cazul în care întregul site nu este un blog).

Cele mai multe teme WordPress au o bară laterală în partea dreaptă (în unele cazuri, este pe partea stângă) denumită generic sidebar.

În sidebar pot fi afișate diverse elemente:

meniuri secundare de navigare
casete de abonare la newsletter
un Like Box de Facebook
linkuri către categorii, etichete, postări sau pagini
linkuri către alte site-uri
reclame

Dacă doriți să configurați elementele din bara laterală, iată cum:

Mergeți la “Aspect > Widgets” din interfața de admin WordPress
De aici, se poate trage cu drag and drop pentru a adăuga diferite “box-uri” la bara laterală, sau elimina elementele pe care nu le doriți

Unele widgeturi sunt integrate în WordPress, însă foarte multe pot fi instalate suplimentar cu ajutorul pluginurilor.

Instalare plugin-uri

Ce este un plugin?

“Plugins” sunt extensii/module care sunt construite pentru a extinde capacitățile WordPress, adăugând caracteristici și funcții pe care nu le are nativ platforma.

Puteți utiliza pluginuri WordPress pentru a face aproape orice, există foarte multe pluginuri care pot adăuga funcționalități suplimentare site-ului:

formulare de contact
coș de cumpărături
galerii foto
optimizare SEO
securitate
backup
newsletter

Cum pot instala un nou Plugin?

Pentru a începe instalarea de pluginuri, mergi la “Plugins > Add New” și pur și simplu începe căutarea.

Există mai mult de 25.000 de pluginuri gratuite diferite, odată ce ai găsit un plugin care îți place, poți face click pe “Install” apoi pe Activate.

IMPORTANT: înainte de a instala orice plugin posibil, gândiți-vă că prea multe pluginuri pot afecta performanța site-ului. Nu instalați pluginuri descărcate de pe site-uri dubioase, păstrați-le mereu actualizate și eliminați-le pe cele pe care nu le folosiți.

Felicitări - sunteți gata de lansare!

Dacă ai urmat pașii din acest ghid, ar trebui să ai acum un site web complet funcțional pe platforma WordPress.

Sper că ai găsit acest ghid foarte util, însă trebuie să ai în vedere că acesta este doar vârful aisbergului.

Deținerea unui site, administrarea și mentenanța lui, actualizarea conținutului sunt treburi ce necesită timp și efort și va fi nevoie să înveți multe lucruri sau să angajezi specialiști pentru a obține succesul online.

Dacă vrei să-ți faci un magazin online, citește și articolele următoare:

Descoperă tema WordPress Simplenet - prima noastră temă WordPress oficială

Andrei Chira — Mon, 27 Jan 2025 00:00:00 GMT

Începem anul 2025 la Simplenet cu o realizare importantă, prima noastră temă WordPress, numită Simplenet, a fost acceptată în repository-ul oficial WordPress.org!

Această reușită are o semnificație aparte pentru mine, având în vedere că nu sunt programator, iar procesul de a crea o temă de la zero a fost o adevărată aventură de învățare.

Lucrez cu WordPress de prin 2008-2009. De-a lungul anilor, platforma a evoluat enorm, iar odată cu introducerea proiectului Gutenberg în 2017, a trebuit să reînvăț WordPress. Am început să explorez și să învăț toate noutățile introduse în Gutenberg legate de blocuri, block themes, block patterns și, desigur, configurarea temelor WordPress prin theme.json.

Tema Simplenet reprezintă rezultatul acestui proces de învățare. M-am inspirat din alte teme deja existente și am încercat să învăț cum funcționează structura unui block theme.

Ce aduce tema Simplenet

Simplenet este o temă minimalistă, rapidă și ușor de personalizat, creată pentru a valorifica din plin puterea blocurilor WordPress. Este perfectă pentru utilizatorii care doresc un website simplu, dar elegant, fără complicații inutile.

Câteva dintre principalele sale caracteristici:

Compatibilitate completă cu editorul de blocuri WordPress
Un design curat și responsiv, potrivit pentru diverse tipuri de site-uri
18 de stiluri de culori bazate pe Tailwind CSS
Compatibilitate cu dark mode

Block theme

Tema este una de tip block theme, un tip nou de teme WordPress introduse odată cu editorul de site (Full Site Editing - FSE). Acestea sunt construite în jurul conceptului de blocuri, oferind utilizatorilor posibilitatea de a personaliza fiecare aspect al site-ului folosind interfața vizuală a editorului de blocuri WordPress.

Spre deosebire de temele tradiționale, care se bazau pe fișiere PHP pentru șabloane și personalizare, block themes utilizează un fișier theme.json pentru a controla stilurile globale, cum ar fi culorile, fonturile și dimensiunile.

Block themes permit editarea întregului site direct din editorul WordPress, fără a necesita cunoștințe de programare. Utilizatorii pot modifica header-ul, footer-ul, paginile și alte secțiuni ale site-ului în timp real, doar prin aranjarea blocurilor.

Culori

Una dintre caracteristicile temei Simplenet este includerea a 18 variații de stiluri de culoare inspirate de paleta bine-cunoscută din Tailwind CSS. Aceste variații sunt proiectate pentru a oferi utilizatorilor flexibilitate maximă în personalizarea site-ului, indiferent de tipul sau scopul acestuia.

Poți selecta direct una dintre cele 18 variații de culoare oferite de temă, iar pe viitor plănuiesc să adaug și variații de fonturi pentru a o oferi utilizatorilor o gamă variată de combinații de design.

Dark Mode

Toate cele 18 variații sunt complet compatibile cu dark mode, oferind o experiență modernă utilizatorilor care preferă acest mod de vizualizare.

Pentru a folosi Dark Mode trebuie să instalați pluginul Dark Mode Toggle Block creat de Rich Tabor și să adăugați blocul Dark Mode Toggle în header. Voi face în curând și un tutorial video despre cum se poate implementa Dark Mode.

Planuri de viitor pentru tema Simplenet

Adăugarea temei în repository-ul oficial wordpress.org este doar începutul pentru tema Simplenet. Am planuri mari pentru dezvoltarea ei și pentru a aduce mai multă valoare utilizatorilor WordPress în general și clienților noștri în special.

Iată ce urmează:

Tutoriale video pe YouTube - Voi crea o serie de videoclipuri în care voi arăta cum se pot realiza diverse secțiuni pe un site folosind blocuri. De exemplu, voi explica pas cu pas cum se pot construi:

Hero sections
Tabele de prețuri
Secțiuni de testimoniale
etc…

Adăugarea de block patterns - După ce voi realiza aceste tutoriale, voi include respectivele secțiuni în temă sub formă de block patterns. Acestea vor fi gata de utilizare pentru oricine descarcă și instalează tema. Voi actualiza tema cu fiecare nouă adiție, astfel încât utilizatorii să poată beneficia de funcționalități noi fără efort.

Adăugarea de combinații de fonturi - Plănuiesc să includ combinații predefinite de fonturi care să ofere utilizatorilor mai multe opțiuni de personalizare a designului site-ului.

Crearea de page templates - Voi dezvolta template-uri predefinite pentru pagini, astfel încât utilizatorii să poată configura mai rapid structura site-ului lor. De exemplu, pagini gata făcute pentru Home, Despre noi, Servicii, Contact etc.

Crearea unui plugin de tip onboarding - Intenționez să creez un plugin care să ajute utilizatorii să configureze rapid un site nou, utilizând template-urile, culorile și fonturile integrate în temă.

Cam astea ar fi planurile cu tema WordPress Simplenet. Dacă utilizați tema Simplenet, vă invit să-mi lăsați feedback și sugestii pentru a o face și mai bună.

Puteți descărca tema direct de pe WordPress.org sau o puteți instala cu ușurință direct din interfața de administrare WordPress de la secțiunea Themes > Add New.

Nu uitați să urmăriți canalul Simplenet de YouTube pentru tutoriale.

Adevărul despre găzduirea WordPress: diferențele dintre marketing și realitate

Andrei Chira — Sat, 18 Jan 2025 00:00:00 GMT

Găzduirea WordPress este un termen pe care mulți furnizori de hosting îl folosesc pentru a atrage proprietarii de site-uri WordPress. Dar ce înseamnă cu adevărat găzduire WordPress? Este diferită de găzduirea web obișnuită sau este doar o strategie de marketing?

În acest articol, voi explica adevărul din spatele găzduirii WordPress, ce presupune o soluție reală de găzduire WordPress și cum să faci o alegere informată.

Ce este găzduirea web?

Găzduirea web este un serviciu care face ca site-ul tău să fie accesibil pe internet.

În mod obișnuit, acest serviciu este oferit sub forma unor pachete shared, unde resursele unui server sunt împărțite între mai mulți utilizatori. Cel mai des întâlnit sistem în acest tip de găzduire este cPanel, un panou de control care îți permite să gestionezi domenii, subdomenii, e-mailuri, baze de date și fișiere.

De aici pleacă și problema, cPanel a ajuns atât de popular încât este confundat cu găzduirea web. Majoritatea oamenilor când spun găzduire web se gândesc la găzduire shared cu cPanel. În realitate, găzduirea cu cPanel e doar un tip de găzduire, e cel mai popular, cel mai ieftin, cel mai accesibil, dar nu este singurul tip de găzduire.

Ce este găzduirea WordPress?

Găzduirea WordPress este un serviciu de găzduire web gândit și creat pentru găzduirea site-urilor construite pe platforma WordPress. Este găzduire strict pentru site, nu o găzduire care include și găzduire site printre altele.

Asta în teorie.

În realitate, multe companii promovează drept “găzduire WordPress” sau “managed WordPress hosting” niște pachete care de fapt nu sunt decât găzduiri shared cu cPanel și care sunt rebranduite frumos. Este doar marketing.

De ce multe găzduiri WordPress sunt doar marketing?

Explicațiile pentru care mulți furnizori de hosting folosesc termenul de găzduire WordPress pentru clasicele pachete shared cu cPanel sunt destul de simple.

Atracția brandului WordPress

Cu peste 40% din internet construit pe WordPress, este o strategie ușor de monetizat să te poziționezi ca serviciu dedicat WordPress.

În 2012 furnizorii vindeau aceleași pachete shared cu cPanel ca găzduiri Joomla sau găzduiri Drupal. Acum e moda cu găzduire WordPress. Mâine, dacă e mai profitabil, o să le pună alt nume.

Costuri mici

Pachetele shared cu cPanel sunt ieftin de oferit, dar pot fi vândute la prețuri premium dacă sunt rebranduite.

E mai ieftin pentru furnizori să vândă aceeași găzduire cPanel pe care au vândut-o dintotdeauna, dar cu un nou nume, decât să investească într-o soluție nouă și modernă.

Lipsa educației publicului

Mulți utilizatori nu cunosc diferențele tehnice, astfel încât acceptă promisiunile fără să le verifice.

Nu e neapărat vina publicului, există foarte multă informație falsă pe internet care se propagă pentru că e profitabil. Adevărul nu e la fel de profitabil.

Care este diferența dintre o găzduire WordPress și o găzduire clasică cu cPanel?

Diferența dintre o găzduire WordPress și una generalistă care folosește cPanel este dată de arhitectură, alocarea resurselor și specializare. Pur și simplu, o găzduire WordPress autentică funcționează diferit față de o găzduire cu cPanel.

Specializarea

Găzduirea cu cPanel e o soluție generică, all-in-one, un fel de shaorma cu de toate:

e și găzduire pentru site, dar nu specializată pentru găzduire site ca găzduirea WordPress adevărată;
e și găzduire email, dar nu specializată pe email ca Gmail sau Fastmail;
e și găzduire DNS, dar nu specializată ca DNS Made Easy sau ClouDNS;
e și găzduire pentru fișiere, dar nu specializată cum e Dropbox sau Google Drive;
e și găzduire pentru baze de date, dar nu specializată ca ScaleGrid.

Așadar, prima diferență majoră dintre găzduirea WordPress și găzduirea cPanel este că prima reprezintă o soluție doar de găzduire site, iar a doua reprezintă o soluție de găzduire “cu de toate”: și site, și email, totul la un loc.

Deci una e “găzduire site” și alta e “cont pe un server unde poți să pui și site”.

Arhitectura și alocarea resurselor

În cazul unei găzduiri cu cPanel, abonamentul de găzduire plătit de client reprezintă accesul la un cont cPanel.

În contul cPanel respectiv, clientul poate adăuga un anumit număr de domenii, subdomenii, adrese de email, etc. Fiecare cont cPanel are setate anumite limitări: CPU, RAM, IOPS, I/O, inodes, etc. Site-urile adăugate într-un cont cPanel nu sunt izolate între ele și împart resursele și limitările contului cPanel.

În cazul unei găzduiri WordPress adevărate, abonamentul de găzduire plătit de client NU reprezintă accesul la un cont cPanel, ci este doar o ofertă comercială care definește câte site-uri poți găzdui și ce resurse sunt disponibile pentru fiecare.

Nu există conceptul de cont cPanel, nici măcar nu există cPanel, sunt folosite alte panouri de control, majoritatea fiind dezvoltate intern de către fiecare companie.

Site-urile sunt izolate între ele și mai mult de atât, pot nici să nu fie pe același server. Poți avea un pachet de găzduire WordPress pentru 10 site-uri și 2 pot fi găzduite pe un server din UK, 3 pe servere din Germania și restul în Singapore sau oriunde altundeva unde firma are infrastructură.

De ce găzduirea WordPress reală este mai costisitoare?

Cel mai ușor de înțeles este prin exemplu.

Să luăm un pachet de găzduire clasic cu cPanel unde furnizorul permite găzduirea a 10 domenii și pune limitări de resurse de 9,6 GHz (3 CPU) și 4 GB RAM. Limitele sunt setate per cont cPanel, nu per site.

Deci dacă găzduim 10 site-uri WordPress, câte unul pe fiecare domeniu, toate cele 10 site-uri se bat pentru cele 3 nuclee CPU și cei 4 GB de memorie. Dacă avem un site fără cache sau cu probleme de performanță (un memory leak sau request-uri non-cacheable pe frontend) și consumă 100% din CPU, atunci celelalte 9 site-uri o să meargă greu sau deloc.

Să luăm un pachet de găzduire WordPress adevărată cu aceleași specificații: 10 site-uri, limită de 3 CPU și 4 GB RAM. Nu există conceptul de cont care să aibă alocate resurse, fiecare site rulează izolat în container-ul lui, iar limitările de resurse sunt setate per container (per site).

Asta înseamnă că un client cu un astfel de pachet ar putea teoretic să consume 30 CPU și 40 GB RAM, deci într-un fel e ca și cum ar avea 10 conturi cPanel separate, fiecare cu câte un domeniu găzduit, fiecare cu limită de 3 CPU și 4 GB RAM.

Chiar dacă nu o fie folosite toate resursele, este foarte dificil ca un astfel de pachet să fie disponibil la prețuri de 2-3 euro. 30 CPU și 40 GB reprezintă un sfert de server, nu ai cum să-i dai unui client un sfert de server cu 3 euro. Lipsesc cel puțin 2 zerouri din prețul ăla.

De aceea furnizorii de găzduire WordPress adevărată cum sunt Kinsta, WP Engine, Pressable, Presslabs sau Pagely au pachete care pleacă de la 25-30 de dolari. Acela este prețul corect pentru arhitectura folosită și resursele de procesare alocate.

Concluzie

Găzduirea WordPress poate însemna lucruri diferite în funcție de furnizor.

Noi, la Simplenet, avem soluții de găzduire WordPress adevărată, nu pachete cu cPanel rebranduite, care este gândită și creată complet diferit de paradigma cPanel, cu focus pe izolare, securizare, viteză și scalare la trafic ridicat.

Avem și soluții de găzduire clasice cu cPanel, dar nu mințim despre ce sunt cu adevărat - găzduiri cPanel optimizate pentru cost.

Rămâne la alegerea fiecărui proprietar de site să decidă ce nevoi are și ce soluție de găzduire web i se potrivește cel mai bine.

Cum să alegi cel mai bun hosting pentru nevoile tale

Andrei Chira — Wed, 24 Jul 2024 00:00:00 GMT

Dacă ești în căutare de cel mai bun hosting, ai ajuns unde trebuie. Articolul ăsta este fix pentru tine și nu e cu linkuri de afiliere, review-uri false sau plătite, hype de marketing sau alte bullshit-uri.

Misiunea acestui articol e să ajute și să educe, nu să profite de neștiință.

Hai să începem cu începutul - nu există cel mai bun hosting. Întrebarea “care este cel mai bun hosting din România” este ca și cum am pune întrebarea “cât de adâncă e o groapă” sau “care e cea mai udă apă minerală”.

Nu există un “cel mai bun” - fiecare hosting e potrivit pentru nevoile cuiva, dar nepotrivit pentru nevoile altcuiva. Nu te duci cu Skoda Fabia la Formula 1, la fel cum nu te duci cu o mașină de Formula 1 la țară la mamaie ca să iei niște saci de cartofi. Cel mai bun [orice] depinde de nevoile tale și ale site-ului tău.

Cel mai bun hosting pentru alții nu e cel mai bun și pentru tine

Sintagma “cea mai bună găzduire” poate însemna ceva complet diferit pentru fiecare om.

Fiecare proprietar de site are anumite nevoi, anumite așteptări, un nivel de cunoștințe tehnice, o strategie de creștere a site-ului și, în cele din urmă, un buget.

Pentru un începător, cel mai bun hosting va fi unul gratuit sau foarte ieftin

Aici intră site-uri hobby, site-urile personale, bloguri mici, site-uri prin care oamenii încearcă o afacere online, dar nu vor să piardă prea mulți bani.

Pentru acești proprietari de site-uri, hostingul este văzut ca o cheltuială, nu ca o investiție, deci dacă găsesc ceva gratuit sau foarte ieftin care merge, scopul lor de a pierde cât mai puțini bani este îndeplinit și soluția respectivă de găzduire e considerată “cea mai bună găzduire”.

Noi, la Simplenet, nu oferim găzduire gratuită sau foarte ieftină din motive foarte simple. Un lucru foarte important la hosting sunt vecinii de server. Atunci când prețurile sunt prea mici, oferta atrage oameni pe care nu i-ai dori drept vecini. Ne respectăm clienții și nu vrem să aibă vecini problematici pe servere.

De aceea avem o soluție de găzduire web suficient de ieftină pentru a ajuta clienții cu bugete mai mici, dar nu atât de ieftină încât să atragă abuzatori.

Pentru un site de afaceri, cea mai bună găzduire va fi una stabilă (100% uptime)

Există site-uri care, deși nu au trafic mare, sunt folosite ca extensii ale unor afaceri.

De exemplu, site-ul unei clinici unde clienții intră într-o Zonă de Client să-și vadă rezultatele analizelor sau site-ul unei afaceri din domeniul serviciilor (masaj, coafor, fitness) unde clienții intră să-și facă programările.

Pentru acești proprietari de site-uri, obiectivul este ca site-ul să funcționeze mereu. Costul unui abonament de hosting stabil e o investiție în liniște, pentru că atunci când clienții nu se pot loga să-și vadă rezultatele analizelor, vor suna la recepția clinicii nemulțumiți.

De aceea, cel mai bun hosting pentru un astfel de site nu este cel mai ieftin posibil, precum în cazul de mai sus. Cel mai bun este un hosting în cloud, cu uptime superior, eventual și cu un abonament de monitorizare sau mentenanță.

Pentru un publisher, cel mai bun hosting va fi unul scalabil

Publisherii sunt creatori de conținut, bloggeri, reviste online sau ziare.

Aceștia au site-uri care primesc neașteptat de multe vârfuri de trafic. Un articol poate primi un link de la un alt blogger faimos și devine viral; o știre din ziar e controversată și intră multă lume să comenteze etc.

Pentru acești proprietari de site-uri, obiectivul principal este ca găzduirea să poată susține vârfuri de trafic fără ca site-ul să cadă, pentru că banii vin din afișări. Mai multe afișări = mai multe venituri.

De aceea, cel mai bun hosting pentru un astfel de site va fi unul care poate susține trafic mare, poate să le aloce rapid mai multe resurse de procesare (CPU/RAM) și care să fie flexibil din punct de vedere al costurilor.

Pentru un magazin online, cel mai bun hosting va fi unul rapid, stabil, scalabil

Magazinele online au cele mai mari nevoi.

Au nevoie și de stabilitate, să fie mereu online site-ul pentru că la orice oră se poate plasa o comandă, au nevoie și de performanță, să fie rapid site-ul, pentru că o încărcarea greoaie poate duce la pierderea clienților, și au nevoie să fie și scalabil, să susțină niveluri mari de trafic, pentru că există perioade de reduceri cum ar fi Black Friday, când se fac vânzări masive.

Pentru un magazin online, cel mai bun hosting este unul care să îndeplinească toate condițiile pentru a nu-i sabota succesul.

Poate există și alte situații, alți proprietari, alte site-uri, alte nevoi pe care nu le-am acoperit mai sus. Și pentru ei există o soluție de găzduire care să fie “cea mai bună”. Poate fi una dintre cele prezentate mai sus sau poate fi una complet diferită.

Ideea este că nu există cea mai bună găzduire universală pentru toată lumea, pentru toate site-urile, indiferent de ele și de nevoile lor.

Care e cel mai bun hosting pentru tine?

Pentru a găsi răspunsul trebuie să răspunzi la următoarele întrebări:

care sunt nevoile tale?
care sunt nevoile site-ului tău?
care sunt nevoile tale de suport tehnic?
care este bugetul tău?

Oamenii sunt diferiți, iar site-urile web sunt diferite. Nimeni altcineva nu știe ce este important pentru tine. Răspunsurile te vor ajuta să înțelegi exact de ce ai nevoie atunci când compari opțiunile de găzduire web.

Care sunt nevoile tale?

Vrei cea mai bună găzduire web? Pentru a obține acest lucru, trebuie să știi exact de ce ai nevoie. Iată câteva întrebări care să te ajute:

Trebuie să găzduiesc un singur site sau mai multe?
Cât de importante sunt site-urile?
Care sunt nevoile mele de suport? Am nevoie de un furnizor specializat sau e suficient unul generalist?
Am nevoie de un e-mail inclus în planul meu de găzduire?
Cât de important este emailul? Am nevoie de un furnizor specializat pe email?
Îmi administrez singur site-urile? Am nevoie de ajutor?

Aceste întrebări pot avea răspunsuri diferite pentru oameni diferiți.

Răspunsurile tale te vor ajuta să înțelegi de ce ai nevoie punctual atunci când începi să compari opțiunile de hosting.

Care sunt nevoile site-ului?

Următorul set de întrebări la care ar trebui să răspunzi se concentrează pe ceea ce are nevoie site-ul tău.

Care este nivelul de trafic al site-ului?
Va avea site-ul perioade cu trafic foarte ridicat?
Are site-ul nevoie de o cantitate anume de resurse dedicate de procesare?
Câte resurse consumă site-ul pentru a încărca o pagină fără cache?
Are site-ul nevoie de optimizarea performanței?

Acest lucru te ajută să evaluezi opțiunile, pentru că nu orice soluție de hosting va fi cea mai bună pentru tipul tău de site.

Nu toate site-urile au aceleași nevoi. Dacă site-ul tău este un blog cu trafic redus, nu va avea nevoie de aceleași lucruri ca un magazin online cu trafic masiv.

De aceea este important să identifici de ce are nevoie site-ul tău și să alegi în cunoștință de cauză.

Care sunt nevoile de asistență?

Suportul tehnic merită propria lui categorie pentru că este extrem de important.

Multă lume subestimează complexitatea deținerii unui site pentru că majoritatea furnizorilor de servicii online promovează intens cât de ușor este să ai o afacere online.

Știi să administrezi un server sau ai prefera să se ocupe altcineva de asta?
Ai nevoie de suport tehnic specializat pe aplicația ta (WordPress, WooCommerce etc.)?
Știi suficient despre WordPress încât să nu ai nevoie de suport tehnic specializat?
Ai un angajat sau un colaborator care știe suficient încât să se ocupe de partea tehnică?

Nu sunt întrebări ușoare, dar au nevoie de răspunsuri.

E ușor să te lansezi online, dar să gestionezi o afacere online și să ai succes e la fel de greu și complex ca orice afacere offline. E important să nu subestimăm partea tehnică, pentru că online-ul este în primul rând un mediu tehnic.

Care este bugetul tău?

Fiecare are un buget. Nu neapărat câți bani are efectiv, ci cât este dispus să plătească pentru un serviciu.

Cât produce fiecare site? De ce nu produce cât ar trebui? Este hostingul o cauză pentru care nu produce?
Cât ești dispus să investești pentru a produce mai mult?
Ai un buget de 5 € pentru fiecare site pe care îl deții?
Sau un buget total de 5 € pentru toate site-urile?

Înlocuiește 5 cu 50 sau 500, doar tu știi care buget este confortabil.

Bugetul e un criteriu important, dar nu ar trebui să fie singurul sau cel mai important criteriu.

Ce tipuri de hosting există?

Există mai multe tipuri de hosting, iar acestea ar fi următoarele:

hosting shared
hosting VPS (Virtual Private Server)
servere dedicate
cloud
hosting administrat (Shopify, Wix, managed WordPress, etc.)

Haideți să vedem ce e cu tipurile de găzduire web, ce reprezintă fiecare, ce avantaje și dezavantaje au. O să începem cu cele mai populare.

1. Hosting web shared

Acest tip de găzduire este unul în care toate site-urile clienților sunt găzduite pe un server fizic (sau virtual) și împart la comun resursele acestuia, după cum se poate intui din sintagma “shared”.

Găzduirea shared e cea mai populară, pentru că e ieftină și pentru că limitările acesteia sunt ok pentru majoritatea site-urilor.

Cui se adresează?

Găzduirea shared se adresează în general începătorilor. Este o soluție de găzduire mass-market, gândită să satisfacă nevoile unui număr cât mai mare de proprietari de site-uri.

Principalul avantaj al unui hosting shared este raportul calitate/preț, adică prețul relativ mic pe care îl plătește un proprietar de site raportat la serviciile și beneficiile pe care le primește.

Principalul dezavantaj al găzduirii shared este că performanța site-ului tău e afectată de vecinii de pe server, mai exact, de consumul de resurse de pe server. Viteza de încărcare a unui site nu poate fi constantă și nu poate fi garantată.

Avantaje hosting shared

preț mic
performanță decentă
totul la un loc (găzduire DNS, găzduire site web, găzduire email, backup)
panou de control ușor de folosit.

Dezavantaje hosting shared

limitări de resurse
posibilități reduse de personalizare
performanțe inconsecvente
scalabilitate limitată

Responsabilități

Responsabilitățile furnizorului de găzduire sunt administrarea infrastructurii și a serviciilor care rulează pe server, securitatea și backup-ul datelor.

Clientul beneficiază de acces la un panou de administrare (cel mai popular este cPanel) și de acolo încep responsabilitățile lui. Își poate instala ce aplicații dorește (cea mai populară este WordPress), aplicații pe care și le administrează atât din punct de vedere tehnic, cât și din punct de vedere al conținutului; poate crea adrese de email, poate edita zonele DNS, poate restaura backup-uri etc.

Cel mai ușor de înțeles pentru persoanele non-tehnice este paralela cu o chirie. Găzduirea web de tip shared este ca închirierea unui apartament nemobilat într-un bloc de locuințe. Cuvintele cheie aici sunt:

“nemobilat” - deci ai libertate să-l mobilezi cum vrei
“bloc” - ceea ce înseamnă că ai vecini, cu avantajele și dezavantajele de rigoare.

La Simplenet, avem două soluții de hosting shared, una standard și una premium.

Pe cea premium sunt găzduiți de 5 ori mai puțini clienți per server, deci mai puțini vecini, vecini mai de calitate, mai multe resurse pentru fiecare.

Păstrând paralela cu chiria, un hosting shared premium e ca și cum ai închiria un etaj întreg dintr-un bloc. Posibilitatea să te deranjeze vreun vecin e mult mai mică, dar nu inexistentă.

Ce nu îți spune nimeni despre găzduirea shared

Evident, e vorba despre dezavantaje. Toți furnizorii aleg să prezinte doar avantajele, umflându-le și exagerându-le câteodată până la un nivel ce frizează ridicolul.

Noi, la Simplenet, suntem diferiți. Așa că o să îți povestim puțin despre găzduirea shared, despre cum e construită, ce dezavantaje și limitări are.

Găzduirea web shared este best-effort

Best-effort înseamnă că nu există garanții. Faceți un exercițiu de a citi termenii și condițiile de la unii furnizori. Pe site vor scrie că au cea mai bună găzduire web, de 3 ori mai rapidă, de 4 ori mai performantă și alte exagerări. Apoi, în termeni și condiții vor scrie că informațiile de pe site sunt doar așa, cu titlu de marketing, nu reprezintă garanții.

Nu există cea mai bună găzduire web, există doar furnizori care sunt mai buni la marketing decât alții. Este extrem de dificil de oferit garanții într-un mediu shared, unde resursele unui server sunt împărțite între sute sau mii de site-uri și clienți, iar fiecare client are nevoi diferite.

Găzduirea web shared se bazează pe standardizare

Standardizarea e importantă pentru orice afacere, nu doar pentru găzduire web.

Un exemplu de standardizare este faptul că la McDonald’s nu face fiecare angajat hamburgerii după cum vrea, ci există o ordine și o procedură clară. Standardizarea face ca procesul să fie mai eficient, crearea sandvișului durează mai puțin, clientul își primește mâncarea mai repede, angajatul face o cantitate mai mare într-un timp mai scurt. Eficiența asta se traduce în prețuri mai mici, o consecvență în aspect și o experiență unitară oferită clientului.

Un alt exemplu de standardizare, un dentist își primește pacienții doar la cabinet, nu bate drumurile cu sculele în sacoșă către fiecare pacient. Pentru că asta ar fi extrem de ineficient, ar exista mulți timpi morți (blocat în trafic) și ineficiența asta s-ar traduce în ultimă instanță în prețuri mari. Și nu doar prețuri mari, ci și servicii mai proaste, dentistul fiind mai obosit și mai stresat după o zi de fugăreală prin oraș.

Dar standardizarea nu este ceva specific afacerilor.

Orice lucru din viața de zi cu zi care trebuie să fie gândit la scară largă este standardizat. Traficul ar fi haotic dacă strada nu ar fi împărțită în benzi, nu ar fi semafoare, nu ar fi reguli clare de oferire a priorității etc.

Traficul este haotic câteodată pentru că, deși există standardizări, ele nu sunt respectate. Nu am vrea ca serviciile de hosting să fie la fel de haotice, nu-i așa?

Și tu, ca proprietar de site, folosești standardizarea, poate chiar fără să o conștientizezi. Structura fiecărei pagini a site-ului tău este la fel, nu-i așa? În sensul că logo-ul, culorile, meniurile și locația lor, sidebar-ul, lățimea content-ului, etc… nu se schimbă, nu diferă de la o pagină la alta.

Dacă s-ar schimba, vizitatorii ar deveni confuzi, nu ar ști dacă mai sunt pe același site, ar avea o experiență negativă legată de site, de firma ta, de brandul tău.

Un alt exemplu de standardizare, ultimul și probabil cel mai bun, este controlul de securitate din aeroport. Securitatea este un aspect special, nu există securitate de 37%, 68% sau 99%. Securitatea ori este 100%, ori este 0%. Securitatea funcționează dacă absolut fiecare om trece prin controlul respectiv. Dacă se face chiar și o singură excepție, atunci securitatea este fix ZERO. Din cauza asta nu se pot face excepții, ci trebuie respectată o regulă standard - toată lumea trece prin control.

La fel este și în cazul unei găzduiri shared, toată lumea trebuie să respecte aceleași reguli, fără excepție.

De ce insist atât de mult, cu atât de multe exemple?

Pentru că este primordială importanța înțelegerii faptului că, fără standardizare, o găzduire web shared nu poate exista la prețurile mici la care există.

Fiecare client care decide să achiziționeze un pachet de găzduire shared, indiferent de furnizor, trebuie să conștientizeze și să accepte că acesta este dezavantajul găzduirii web de tip shared, nu se pot face personalizări după cum dorește fiecare. Personalizările costă; nu prin prisma efortului direct, acela de a da 2-3 clickuri la o setare pe server, ci prin prisma implicațiilor la scară largă pe care le au din punct de vedere al eficienței operaționale, al performanței, al securității și, în ultimă instanță, asupra experienței de găzduire oferite tuturor clienților.

Tuturor. Nu 1, nu 2, ci 100% dintre clienți trebuie să aibă o experiență unitară de găzduire web în ceea ce privește calitatea, performanța, securitatea etc.

Găzduire web shared se bazează pe automatizare

Totul este gestionat de un sistem informatic, o aplicație creată special pentru firmele de găzduire web. Aplicația controlează conturile de client (produse, servicii, facturare, abonamente etc.) și este sincronizată și cu programul instalat pe server pentru a controla conturile de cPanel (deschidere, suspendare, ștergere etc.).

În momentul în care un vizitator plasează o comandă pentru un pachet de găzduire pe site se întâmplă următoarele lucruri:

se deschide un cont de client in sistem
se alocă un pachet de găzduire acestui client
se deschide un cont cPanel pe server cu specificațiile aferente pachetului ales

Facturarea la X zile înainte de data scadentă, trimiterea facturii pe mail, trimiterea notificărilor de plată, suspendarea conturilor în caz de neplată - toate acestea plus multe altele se fac automat.

Ar fi foarte ineficient să stea cineva să verifice manual toate aceste lucruri. Firma de găzduire ar trebui să aibă de 5 ori mai mulți angajați, lucru care ar crește prețurile.

Pentru că lucrurile funcționează pe pilot automat, se pot întâmpla situații neplăcute, cum ar fi suspendarea pentru neplată. Unii clienți au impresia că această suspendare se face de către firma de găzduire web din răutate sau rea-voință. Acest lucru este complet fals. Pur și simplu, în sistem este setat un număr de zile ca perioadă de grație după scadență, iar când se împlinește numărul respectiv de zile, contul de găzduire este automat suspendat de către sistem.

Ideea de reținut este că e vorba de un proces automatizat, nu există un om care verifică și închide conturile din rea-voință, ca să se răzbune pe clienții care n-au putut plăti la timp.

În concluzie, găzduirea web shared se bazează pe folosirea unui sistem automatizat de gestiune pentru menținerea unor costuri mici.

Găzduirea web shared se bazează pe overselling

Overselling înseamnă să vinzi mai mult decât ai și e o practică obișnuită în cazul serviciilor. Exemplele cele mai cunoscute de overselling sunt furnizorii de telefonie mobilă, furnizorii de internet și firmele de găzduire web. Însă dacă stăm să ne gândim bine, aproape toată lumea face overselling într-un fel sau altul.

Chiar și un restaurant. La 20 de mese de 4 persoane, avem maxim 80 de clienți în restaurant la un moment dat. Are restaurantul 80 de chelneri? Sau 80 de bucătari? Sau 80 de toalete? Nu are, se bazează pe faptul că nu o să fie mereu plin și că nu toți clienții o să aibă nevoie fix în același timp de serviciile unui chelner. Sau la baie. Dacă toată lumea folosește fix în același timp resursele, apar probleme.

Același lucru se întâmplă și în cazul găzduirii web de tip shared: furnizorul de găzduire web se bazează pe faptul că nu toți clienții găzduiți pe server vor folosi în același timp resursele, așa că vinde mai mult decât are.

Dacă nu s-ar face asta, găzduirea a doar 50 de site-uri pe un server ar fi extrem de ineficientă și scumpă. Costul serverului (hardware, software etc.) împărțit la doar 50 de clienți ar ieși mult prea mare pentru fiecare client, un pachet de găzduire web shared.

Deci, overselling-ul e o realitate, una care avantajează atât furnizorul, prin eficientizarea ROI-ului (return on investment), cât și clientul, prin obținerea unor prețuri mici pentru găzduire web.

Și atunci, de ce există o percepție atât de negativă despre overselling? De ce evită firmele de găzduire web din România să vorbească despre asta?

Percepția negativă e dată de faptul că lumea confundă conceptul de overselling cu cel de overloading.

Overselling-ul îți permite să pui mai mulți clienți pe un server, dar asta nu înseamnă neapărat că se face și overloading. Overloading-ul înseamnă să înghesui atât de mulți clienți pe server încât să fie afectată performanța site-urilor. Overloading fac, în general, furnizorii de găzduire web care oferă foarte mult sau nelimitat la prețuri foarte mici și au nevoie de foarte mulți clienți pe un server ca să facă profit de pe serverul respectiv.

Noi, la Simplenet, nu facem overloading, dimpotrivă, cred că avem unul dintre cele mai mici rapoarte de clienți per server din România, iar în cazul soluțiilor de găzduire premium avem de 5 ori mai puțini clienți pe server față de găzduirea web standard.

Să ai datacenter propriu nu este neapărat relevant

Nu mai suntem în 1995. Există Google Cloud, Amazon Web Services, Microsoft Azure, IBM Cloud, Oracle Cloud, Hetzner Cloud, Upcloud, DigitalOcean, Vultr, Linode, OVH Cloud și multe alte servicii de cloud care oferă infrastructură celor ce doresc să construiască soluții de găzduire web.

Multe dintre firmele de mai sus nu dețin datacentere, ci folosesc datacenterele unor firme care cu asta se ocupă, cu deținerea de datacentere. De exemplu, datacenterul din Frankfurt care apare în lista de datacentere Linode aparține firmei Telecity Group. N-ați auzit niciodată de firma asta și e normal, pentru că ei nu vând către utilizatori finali, persoane fizice.

Circuitul funcționează în felul următor: firmele care au datacentere furnizează servicii de datacenter pentru furnizorii de cloud, aceștia oferă servicii de tip Infrastructure-as-a-Service pentru furnizorii de găzduire web, iar aceștia din urmă oferă găzduire web pentru clientul final.

Există și firme care lucrează pe tot lanțul ăsta și furnizează servicii de la cap la coadă, dar asta nu înseamnă că sunt mai bune decât altele. Dimpotrivă, aș îndrăzni să spun că de obicei suportul tehnic lasă de dorit la firmele foarte mari care fac de toate. Pentru ei, clientul mic (cu un pachet de câțiva euro) nu e atât de important.

Așadar, o firmă de găzduire care oferă servicii către un utilizator final (găzduire web cu cPanel, de exemplu) nu are de ce să aibă datacenter propriu. Sunt unele care au datacentere, altele care nu au, deținerea unui datacenter propriu nu e o chestie relevantă atunci când cauți o găzduire shared. Un furnizor de găzduire web poate fi bun sau slab indiferent că are sau nu datacenter propriu.

IP-uri dedicate nu mai contează nici ele

Ăsta cred că e cel mai mare mit legat de găzduirea site-urilor - cât de mult te ajută IP-urile dedicate. Ei bine, IP-urile dedicate nu te ajută absolut deloc.

Găzduirea shared nu mai e ce era acum 10-15 ani. Mailurile nu se mai trimit prin IP-ul shared al serverului, nici prin IP-urile dedicate asociate conturilor cPanel. Mailurile se trimit prin filtrele Spam Experts sau Mailchannels, servicii specializate care se ocupă de filtrare, securitate, antispam, costul fiind inclus în prețul abonamentului de găzduire.

Deci nu este nevoie de IP dedicat pentru a trimite mailuri.

Am nevoie de un IP dedicat pentru SEO?

Majoritatea site-urilor se încarcă de pe IP-uri shared și o duc foarte bine.

Google știe că 90% dintre site-uri sunt pe găzduire web shared, deci IP-uri shared. Chiar și în cazul găzduirilor moderne în cloud ce folosesc Docker și Kubernetes, site-urile sunt în spatele unui load balancer, deci toate sunt văzute ca având IP-ul acelui load balancer. Există găzduiri și mai moderne, serverless, de exemplu, un WordPress poate fi găzduit pe un server local și pot fi generate pagini statice care pot fi servite de pe un CDN (AWS + Cloudflare, Netlify, Strapi, Vercel etc.), deci din nou IP-uri shared ale furnizorului de CDN.

IP-urile dedicate nu vă ajută la obținerea unei poziții mai bune în rezultatele căutărilor, faptul că ar ajuta este doar un mit, o informație eronată care se propagă din ignoranță.

Am nevoie de un IP dedicat pentru SSL?

Era adevărat în trecut, dar acum nu mai e cazul. Există o tehnologie numită SNI (Server Name Indication) și prin aceasta e posibil ca site-urile să aibă certificate SSL și în mediul shared fără să fie nevoie de IP-uri dedicate.

Certificatele SSL se pot emite gratuit, direct din cPanel, și se reînnoiesc automat la 90 de zile. Majoritatea clienților noștri au migrat pe o conexiune securizată fără probleme, fără IP-uri dedicate.

2. Hosting VPS

Hosting VPS (Virtual Private Server) cu administrare reprezintă o soluție de găzduire unde pe un server fizic se creează mai multe servere virtuale și clientul are acces la un astfel de server virtual.

De obicei, se folosește panoul de control cPanel, la fel ca în cazul hosting-ului shared, dar clientul are un nivel de acces mai înalt și poate crea singur conturi cPanel pentru a izola site-urile sau poate chiar revinde găzduire.

Fiecare VPS are un anumit nivel de resurse alocate (RAM, CPU), spre deosebire de găzduirea shared, unde conturile nu au resurse alocate, ci au setate doar limitări de resurse (adică nu pot consuma mai mult de x GB RAM sau y GHz CPU).

Pe lângă avantajul resurselor, alt avantaj major al unui VPS față de o soluție shared este posibilitatea de personalizare a anumitor setări (PHP, MySQL, numărul de mailuri ce se pot trimite pe oră etc.), adică ieșirea din standardizările și limitările unui server shared.

Principalul dezavantaj al unui VPS este dat de costurile mai ridicate.

Clientul găzduit pe VPS nu mai împarte resursele cu alți clienți, dar nu mai împarte nici costurile (licența cPanel, licența webserver LiteSpeed, licența soft backup, licența soft anti-spam, administrare server etc.).

Avantaje găzduire VPS

securitate mai bună
performanță mai bună
resurse dedicate
posibilitatea de personalizare
all-in-one (DNS, web, mail, backup)
scalabilitate mai bună dar tot limitată

Dezavantaje găzduire VPS

costuri mai ridicate
e tot o soluție all-in-one cu cPanel
performanța nu e neapărat mai bună (depinde de setup și resurse)

Păstrând paralela cu chiria, un VPS e ca și cum ai închiria o casă sau o vilă într-un cartier rezidențial. Posibilitatea să te deranjeze vreun vecin e mult mai mică, dar nu inexistentă.

3. Servere dedicate

În cadrul acestei soluții de găzduire cu cPanel și administrare, tot serverul fizic e închiriat unui singur client.

Este soluția de găzduire tradițională care presupune cele mai mari costuri, dar are avantajul unei performanțe ridicate.

Se poate personaliza orice setare a serviciilor instalate pe server pentru a acomoda necesitățile site-ului, iar limitările sunt date doar de cele fizice ale specificațiilor tehnice ale serverului.

Avantaje găzduire server dedicat

securitate mai bună
performanță mai bună
performanța poate fi constantă
all-in-one (DNS, web, mail, backup)
posibilitatea de personalizare

Dezavantaje găzduire server dedicat

costuri ridicate
e tot o soluție all-in-one cu cPanel
scalabilitate limitată
downtime dacă se strică o componentă fizică a serverului

Dacă ar fi să păstrăm paralela cu chiria, un server dedicat cu administrare e ca și cum ai închiria o casă sau o vilă care are o suprafață mai mare și un teren înconjurător mult mai spațios. Nu ai niciun vecin; nu te deranjează nimeni.

Acestea sunt tipurile de hosting cu semi-administrare, de obicei oferite cu cPanel sau un alt panou de control: ISPConfig, DirectAdmin, Plesk etc.

Semi-administrare înseamnă că furnizorul de hosting administrează serverul și tot ce rulează pe server (sistem de operare, server web, server de baze de date, server de email etc.), iar clientul își administrează contul cPanel cu tot ce are acolo (site, adrese de mail etc.).

Alternativ: Hosting VPS/dedicat fără administrare

Soluțiile de găzduire fără administrare sunt servere virtuale sau servere dedicate care sunt oferite de provider fără administrare, fără cPanel sau alt panou de control, cu acces root, la un preț mult mai mic.

Ele nu sunt dedicate utilizatorilor începători, sunt orientate către developeri, sysadmini, DevOps, adică persoane cu abilități tehnice necesare pentru a administra servere.

S-ar putea spune că, de fapt, nici nu sunt soluții de găzduire web; sunt soluții IaaS (Infrastructure as a Service). În sensul că ți se oferă acces la infrastructură și resurse și tu le folosești ca să construiești soluții de găzduire web (shared sau managed) pe care să le folosești pentru site-ul tău sau chiar să le vinzi mai departe unor utilizatori finali.

Responsabilități

Toate responsabilitățile cad în sarcina clientului.

Aceste responsabilități reprezintă instalarea, configurarea și administrarea tuturor serviciilor ce rulează pe server:

sistemul de operare (Debian, Ubuntu etc)
serverul web (Nginx sau Apache)
serverul de baze de date (MySQL, Percona sau MariaDB)
serverul de mail
protecție antivirus, antispam
firewall, protecție brute-force attacks
backup și disaster recovery

Pe lângă acestea, clientul este responsabil și de aplicațiile web pe care le instalează pe server (WordPress, de exemplu), precum și de actualizările acestor aplicații, mentenanța lor și publicarea conținutului.

Avantaje găzduire web unmanaged

costuri mici în bani, aproape de shared
viteză de încărcare mai bună decât shared
uptime mai bun decât shared
poți construi soluții puternice de găzduire dacă te pricepi

Dezavantaje găzduire web unmanaged

nu include administrare
responsabilități mari
riscuri mari
nu cheltui bani, dar investești timp și efort

Dacă ar fi să păstrăm paralela cu chiria, un VPS sau un server dedicat fără administrare e ca și cum ai închiria o casă sau vilă în câmp, nu sunt utilități, nu există nici asociație, trebuie să te ocupi de tot (apă, gunoi, curent, gaz etc).

4. Cloud Hosting

A fost la un moment dat o nebunie cu cloudul, peste tot auzeai numai cuvântul ăsta magic. Am auzit de la clienți întrebări de genul: „Site-ul meu va fi stocat în cloud? Nu va cădea niciodată pentru că e în cloud? Va fi pe mai multe servere și se va încărca pentru fiecare vizitator de pe cel mai apropiat server de el?

Conceptele de CDN, high-scalability și high-availability sunt într-adevăr posibile pe cloud, dar cloudul nu înseamnă lucrurile de mai sus.

Cloud-ul e ca o găleată de resurse.

Într-un datacenter, providerul poate avea 1000 de servere, fiecare cu anumite resurse (CPU, RAM, spațiu de stocare). Providerul folosește o aplicație software care adună toate resursele tuturor serverelor într-o găleată de resurse.

De aici încolo, furnizorul are mai multe moduri de a vinde servicii de găzduire.

Poate să creeze mașini virtuale (VPS-uri) pe care să le vândă cu administrare (cu cPanel ca la VPS-urile clasice) sau fără administrare (cu acces root ca la DigitalOcean, IntoVPS etc.)

Dacă vrea să vândă găzduire shared, poate să creeze servere virtuale pe care instalează cPanel și acolo pune clienții cărora le oferă abonamente de găzduire shared.

Un alt model de business ar fi să vândă resurse în loc de abonamente prestabilite, cum face Amazon AWS sau Google Cloud, care facturează separat fiecare resursă:

DNS – 0,20$ per zonă
stocare SSD – 0,017$ per GB pe lună
CPU – 0,033$ per vCPU pe oră
RAM – 0,004$ per GB pe oră
Network traffic – 0,12$ per GB

La sfârșitul lunii, clientul plătește pentru câte resurse a folosit în luna respectivă.

Cam ăsta ar fi cloud-ul, iar găzduirea web poate fi numită “găzduire în cloud” dacă furnizorul folosește setup-ul explicat mai sus.

5. Găzduire web complet administrată

Aceste soluții nu sunt generaliste precum cele semi-managed și unmanaged, ci sunt soluții super specializate, cum ar fi Wix, Shopify, Gomag sau soluțiile de găzduire managed WordPress.

Costurile sunt la nivel de VPS sau dedicat clasic, însă setup-ul este unul diferit, iar avantajele ar fi:

viteză mai bună de încărcare
scalabilitate ridicată (verticală + orizontală)
distribuție geografică (CDN inclus)
uptime 100%
backup garantat
securitate garantată.

În ciuda denumirii de hosting complet administrat (managed WordPress hosting, de exemplu), unele soluții sunt tot un fel de găzduire web semi-administrată, însă nu clasică, cu cPanel, ci o versiune modernă, bazată pe containere în cloud.

Există și soluții de găzduire, cum ar fi Squarespace, Shopify sau Wix (chiar și WordPress.com), la care se potrivește mult mai bine sintagma managed (complet administrat).

În cazul acestor soluții, partea tehnică este abstractizată, clientului nu-i mai pasă de server, de tehnologii, de nimic tehnic.

Tot ce are de făcut este să-și pună produsele pe site și să facă promovare ca să aducă vizitatori pe site și să facă vânzări. Unele soluții au deja integrări cu procesatori de plată și firme de curierat; clientul nu are nevoie de contracte separate.

Cui se adresează

Găzduirea web de tip managed se adresează clienților care sunt dispuși să investească mai mult pentru a avea în spate o echipă specializată. E vorba în general de publisheri medii sau mari care nu vor să-și bată capul cu administrarea, vor doar să publice conținut și toată partea tehnică pur și simplu să funcționeze, chiar și atunci când au vârfuri mari de trafic.

Responsabilități

După cum menționam mai sus, există soluții de găzduire managed unde clientul are doar responsabilitatea adăugării de conținut.

Tot ce se întâmplă în spate este administrat de furnizorul de găzduire. Providerul administrează serverele și ce e instalat pe servere, de la sistemul de operare până la platforma în care tu doar îți adaugi conținutul.

Există și soluții de managed WordPress unde proprietarul site-ului își poate instala și pluginuri/teme și este responsabil și pentru partea de cod (doar core-ul WordPress e administrat de providerul de găzduire, care face update-urile).

Avantaje găzduire web managed

viteză de încărcare foarte bună (high-performance)
scalabilitate ridicată (high-scalability)
uptime foarte bun (high-availability)
suport tehnic specializat
it just works, indiferent cât trafic ai (depinde de furnizor și de abonament)

Dezavantaje găzduire web managed

costuri mai ridicate
e o soluție nișată, nu e all-in-one
nu include găzduire email
nu include găzduire DNS (depinde de furnizor).

Acestea ar fi tipurile de găzduire web disponibile în prezent pentru proprietarii de site-uri, în special pentru cei ce folosesc WordPress.

Ce hosting ar trebui să aleg?

În general, soluțiile de găzduire web de tip shared sunt suficiente pentru majoritatea site-urilor. Ele includ tot ce ai nevoie: DNS, email, găzduirea aplicației web, backup, suport, securitate.

Este best-effort, într-adevăr, dar hosting-ul shared a evoluat până la performanțe surprinzătoare pentru prețul mic plătit; dacă ai un site obișnuit, fără nevoi speciale, aceasta este soluția cea mai avantajoasă ca raport calitate/preț.

Prin nevoi speciale mă refer la personalizări ale setărilor PHP sau MySQL, instalări ale unor servicii suplimentare (python, ruby, node.js), trimiterea unui număr mare de emailuri, rularea unor interogări mai grele pe baza de date (importuri produse, actualizări stocuri, prețuri) sau alte nevoi specifice site-ului.

Pentru site-urile cu nevoi mai speciale sunt 2 soluții:

upgrade tot pe soluțiile clasice (VPS sau dedicat)
separarea serviciilor pe soluții specializate.

Din punctul meu de vedere, soluția profesională pe care o recomand este separarea serviciilor:

Pentru găzduire web - o soluție specializată de hosting pentru aplicația ta, cu suport specializat: găzduire WooCommerce, Gomag, Shopify etc.
Pentru găzduire email - o soluție specializată pe email hosting cum ar fi Google Workspace, Zoho, Fastmail, Proton etc.
Pentru găzduire DNS - o soluție cum ar fi Cloudflare, Amazon Route53, DNSMadeEasy etc
Pentru trimiterea de emailuri tranzacționale din site (notificări comenzi, facturi etc.) - o soluție specializată cum ar fi Postmark, Sendgrid, Mailgun etc.
Pentru trimiterea de emailuri de marketing (newslettere, promoții etc.) - o soluție specializată cum ar fi Mailchimp, Drip, ConvertKit etc.
Pentru SEO, publicitate online (Google Ads, Facebook Ads etc.), marketing, crearea de conținut etc. - o persoană dedicată în echipă sau un abonament la o firmă specializată.
Pentru securizarea aplicației web, mentenanța și administrarea aplicației web - o soluție specializată pe securitate, cum ar fi Sucuri, o persoană tehnică în echipă sau un abonament la o firmă specializată pe mentenanță.

E în natura noastră să vrem să lucrăm cu un singur furnizor (sau cât mai puțini), ca să ne fie mai ușor, dar nu există un singur furnizor care să poată fi la fel de specialist în 20 de chestii.

Poți începe cu costuri mici, pe un web hosting shared cu cPanel, dar dincolo de un anumit punct, soluțiile tradiționale all-in-one nu te pot duce prea departe în dezvoltarea afacerii tale online.

Ceea ce vreau să evidențiez prin această expunere este că găzduirea web nu e un glonț de argint, nu e o pilulă magică care îți rezolvă toate problemele site-ului și nici nu ar trebui privită ca atare.

Sper că toate aceste informații te vor ajuta să faci alegeri bine informate în ceea ce privește hostingul site-ului tău.

Cum să eviți ca mailurile tale să ajungă în spam?

Andrei Chira — Mon, 29 Jan 2024 00:00:00 GMT

Ai trimis un e-mail important către un client sau un furnizor, dar nu primești niciun răspuns? E posibil ca mailul tău să fi ajuns în folderul Spam al destinatarului. E-mailul tău esențial este pierdut printre sutele de mesaje nedorite.

Cu toții am fost în situația asta și știm cât de frustrant poate fi. Dar, cu câteva pași simpli, poți evita ca e-mailurile tale să ajungă în spam și să te asiguri că mesajele tale ajung în inbox-ul destinatarului.

Pentru a putea să rezolvăm o problemă, trebuie mai întâi să definim corect problema, iar în cazul de față înseamnă să înțelegem de ce anumite e-mailuri sunt marcate ca spam.

De ce ajung e-mailurile în spam?

Majoritatea serviciilor de e-mail folosesc filtre automate pentru a separa e-mailurile legitime de cele spam. Aceste filtre analizează diverse aspecte ale unui e-mail, cum ar fi conținutul, subiectul, expeditorul și altele.

Din cauza creșterii spamului, filtrele serverelor de mail au devenit foarte stricte și fiecare proprietar de domeniu ar trebui să-și gestioneze reputația domeniului pentru a se asigura că emailurile trimise de pe domeniul respectiv ajung în inbox la destinatar.

Serverele de mail pot clasifica e-mailurile ca spam din cauza mai multor elemente:

lipsa autorizărilor și validărilor (SPF, DKIM, DMARC)
trimiterea în masă
pe baza de conținut sau preferințele destinatarilor, dacă mailurile nu sunt citite în mod repetat, sunt șterse fără a fi citite sau sunt marcate ca spam; serverele de email învață aceste preferințe și încep să le filtreze ca spam

Atât Gmail, cât și Yahoo au anunțat încă din luna octombrie 2023 că începând cu luna februarie 2024 vor crește și mai mult strictețea filtrelor, lucru care va afecta toate trimiterile de emailuri către adrese ce aparțin de Gmail și Yahoo.

Lucrurile care erau considerate până acum doar bune practici, vor deveni de acum obligatorii pentru a ne asigura că mailurile pe care le trimitem nu ajung în spam. Acestea sunt:

Autentificarea e-mailurilor folosind DKIM, SPF și DMARC.
Reducerea spamului și menținerea unei rate de reclamații de spam sub 0,3%.
Permite oamenilor să se dezaboneze făcând clic pe un singur link și să onorezi dezabonările în termen de două zile.
Conformitate RFC 5322, înregistrări PTR, rDNS
Asigurați-vă că adresele IP ale serverului dvs. de trimitere au înregistrări reverse DNS valide.
Utilizați o conexiune TLS pentru transmiterea e-mailului.

Cum faci să nu-ți mai ajungă mailurile în spam?

Cel mai important lucru de făcut este să te asiguri că toate e-mailurile trimise în numele domeniului tău sunt trimise cu autentificare de către surse valide autorizate să trimită e-mailuri în numele domeniului.

Poți începe prin a stabili cine trimite mailuri în numele domeniului. Exemple de surse care trimit mailuri sunt:

tu și colegii, prin clienții de mail de pe calculatoare sau telefoane (Outlook, Apple Mail etc)
site-ul tău de prezentare
aplicația de gestiune a clienților (CRM)
serviciul de trimis newslettere
etc…

1. Identificarea surselor

Mailurile trimise prin clienții de mail sunt trimise cu autentificare prin definiție, atunci când configurezi clientul de mail ai introdus datele corecte, cum ar fi adresa de email, parola, incoming/outgoing server, porturi etc. Aceste emailuri sunt trimise prin serverul de mail care îți oferă găzduire.

Emailuri trimise de pe site-uri WordPress

Unele site-uri trimit mailuri atunci când lasă cineva un comentariu pe blog.

Altele, cum ar fi magazinele online, trimit și mailuri tranzacționale: notificări cu privire la comenzi, notificări cu privire la livrare, facturi etc. Aceste mailuri sunt foarte importante și ar trebui să ajungă în inbox la destinatar.

WordPress trimite în mod standard mailurile printr-o funcție PHP. De cele mai multe ori poate funcționa fără probleme, în special când găzduirea email-ului e pe același server cu găzduirea site-ului. Dar metoda nu este ideală pentru că trimiterea se face fără autentificare, deci șansele să ajungă în spam sunt destul de mari.

Recomandarea de bune practici este folosirea unui plugin WordPress pentru a trimite mailurile prin autentificare SMTP.

Noi folosim plugin-ul WordPress FluentSMTP pentru a forța WordPress să nu trimită mailuri prin metoda standard (wp_mail), ci prin autentificare SMTP. Aceasta este o metodă mai profesionistă ce asigură o rată de livrare mai bună.

Pluginul se poate configura să trimită prin serverul de mail aferent domeniului sau prin servicii specializate cum ar fi Sendgrid, Brevo, Amazon SES, SMTP.com, Mailgun, Postmark etc.

Aplicația de gestiune a clienților (CRM)

Dacă folosești o astfel de platformă, probabil că trimite clienților mailuri.

De exemplu platforma pe care o folosim noi trimite emailuri cu facturi, notificări de plată, răspunsuri la tichete de suport. Deci mailurile trimise prin această aplicație sunt extrem de importante și nu ar trebui lăsate să fie trimise prin metoda standard PHP, fără autentificare.

Majoritatea platformelor au integrate opțiuni de a seta un server SMTP prin care să trimită emailurile, la fel cum se setează și în WordPress prin intermediul modulului prezentat mai sus.

Noi, de exemplu, trimitem aceste mailuri printr-un serviciu specializat – Postmark.

Printre serviciile testate de noi au fost: Mandrill de la Mailchimp, Amazon SES, Google, serverul propriu, Sendgrid, Mailgun, Sendinblue, Postmark. Postmark e cel mai scump (1,25$ pe 1000 de mailuri). Până acum e cel mai de calitate, cu cea mai mare rată de livrare în inbox.

Dacă folosești un serviciu pentru newslettere, de exemplu Mailchimp, atunci serverele lor vor trimite emailuri în numele tău (al domeniului tău) și vor trebui autorizate să facă asta.

Autorizarea surselor care trimit mailuri se face prin implementarea unor intrări DNS necesare pentru validare.

2. Autorizarea surselor

După ce am stabilit care sunt sursele valide prin care trimitem mailuri, al doilea pas este să autorizăm aceste surse pentru ca filtrele antispam ale serverelor de mail ale destinatarilor să știe că mailurile trimise în numele nostru sunt chiar trimise de noi.

Ce putem face aici este să implementăm intrările DNS necesare pentru ca sursa mailurilor să fie autorizată (SPF, DKIM, DMARC).

SPF

Intrarea DNS pentru Sender Policy Framework (SPF) este o listă cu serverele (sau IP-urile) care sunt autorizate să trimită mailuri în numele domeniului nostru.

Dacă ai găzduire web cu cPanel de la Simplenet, această intrare de tip TXT arată în felul următor:

v=spf1 include:relay.whmpanels.com -all

Asta înseamnă în mod default există o singură sursă autorizată să trimită mailuri în numele domeniului tău: serverele Simplenet (relay.whmpanels.com).

Dacă vrei să adaugi și alte surse, de exemplu Postmark și Mailchimp, intrările DNS se pot edita din cPanel de la secțiunea Zone Editor.

De exemplu, poți adăuga încă 2 surse autorizate să trimită mailuri în numele domeniului tău:

v=spf1 include:relay.whmpanels.com include:spf.mtasv.net include:servers.mcsv.net -all

Acum sunt 3 surse autorizate:

serverele Simplenet (relay.whmpanels.com)
serverele Postmark (spf.mtasv.net)
serverele Mailchimp (servers.mcsv.net)

Aceste intrări îți sunt puse la dispoziție de către fiecare furnizor în parte, tu trebuie doar să le adaugi.

Baza de cunoștințe Google are o listă cu exemple de intrări pentru cei mai cunoscuți furnizori:

Poate părea complex, dar odată ce înțelegem ce reprezintă intrarea SPF devine ușor de editat și folosit.

DKIM

DKIM e o semnătură digitală pentru serverul de mail expeditor. Aceasta este de obicei o intrare DNS de tip TXT cu numele default._domainkey și o valoare de genul:

v=DKIM1; k=rsa;p=MIGfMA0GCSqasdkjagdiuagfA4GNADCBiQKBgQCjpd9u4vATaUFwhHVCVuNKNDDKAunbKWSnSTwVNiYjakjahkkUkeMpVqvR7Z2jzNBW1aOf1vxuW+FL4N2+PZNA6Vzk5I3sfsdfsdfmnANSashfayWoOurWm0nvYJg755sQibyYrRB6v3wuvxUNmsdfsdkfsdjASFnafAmSvmtSZwIDAQAB

Pentru autorizarea serverului Simplenet este deja generată o astfel de intrare de către cPanel. Aceasta nu trebuie modificată.

Pentru autorizarea altor surse, trebuie adăugate intrări TXT separate. Serviciile specializate pe trimiterea de emailuri, cum ar fi Postmark sau Mailchimp din exemplul nostru, îți oferă aceste intrări TXT care trebuie adăugate.

Alte servicii folosesc alte metode, de exemplu Amazon SES îți va cere să adaugi 3 intrări de tip CNAME pentru validarea DKIM. Fiecare serviciu are documentație și instrucțiuni pentru implementare, dacă le urmezi cu atenție poți reuși destul de ușor să validezi aceste surse.

DMARC

DMARC este un protocol de autentificare, politici și raportare prin e-mail.

Această unealtă nu este implementată în mod standard pe serverele noastre (la niciun furnizor nu este, de altfel), ea trebuie adăugată de fiecare proprietar de site pentru domeniul / domeniile acestuia.

Este responsabilitatea fiecărui proprietar de domeniu să implementeze, doar acesta știe (sau ar trebui să știe) ce emailuri trimite, prin ce surse și să-și gestioneze sursele, autorizările și politicile de validare sau respingere a surselor.

Dacă folosești găzduirea DNS de la Cloudflare, poți implementa prin ei DMARC dintr-un singur click, o găsești la secțiunea Email > DMARC Management. Aceasta îți va adăuga intrarea DNS necesară pentru DMARC.

O altă unealtă, pe care o folosim și noi, o poți găsi aici – https://dmarc.postmarkapp.com

Acest serviciu oferit de Postmark îți generează o intrare DNS de tip TXT pe care trebuie să o adaugi în cadrul zonelor DNS. Aceasta arată cam așa:

v=DMARC1; p=none; pct=100; rua=mailto:name@domain.com; sp=none; aspf=r;

Valorile din DMARC pot fi modificate:

p=none poate fi setată ca p=quarantine sau p=reject
pct=100 înseamnă că 100% din mailuri vor fi filtrate, se poate seta și la o valoare mai mică
rua=mailto:name@domain.com se va modifica cu adresa ta de mail, cea la care vrei să primești rapoartele

Vei primi rapoarte în fiecare luni cu emailurile trimise în cursul săptămânii trecute în numele domeniului tău și sursele care trimit mailuri în numele domeniului tău.

Rapoartele primite de la serviciul de mai sus te ajută să identifici sursele (cine trimite mailuri în numele domeniului tău) și să blochezi sursele ce nu sunt valide.

DMARC extinde cele 2 mecanisme (SPF și DKIM) pentru a-ți permite să gestionezi reputația domeniului tău.

De exemplu, după ce am implementat DMARC pentru simplenet.ro, am văzut în rapoarte că se trimiteau câteva sute de mailuri în numele simplenet.ro de la IP-uri din Rusia, China sau Vietnam, fără nicio legătură cu mailurile trimise efectiv de noi.

Am modificat intrarea DNS pentru DMARC din p=none în p=reject, astfel încât să nu fie permise decât mailurile aliniate cu SPF și DKIM.

3. Alte bune practici

Protocoalele de autentificare descrise mai sus (SPF, DKIM și DMARC) ajută la confirmarea autenticității e-mailurilor trimise de către domeniul tău și reduc masiv riscul de a fi marcat ca spam.

Însă chiar și cu toate aceste implementări făcute corect, tot este posibil ca emailurile să ajungă în spam.

Dacă e-mailul tău conține anumite caracteristici asociate cu spamul sau este trimis de la un domeniu cunoscut pentru trimiterea de e-mailuri nedorite, există șanse mari să fie marcat automat ca spam.

Asigură-te că urmezi aceste bune practici:

Nu trimite mailuri nesolicitate
Evită forwarder-urile
Folosește un subiect relevant și non-spammy: Evită subiectele exagerate sau alarmiste care sunt asociate adesea cu e-mailurile de spam. Asigură-te că subiectul reflectă conținutul real al e-mailului și nu este conceput doar pentru a atrage atenția.
Optimizează conținutul e-mailului: Evită folosirea excesivă a cuvintelor-cheie sau a linkurilor în e-mailurile tale. Limitează utilizarea de imagini și asigură-te că textul este bine structurat și relevant.
Solicită abonarea și confirmarea: Dacă trimiți e-mailuri de marketing, asigură-te că destinatarii au optat în mod voluntar să primească mesajele tale. Trimite-le un e-mail de confirmare pentru a confirma abonarea lor.
Actualizează periodic lista de abonați: În mod regulat, elimină adresele de e-mail inactive sau nevalide din lista ta de abonați. Astfel, vei menține o listă curată de destinatari.

Concluzie

Trimisul e-mailurilor care să nu ajungă în spam poate fi o provocare și, din păcate, este încă o responsabilitate pentru proprietarii de site-uri/domenii.

Dar dacă activitatea de business presupune folosirea intensivă a emailului, aceste operațiuni devin cruciale. Prin urmare, urmând acești pași și respectând bunele practici ale trimiterii de e-mailuri, poți îmbunătăți semnificativ șansele ca mesajele tale să fie livrate cu succes în inbox-ul destinatarilor.

Cum funcționează încărcarea unei pagini web?

Andrei Chira — Thu, 23 Nov 2023 00:00:00 GMT

Văd constant pe grupuri de Facebook oameni care se plâng de viteza site-urilor pe care le dețin.

Au încercat să aplice tot felul de soluții citite pe bloguri, dar fără succes, nu reușesc să-și facă site-urile să se încarce mai rapid și nu înțeleg de unde e problema și ce ar putea să facă pentru a o rezolva.

Cauza principală a acestei probleme este că majoritatea oamenilor nu știu cum funcționează încărcarea unei pagini web, adică ce se întâmplă tehnic atunci când un vizitator accesează un site, și aplică optimizări în locuri greșite.

Nu este vina lor, articolele scrise pe diverse site-uri pe tema performanței WordPress sunt de cele mai multe ori incomplete sau învechite, gândite mai mult pentru SEO, cu sfaturi generice scrise de oameni care poate nici ei nu înțeleg cum funcționează încărcarea unui site.

Din această cauză, percepția generală este una greșită, se trăiește cu impresia că atunci când un vizitator accesează o pagină, serverul ia site-ul și îl arată vizitatorului, ca și cum ar fi un tablou pe care îl iei dintr-un sertar și îl lipești de perete, cu minim de efort.

În realitate, paginile unui site nu sunt un produs finit. Nu sunt afișate ca și cum ai afișa un tablou gata pictat. Procesul de afișare e mai degrabă similar cu achiziționarea unui dulap de la IKEA.

Cei de la IKEA pregătesc coletul, curierul îl preia și îl transportă până la tine acasă, apoi tu îți asamblezi dulapul. La fel funcționează și încărcarea unei pagini web. Pagina e livrată pe bucăți și browserul o asamblează. E foarte importantă înțelegerea acestui concept.

Al doilea concept important este ideea de single-thread. PHP-ul e single-thread, browserele lucrează și ele single-thread, deci pe toate nivelurile request-urile sunt procesate secvențial.

Acestea fiind spuse, timpul de încărcare a paginii este durata necesară pentru ca browserul de pe dispozitivul vizitatorului să descarce și să afișeze întregul conținut al unei pagini web.

Tehnic, se întâmplă lucrurile următoare…

Încărcarea paginii începe atunci când un utilizator inițiază navigarea. De exemplu, când vizitatorul introduce adresa URL a site-ului în browser sau când face clic pe un link.

Network (I)

Browserul de pe dispozitivul vizitatorului (telefon, tabletă, calculator) verifică IP-ul domeniului în DNS, apoi trimite cererea pentru pagină către server.

Dacă site-ul folosește SSL, browserul și serverul negociază o legătură securizată înainte ca cererea să fie finalizată.

La pasul ăsta se fac în jur de 8 drumuri dus-întors de la browser la server până să se facă requestul efectiv pentru conținutul paginii, dar durează de obicei foarte puțin, de ordinul milisecundelor.

Backend

Serverul primește cererea și rulează codul site-ului.

Se deschide un proces PHP pe server (php worker) care procesează tot requestul cap-coadă (single threaded), în ordinea fișierelor:

index.php
wp-blog-header.php
wp-load.php
wp-config.php
wp-settings.php

Se interoghează baza de date și request-ul revine la PHP care procesează template-loader.php, se interoghează sistemul de fișiere pentru toate elementele necesare și se compilează pagina HTML.

Când HTML-ul este creat, serverul îl trimite înapoi la browser.

Toată bucata asta e denumită generic timpul de răspuns al serverului sau TTFB (time to first byte).

Network (II)

Browserul primește pagina HTML și face parsing – este pasul pe care browser-ul îl face pentru a transforma datele pe care le primește prin rețea în DOM și CSSOM, care este folosit apoi pentru a „picta” pagina pe ecran.

În esență, citește codul HTML și vede că are nevoie de mai multe elemente (fișiere CSS, fonturi, imagini, fișiere Javascript). Ele pot proveni de la același server sau de la alte servere, caz în care necesită noi interogări DNS și conexiuni SSL.

Browserul începe să descarce elementele respective.

Frontend

Ce face browser-ul aici este să construiască așa numitul DOM tree. DOM (Document Object Model) este reprezentarea obiectelor care formează structura și conținutul unei pagini web.

Sunt mai multe lucruri care se întâmplă aici:

parsing
building DOM tree
preload scanner
building CSSOM tree
procesare JavaScript
style
layout
paint
compositing
interactivity

Cel mai mare cost asupra performanței îl are procesarea JavaScript: JS-ul este dezarhivat (fiind compressed), apoi parsat, compilat și la final executat.

În esență, browserul asamblează pagina la fel cum asamblăm noi dulapul de la IKEA.

E creată o primă versiune a ei (First Contentful Paint – FCP), dar utilizatorul nu poate încă interacționa cu ea. Mai multe elemente din pagină trebuie să fie adunate înainte ca utilizatorul să poată începe să interacționeze cu pagina, să facă clic sau să deruleze, așa că browserul pregătește pagina pentru interacțiune. Când toate elementele s-au încărcat și toate scripturile și-au finalizat sarcinile de configurare, pagina este în sfârșit gata de utilizare.

Concluzii

Deci per total, timpul de încărcare al unei pagini web e format din 3 timpi:

timpul de răspuns al serverului (backend)
timpul de transfer al datelor de la server la browser (network)
timpul de randare al paginii de către browserul de pe dispozitivul vizitatorului (frontend)

Majoritatea oamenilor optimizează pentru primii 2 timpi, pentru că majoritatea sfaturilor din articolele de pe diverse site-uri acolo se focusează: cache, optimizare bază de date, optimizare imagini, CDN, minificare CSS și JS.

Optimizările respective îmbunătățesc performanța, dar uneori, orice ar face oamenii, nu rezolvă mare lucru, îmbunătățirile fiind minore.

În aceste cazuri, problema e de fapt la ultimul pas, la randarea paginii de către browser.

Acolo nu te ajută hosting-ul, serverul sau CDN-ul. Acolo lucrează browserul de pe dispozitivul vizitatorului. Poate un vizitator are un telefon mai vechi, cu un procesor mai slab sau memorie RAM insuficientă. Nu poate nimeni să garanteze că dispozitivul ăla va randa pagina într-un timp scurt.

La fel cum IKEA nu poate garanta că un client o să-și asambleze dulapul de la ei de 6 de ori mai rapid decât dulapul de la Mobexpert. N-are cum, la modul serios, să garanteze viteza asamblării, pentru că nu poate controla ce face omul acasă la el.

Odată ce înțelegem cum funcționează lucrurile și de ce elemente depinde timpul de încărcare al unui site, putem să identificăm mai bine ce anume trebuie optimizat și să lucrăm exact la problemă.

Pe pagina noastră dedicată optimizării WordPress pentru performanță am scris despre toate aceste elemente și voi continua să public în perioada următoare mai multe tutoriale detaliate despre optimizarea fiecăruia în parte.

Resurse:

Ghid complet Gutenberg – noul editor WordPress

Andrei Chira — Wed, 04 Oct 2023 00:00:00 GMT

Presupun că majoritatea dintre voi știu ce este WordPress, dar pentru cei care poate nu știu, WordPress este cel mai popular CMS (Content Management System), adică o platformă prin care îți poți construi un site.

43% dintre toate site-urile din lume rulează pe WordPress, undeva la peste 800 de milioane de site-uri. Este open-source; se poate folosi gratuit.

E o platformă modulară; se pot instala diverse module (teme pentru design și pluginuri pentru funcționalități extra) cu ajutorul cărora se poate construi aproape orice tip de site: ziar online, site de prezentare, magazin online etc.

Proiectul Gutenberg

WordPress este în acest moment în mijlocul unui proces complex de modernizare, probabil cea mai radicală schimbare prin care a trecut platforma de-a lungul anilor. Această modernizare a început în 2017 sub numele “proiectul Gutenberg”.

Scopul general al proiectului Gutenberg este de a simplifica experiența de utilizare a WordPress-ului – atât pentru cei care scriu, editează și publică conținut, cât și pentru cei care construiesc site-uri.

Schimbarea asta majoră a apărut pentru că, nativ în WordPress, nu exista o interfață unitară de unde să poți edita tot site-ul, atât pe partea de design, cât și pe partea de conținut.

Platformele concurente, cum ar fi Squarespace sau Wix, oferă astfel de interfețe simple prin care oricine își poate construi un site, fără cunoștințe tehnice.

Ca soluție la problema asta au început să apară și să aibă succes pluginurile WordPress de tip page builder, cum ar fi Divi, Visual Composer, Oxygen, Thrive sau Elementor, care a devenit și cel mai popular.

Pluginurile astea au adăugat editorul lor propriu peste WordPress și rezolvau problema unei interfețe mai intuitive în care să-ți editezi site-ul, dar adăugau un strat de complexitate și probleme de performanță.

În plus, fiecare venea cu o altfel de interfață, diferită de interfața WordPress, diferită și de interfețele celorlalte pluginuri. Nu exista o standardizare. Fiecare plugin făcea lucrurile altfel.

Lucrurile astea afectau experiența de utilizare, precum și percepția despre WordPress, care părea o platformă învechită, neprietenoasă și neperformantă.

Așa că cei de la Automattic, organizația care dezvoltă platforma WordPress, au decis să construiască o interfață nouă cu funcționalitățile unui page builder și în care să lucrezi atât la conținut, cât și la design și layout, fără să trebuiască să știi programare.

Așa a pornit proiectul Gutenberg și dezvoltarea lui este împărțită în patru faze.

editare
personalizare
colaborare
multi-language

Phase 1 – Editare

Prima fază a constat în crearea unei interfețe de editare a conținutului din pagini, acest nou editor a fost introdus în WordPress în 2018 și a fost îmbunătățit încontinuu de atunci.

Noul editor este gândit și construit pe ideea de a folosi „blocuri” pentru conținutul paginilor. Orice element de conținut e un block care poate fi adăugat, eliminat, mutat mai sus sau mai jos și modificat în diverse moduri.

În imaginea de mai sus vedeți cum arată interfața editorului, în partea stângă sunt blocurile care pot fi introduse, în partea de mijloc este conținutul paginii, iar în partea dreaptă este coloana de setări de stil, de unde se pot schimba diverse opțiuni, cum ar fi culoare, dimensiune, spațiere etc.

Gutenberg vine cu un număr de blocuri native:

paragraf de text
titluri și subtitluri
liste
coloane
butoane
imagini și galerii de imagini

Și pe lângă aceste blocuri native, oamenii care au abilități tehnice pot să își creeze propriile blocuri custom.

Phase 2 – Full Site Editing

A doua fază e focusată pe posibilitatea de editare completă a site-ului dintr-o singură interfață folosind blocuri.

În această fază au fost introduse teme WordPress de tip nou (block themes) în care nu doar conținutul e format din blocuri, ci și headerul și footerul paginii sunt blocuri acum, deci absolut toate elementele de pe pagină sunt blocuri.

Este probabil faza cea mai importantă, faza în care au dispărut din WordPress secțiunile de widgeturi, de meniuri, de customizer și a apărut o singură interfață de editare a întregului site.

Phase 3 – Colaborare

A treia fază e cea de Colaborare, obiectivul este crearea unei modalități mai intuitive pentru ca mai mulți oameni să editeze conținutul de pe site în același timp.

E faza în care suntem în momentul scrierii acestui articol, s-a intrat în această fază în august 2023, odată cu lansarea versiunii WordPress 6.3.

Phase 4 – Multi-language

A patra fază e despre Multi-language, se va lucra la o implementare nativă pentru site-uri care au versiuni în mai multe limbi.

Cam asta ar fi direcția în care merge proiectul Gutenberg și, de fapt, WordPress ca platformă.

Cum putem construi site-uri cu noul WordPress?

Pentru a folosi funcționalitatea de Full Site Editing e nevoie de o temă WordPress de tip nou (block theme), cum e și tema default – Twenty Twenty Three.

Aceste teme au o structură diferită față de temele clasice.

Avem un fișier theme.json în care sunt declarate stilurile globale CSS:

paleta de culori
fonturile și elemente de typography
spațiere

Aici se mai pot declara stiluri CSS pentru fiecare tip de bloc în parte.

O altă diferență față de temele clasice este că nu mai avem fișiere PHP, avem o serie de fișiere HTML, în folderul parts sunt șabloanele pentru header și footer, și în folderul templates sunt șabloanele pentru diverse pagini:

pentru prima pagină
pagina de blog
pentru pagina unei postări
pagina unei categorii
pagina de search
etc.

Nu e însă obligatoriu să lucrezi în cod pe aceste fișiere, decât dacă dorești. Asta e noutatea, toate modificările se pot face din interfața de administrare WordPress de la Aspect > Editor.

Atât modificările de stil, culori, dimensiuni, spațiere etc., cât și elemente de layout din template-urile pe care le menționam, totul se poate face de aici.

Se pot crea template-uri noi, se pot modifica template-urile existente. Orice bloc din template-urile respective poate fi rearanjat, copiat, duplicat, modificat, șters sau readăugat. Nu trebuie să știi programare, se modifică cu câteva clickuri.

Modificările făcute în interfața de administrare nu suprascriu fișierele din temă, ele sunt salvate în baza de date și există un istoric cu revizii de unde se poate trece înapoi la o versiune precedentă.

Cu ajutorul unui plugin numit Create Block Theme se pot exporta toate aceste modificări făcute.

Putem exporta:

sub forma unei teme noi
sub forma unei teme copil a temei actuale
sau sub forma unei variații de stil a temei actuale.

Aceste variații de stil sunt și ele o noutate adusă de Gutenberg și reprezintă versiuni diferite de design pentru site.

Utilitatea ar fi că poți avea o versiune pe negru și să o activezi de Black Friday sau o versiune pe roșu pe care să o activezi de Crăciun sau de Valentine’s Day, după care revii la designul obișnuit.

Nu este afectat conținutul paginilor, se schimbă doar designul.

Pe lângă temele acestea de tip nou, au început să apară și pluginuri noi, numite block plugins.

Ele adaugă funcționalități extra blocurilor native Gutenberg sau introduc blocuri custom în editor.

Un exemplu de plugin nou este Block Visibility, care introduce niște setări noi în partea dreaptă a editorului: setări de vizibilitate a blocului pe care l-ai selectat.

Se poate seta ca un anumit bloc sau grup de blocuri să fie ascuns vizitatorilor de pe mobil. Poți seta ca un anumit bloc să fie vizibil pe site de la data de 1 august până la data de 15 august, e util pentru afișarea unei promoții care este pe termen limitat.

Aici e o oportunitate pentru programatori să construiască peste Gutenberg funcționalități extra care nu există default in WordPress, sau să construiască blocuri custom și modele de blocuri.

Modelele de blocuri ar fi o altă noutate interesantă adusă de Gutenberg. Aceste block patterns (modele de blocuri) sunt, în principiu, mai multe blocuri grupate la un loc, care au o anumită stilizare și care pot fi refolosite rapid fără să trebuiască să creezi manual modelul de fiecare dată.

De exemplu, acest tabel de prețuri se poate crea manual prima dată în 2-3 minute.

E vorba de un block de tip coloane, setat să aibă 3 coloane, fiecare coloană are setată câte o culoare de fundal și sunt adăugate câte 5 blocuri în fiecare coloană:

heading
paragraf
linie de despărțire
listă
și buton

Dacă avem nevoie de tabelul ăsta și pe altă pagină, se poate salva ca block pattern, apoi îl introducem direct unde mai avem nevoie, fără să-l facem din nou manual.

Selectăm tot grupul mare de blocuri, facem click pe cele 3 puncte din dreptul lor, facem click pe Create pattern / reusable block, îi dăm un nume și îl salvăm.

Pattern-urile pot fi sincronizate sau nesincronizate.

Sincronizat înseamnă că atunci când modifici ceva la el, se va modifica automat pe toate paginile pe care ai mai introdus acest pattern. Nesincronizat înseamnă că nu se va modifica peste tot.

Există deja unele block patterns care vin default în WordPress, unele teme block themes vin și ele cu patterns, pluginurile de blockuri custom vin și ele cu unele patterns gata create, se mai găsesc patterns pe site-ul wordpress.org, este acolo o galerie unde oricine își poate face publice propriile patterns pe care le-a creat și oricine le poate lua de acolo cu copy/paste ca să le folosească pe propriul site, unde poate să le modifice după cum dorește și să le salveze ca pattern-uri noi.

Colecțiile astea de block patterns ne ajută să facem modele de pagini întregi, de sus până jos, mai puțin partea de header și partea de footer, și asta deschide niște posibilități de a crea site-uri într-un timp mai scurt.

Toate aceste unelte noi pun bazele unui nou WordPress, ca fundație pe care se pot construi lucruri foarte interesante.

De exemplu, noi avem o implementare pentru clienții noștri, un fel de onboarding wizard.

Când intri în interfața de administrare a unui site nou îți apare wizard-ul ăsta unde:

alegi domeniul tău de activitate (ca să știe cu ce texte și poze să populeze site-ul)
alegi ce obiective ai pentru site (ca să știe ce pluginuri să instaleze pentru funcționalitățile necesare)
alegi un design dintre 6-8 opțiuni (acestea sunt create cu template-urile de block patterns de care vă spuneam mai devreme)
sunt create automat pe site pagini de home, despre noi, servicii, galerie, contact
și este creat site-ul.

Durează 2 minute să fie gata, apoi poți să-l modifici, să înlocuiești textul și pozele, să modifici layout-ul/design-ul, tot ce dorești.

O soluție de genul ăsta economisește câteva ore de muncă, nu mai pleci de la zero cu site-ul.

Avantaje Gutenberg

De obicei, reacția oamenilor e să spună că se puteau deja face cu Elementor toate astea și nu e nimic revoluționar la Gutenberg.

E adevărat că se pot face multe lucruri cu pluginurile existente de tip page builder, cum e Elementor, e adevărat și că nu poți face ÎNCĂ orice vrei cu Gutenberg, e un proiect în derulare, încă se mai schimbă lucruri prin interfață, apar funcționalități noi, se redenumesc secțiuni. Nu e încă perfect.

Dar pentru site-uri care nu au nevoie de cine știe ce implementări complexe, cum ar fi un site simplu de prezentare, de exemplu, editorul nou și blocurile native sunt suficiente și au avantaje clare față de folosirea metodelor vechi de a construi site-uri.

Simplitate

Principalul avantaj ar fi simplitatea, dar mă refer la ușurința de utilizare, toate uneltele sunt ușor de folosit odată ce le înveți și te obișnuiești cu ele.

Mă refer la simplitatea tehnică a site-ului. Un site WordPress este un sistem format din mai multe alte sisteme, mai mult sau mai puțin complexe.

Cu cât e mai complex sistemul ăsta de sisteme, cu atât e mai dificil de administrat și devine vulnerabil pe termen lung. De exemplu, am întâlnit multe situații cu clienți care nu mai țin minte cum sunt implementate anumite funcționalități pe propriul site. De-a lungul timpului, au lucrat cu mai mulți oameni care au implementat fiecare câte ceva într-un alt mod și a ajuns proprietarul să nu mai țină minte cine, ce și cum a implementat.

De aia, recomandarea mea personală este și a fost mereu să se urmărească pe cât posibil simplitatea. Iar acum, cu Gutenberg, a devenit posibil să menținem setup-ul cât mai simplu și să folosim aproape exclusiv doar uneltele native din WordPress.

Păstrând setup-ul simplu, vom avea costuri mai mici pentru mentenanță pe termen lung – total cost of ownership – pe care nu îl măsurăm neapărat în bani, ci și în timp și efort pe care îl investim în administrarea și mentenanța site-ului.

Cu cât avem mai multe pluginuri pe site, cu atât crește riscul de a apărea incompatibilități atunci când le actualizăm.

Iar să nu le actualizăm nu e niciodată o idee bună, decât poate temporar, pentru că principala cauză a infecțiilor este dată de vulnerabilități prezente în teme sau pluginuri WordPress neactualizate.

Deci, un avantaj al simplității este și securitatea.

Securitate

De exemplu, Elementor a avut în martie anul ăsta niște vulnerabilități. Unii proprietari nu mai țineau legătura cu cine le-a făcut site-ul, nu aveau abonamente de mentenanță sau aveau licențe de Elementor expirate și nu puteau face update la ultima versiune în care se rezolvaseră vulnerabilitățile.

Site-urile au ajuns infectate, nefuncționale, poate și penalizate de Google, iar asta a dus la costuri pentru proprietari: ori timp și efort proprii, ori bani către un specialist ca să rezolve problemele.

Chiar dacă nu se pot reduce la zero, totuși riscurile astea se pot minimiza dacă ne bazăm pe uneltele native din WordPress și reducem dependența de pluginuri premium.

Performanță

Un alt avantaj adus de simplitate și de folosirea uneltelor native din WordPress este performanța site-ului, adică un timp de încărcare al paginilor cât mai redus.

Performanța WordPress e un topic destul de complex, dar, ca idee, timpul de încărcare al unei pagini e format din trei bucăți, iar pe ultima bucată lucrurile se întâmplă pe dispozitivul vizitatorului, unde lucrează browserul ca să randeze pagina.

Acolo nu ne mai ajută nici hostingul, nici caching-ul, nici optimizarea bazei de date sau a imaginilor, acolo contează performanța dispozitivului și cât de mult are de lucru.

Nu putem controla puterea de calcul a dispozitivelor oamenilor care ne accesează site-ul, poate un vizitator are un telefon mai vechi, cu procesor mai slab sau memorie RAM insuficientă. Când va accesa site-ul, i se va încărca greu, cel puțin partea asta de randare a paginii. Ce putem face noi este să-i dăm acelui dispozitiv cât mai puțin de muncă.

Asta înseamnă o structură a paginii cât mai simplă, cu o ierarhie pe cât mai puține nivele, o complexitate cât mai redusă pentru CSS, cât mai puțin JavaScript, Javascript care să nu modifice structura DOM.

Aici e problema mare a pluginurilor de tip page builder, generează pagini cu o structură complexă și folosesc mult CSS și JavaScript, de multe ori inutile, nefolosite pe pagina respectivă.

JavaScript, în principal, are cel mai mare cost asupra performanței.

Ca exemplu, e o diferență între o imagine de 100 KB și un JS de 100 KB.

De transferat, sunt transferate în același timp, dar imaginii, browserul îi face decodare (image decoding) apoi afișare (rasterize paint), chestie care se întâmplă în milisecunde. În schimb, JavaScript-ul este dezarhivat, apoi este parsat, compilat și la final executat.

Operațiunile astea nu prea durează milisecunde, mai ales pe dispozitive lente unde pot dura câteva secunde bune. Cu cât avem mai mult Javascript pe site, cu atât va fi mai greu să obținem un timp scurt de randare a paginii de către browser.

Temelor noi de tip block vin cu foarte puțin Javascript, de exemplu, tema default Twenty Twenty Three are 2 fișiere totalizând 3 KB care sunt folosite pentru meniul hamburger afișat pe mobil. Codul este vanilla JS, nu folosește jQuery, deci nu mai încarcă nici librăria jQuery.

Stilurile CSS generate de theme.json sunt inline, nu se mai încarcă încă un fișier css, se mai economisește un request. Și fonturile folosite în temă sunt încărcate din folderul assets, nu se mai fac request-uri către Google Fonts, deci se mai economisește și acolo un request sau mai multe, depinde câte fonturi sunt.

Blocurile native Gutenberg generează pagini cu o structură DOM mai simplă decât cele generate de page buildere.

Deci, ca performanță, un site făcut cu o temă de tip nou și cu conținut creat cu blocuri native va fi mereu mai performant decât unul creat cu un page builder.

Oportunitate

În încheiere, schimbarea asta majoră din WordPress reprezintă un val de oportunități.

E o oportunitate pentru end-user să-și facă singur un site.

E o oportunitate pentru cei care construiesc site-uri să le ofere clienților site-uri mai performante și mai securizate. Cu costuri mai mici și mai ușor de întreținut. Fără să mai depindă de pluginuri externe.

E o oportunitate pentru developeri să construiască peste Gutenberg unelte pe care să le licențieze către cei care construiesc site-uri, agenții sau firme de hosting și care să-i ajute pe aceștia să-și vândă ei mai departe serviciile.

Se pot crea:

teme de tip nou (block themes),
pluginuri cu blocuri custom
soluții de onboarding pentru site-urile clienților
soluții de creare rapidă de site-uri pe bază de template-uri sau cu ajutorul AI
aranjarea blocurilor în pagină cu ajutorul AI
etc.

Sunt sigur că există și alte oportunități pe care poate nici eu nu le văd acum.

Ideea e că suntem într-un moment în care se formează un val, iar cei care vor intra primii pe piață cu niște unelte construite peste Gutenberg vor avea șansa să călărească valul ăsta următorii 10-15 ani.

Deci, dacă erați în căutare de idei de afaceri în tehnologie și în online, vă recomand să studiați mai în detaliu direcția asta spre care merge WordPress, pentru că există oportunități de business.

Resurse:

Cum poți folosi block patterns în WordPress?

Andrei Chira — Mon, 25 Jul 2022 00:00:00 GMT

Patternurile de bloc reprezintă o colecție de elemente pregătite pentru a fi inserate în pagini și postări. Acestea te ajută să creezi un layout plăcut vizual, combinând diferite elemente ce duc la un design profesional.

Mai jos vei afla ceea ce trebuie să știi despre ele!

Cum funcționează block patterns?

După cum știi deja, WordPress deține în prezent un editor cu blocuri.

Deși acesta poate fi util pentru unele persoane, nu toți cei care folosesc software-ul sunt designeri sau vor să investească timp pentru a învăța cum să lucreze în același mediu.

Aici intervin patternurile, care rezolvă aceeași problemă. Acestea se regăsesc în partea stânga a ecranului, fiind setate în mod default. Temele populare includ patternuri proprii, pe care le poți folosi pentru a furniza conținut util. Multe au în componență apeluri la acțiune, imagini, butoane și titluri.

Pe site-ul oficial WordPress poți găsi multe combinații, fiind posibil să creezi și tu patternurile proprii. Există anumite teme și plugin-uri care aduc și altele.

Cum integrezi block patterns în conținut?

Pentru a integra un pattern asigură-te că te afli în modul de editare, apasă pe add block. Apoi o să găsești tab-ul specific alăturat. Poți selecta ceea ce ai nevoie sau să dai click pe explore pentru mai mult. Previzualizarea te ajută să înțelegi ce pattern o să apară în pagină. După ce ai ajuns la unul care îți place, o să-l inserezi și editezi. Poate este o imagine cu text și ți-ai dori alt fundal sau să schimbi formatul literelor. Oricare ar fi preferințele tale, totul va fi destul de simplu.

De asemenea, ai posibilitatea de a utiliza câte patternuri dorești pentru articole sau secțiuni din site. Prin acest proces, se va forma un layout deosebit și o să salvezi timpul pe care l-ai pierde pentru a construi aranjamentele singur.

Unde găsești mai multe designuri predefinite?

În cazul în care opțiunile afișate nu ți se par suficiente, tot ce ai de făcut este să mergi în directorul de patterns WordPress.

Aici vei observa o gama variată de soluții create cu scopuri specifice. Spre exemplu, o să ai block patterns pentru paginile 404 sau de tipul 3 columns of products. Pentru a beneficia de ele, trebuie doar să le copiezi.

Cei care lucrează în domeniul de web design au posibilitatea de a adăuga creații proprii. Acestea vor fi distribuite cu utilizatorii pe tot globul, fiind necesar să ai un cont pentru a le putea furniza.

Dacă îți dorești să realizezi un design de calitate, asigură-te că adaugi imagini royalty free și că modifici textul până când devine atractiv. O altă posibilitate este să salvezi fiecare pattern drept draft, pentru a-l folosi doar tu mai târziu.

Diferența între blocurile reutilizabile și patternuri

Blocurile reutilizabile pot fi editate și salvate direct în Dashboard. Dar nu prezintă la fel de multă flexibilitate precum patternurile.

Diferența principală constă în faptul că prima categorie se schimbă pe întreg website-ul atunci când faci o modificare, iar a doua doar în postul specific.

Funcția block patterns este apreciată și de dezvoltatori, datorită faptului că reprezintă un pas spre evoluție. Urmează sfaturile de mai sus pentru a fi sigur că beneficiezi și tu de aceasta!

Diferența dintre pagini și articole în WordPress

Andrei Chira — Mon, 21 Feb 2022 00:00:00 GMT

WordPress înglobează unelte pentru creare de conținut. Acest conținut urmărește să atragă cât mai mulți vizitatori și, prin urmare, o prezență puternică în mediul online. Printre aceste unelte se regăsesc paginile și postările, care, deși sunt create în mod asemănător, ele deservesc unor scopuri distincte.

Care e diferența dintre cele două și care e momentul potrivit pentru a le folosi? Răspunsul vine în acest articol.

Paginile – informații esențiale, atemporale

Paginile sunt în general statice. Acestea permit vizitatorilor să acceseze informații importante legate de site la orice oră din zi și din noapte. Exemple de pagini sunt: Despre noi, Informații generale despre site, Resurse, Politică de confidențialitate și altele.

Dacă site-ul este unul creat pentru vânzări sau expunerea unor materiale vizuale (spre exemplu artă), pot fi create pagini precum Galeria foto sau Magazinul online.

Paginile pot include subpagini, unde se găsesc informații specifice legate de pagina principală.

Pentru a crea un website coerent, cu aspect profesional, paginile trebuie să fie omogene din punct de vedere al formei, stilului și cromaticii. WordPress conține seturi de șabloane care pot fi utilizate pentru a obține acest lucru.

Postări – informație fresh și la obiect

Postările în WordPress se utilizează în momentul în care există informații importante în momentul actual, precum anunțuri, știri de ultimă oră și evenimente.

Spre deosebire de pagini, postările sunt create pentru a fi distribuite în mediul social virtual și au o dată de publicare. Acestea apar pe site în ordine cronologică inversă, de la cea mai nouă postare la cea mai veche. Postările vechi sunt arhivate pentru a putea fi în continuare accesate.

Postările nu au o ierarhie precum paginile (paginile principale pot avea subpagini), însă pot fi grupate dupa dată, categorie, tag-uri. Acest aspect vine în ajutorul cititorilor pentru ca aceștia să găsească ușor tematici specifice abordate pe site.

Postările sunt făcute pentru a fi diseminate în mediul online. Există plugin-uri care pot fi adăugate pentru a facilita distribuirea pe rețelele sociale dorite.

Momentul potrivit pentru a utiliza Pagini sau Postări

După cum am menționat anterior, paginile și postările sunt create să îndeplinească scopuri diferite în cadrul site-ului. De aceea este important să fie alese corect.

Dacă dorești să creezi conținut informațional accesibil în orice moment cititorilor și care să reprezinte fundația site-ului atunci Paginile sunt alegerea potrivită. Nu uita de omogenitatea și coerența aspectului paginilor create! Acestea vor avea un impact vizual important pentru cititorii site-ului.

Dacă dorești să creezi conținut scurt, nou, legat de evenimente, informații și trenduri curente, care au ca scop informarea și educarea cititorilor, atunci Postările sunt ideale. Acestea, prin intermediul unor plugin-uri pot fi partajate foarte ușor pe rețelele sociale. Deși nu sunt atemporale precum paginile, postările pot fi arhivate pe categorii, astfel fiind ușor de căutat.

În concluzie, Paginile și Postările sunt componente fundamentale în sistemul WordPress, cu scopuri clar definite, care mențin cititorii site-ului în permanență informați și implicați.

Cum să gestionezi mai multe site-uri WordPress

Andrei Chira — Mon, 17 Jan 2022 00:00:00 GMT

Gestionarea eficientă a mai multor site-uri WordPress este o prioritate de top pentru toți liber-profesioniștii și agențiile. Puteți pierde ore întregi în fiecare lună conectându-vă la fiecare site, actualizând WordPress, temele și plugin-urile, editând fișiere, consolidând securitatea, creând copii de rezervă și așa mai departe. Cu toate acestea, unele instrumente interesante pot simplifica aceste sarcini și vă pot economisi timp prețios.

Dezvoltatorii lansează în mod constant noi instrumente utile și le actualizează pe cele existente. Dar aceste instrumente nu pot înlocui factorul uman. Trebuie să verificați mereu funcționarea, integritatea și performanța site-ului. Cu toate acestea, deși responsabilitatea vă revine în continuare, instrumentele fac o mare parte din muncă în locul dumneavoastră.

Top instrumente pentru a gestiona mai multe site-uri WordPress

Consultați următoarele opțiuni și alegeți-o pe cea mai bună pentru nevoile și preferințele dumneavoastră.

WPMU DEV

WPMU DEV este o platformă complexă care face o mare favoare webmasterilor care se ocupă de mai multe site-uri.

Există câteva motive pentru a achiziționa un abonament.

În primul rând, tabloul de bord unificat vă permite să gestionați site-urile dintr-un singur loc. WPMU DEV îl numește The Hub. Trebuie doar să vă adăugați site-urile la Hub și nu va fi nevoie să vă conectați la site-urile pe care le gestionați individual. Veți avea control deplin asupra fiecărei actualizări. Veți putea îmbunătăți securitatea și performanțele site-urilor. Veți putea crea copii de rezervă direct din interfața The Hub. În plus, veți primi rapoarte despre activitățile dvs., o caracteristică utilă pentru persoanele care se ocupă de site-urile clienților.

În al doilea rând, platforma WPMU DEV simplifică procesul de migrare și replicare a site-urilor web. Veți avea mediul perfect în care să administrați toate site-urile clienților dvs. pe o singură platformă, indiferent de furnizorul de hosting al acestora.

În al treilea rând, veți primi câteva pluginuri premium. Pe lângă Hub, veți avea acces la câteva pluginuri de top, obligatorii pentru un site web bun. De exemplu, Defender Pro întărește securitatea site-ului. Smush Pro optimizează imaginile. Hummingbird Pro îmbunătățește performanța site-ului.

În mod clar, WPMU DEV este o platformă excelentă care împachetează multă valoare. Dar o recomandăm doar celor cu bugete mari sau webmasterilor care sunt responsabili de mai multe site-uri. Abonamentul pentru site-uri nelimitate costă 99 de dolari pe lună.

ManageWP

Este fantastic faptul că un plugin atât de util, care îți economisește atât de mult timp, este gratuit. Îl puteți utiliza gratuit pentru un număr nelimitat de site-uri web! Cele 1.000.000 de instalări active și un rating de 4,7 spun suficient despre potențialul pluginului.

Tabloul de bord al ManageWP este ușor de utilizat. Adăugarea tuturor site-urilor dvs. este destul de intuitivă. Acesta vă permite să efectuați acțiuni în masă, cum ar fi instalarea de actualizări, gestionarea comentariilor și verificarea integrității site-urilor.

Utilizatorii care doresc mai multe servicii trebuie să plătească pentru ele. Din fericire, ManageWP vine cu servicii de primă clasă, care sunt accesibile pentru toată lumea. Puteți alege să cumpărați add-on-uri premium pentru fiecare site web sau să cumpărați un pachet dacă administrați mai mult de 25 de site-uri web. Acest grad de flexibilitate este unic și satisface pe deplin toate bugetele.

CMS Commander

Caracteristica unică a CMS Commander este concentrarea pe conținut și monetizare. Luați în considerare acest instrument dacă administrați mai multe bloguri, site-uri de știri, reviste sau site-uri afiliate, deoarece vă va ajuta cu marketingul și monetizarea. De exemplu, din tabloul de bord CMS Commander, puteți insera în masă linkuri afiliate în postările dvs., importa conținut și monitoriza numărul de backlinkuri.

Pe lângă aceste caracteristici, CMS Commander este un ajutor prețios pentru gestionarea oricărui tip de site WordPress. Acesta vă permite să actualizați în masă, să editați conținutul, să monitorizați site-urile și să vizualizați statisticile de trafic.

Securitatea îmbunătățită este un alt avantaj al acestui plugin. Toate datele sunt schimbate prin criptare securizată, iar utilizatorii se conectează cu autentificare cu doi factori. Puteți rula scanări complete pentru malware cu un singur click.

CMS Commander nu are o opțiune gratuită, dar abonamentele sunt destul de accesibile.

InfiniteWP

InfiniteWP este o soluție robustă pentru a gestiona mai multe site-uri web fără stres. Puteți instala pluginul manual sau prin cPanel pentru a vă adăuga site-ul la tabloul de bord InfiniteWP. Odată ce ați terminat cu instalarea, totul se desfășoară fără probleme.

Dacă aveți un buget restrâns, optați pentru planul gratuit. Acesta vă limitează la efectuarea de actualizări și backup-uri și la clonarea site-urilor web. Planurile premium includ mai multe caracteristici, inclusiv securitate îmbunătățită, monitorizare a timpului de uptime, gestionare a utilizatorilor și scanare de malware. În plus, puteți publica postări pe blog, încărca fișiere și gestiona comentarii direct din tabloul de bord InfiniteWP.

iControlWP

iControlWP include cam aceleași opțiuni ca orice altă opțiune din această listă. Fiabilitatea, accentul pus pe securitate și flexibilitatea prețurilor sunt caracteristicile sale unice. Acest instrument satisface complet utilizatorii, iar pluginul gratuit din repo-ul WordPress este foarte bine cotat (4,8 stele din cinci).

În afară de pluginul gratuit, iControlWP oferă patru planuri plătite. Toate acestea includ scanarea vulnerabilităților și scanări malware Sucuri. Cele două planuri mai scumpe includ Shield Security Central – un tool care economisește timp și care consolidează securitatea site-ului.

iControlWP oferă o perioadă de încercare gratuită de 15 zile, fără a fi necesar un card de credit.

WP Remote

Webmasterii care gestionează cel puțin 20 de site-uri și care editează frecvent site-uri ar trebui să arunce o privire la WP Remote. Toate abonamentele premium vin cu opțiunea de site-uri de staging încorporate.

În termeni simpli, site-urile de staging sunt clone de site-uri disponibile pentru webmasteri pentru a efectua modificări ale site-ului și a testa noi caracteristici fără a afecta site-ul principal. În acest fel, puteți evita să vă blocați site-ul din greșeală.

WP Remote vă permite să gestionați până la 100 de site-uri. Puteți contacta serviciul clienți pentru prețuri speciale dacă gestionați mai mult de 100 de site-uri. Puteți gestiona eficient site-urile din tabloul de bord WP Remote fără probleme.

Unul dintre dezavantajele lui WP Remote este că doar cel mai scump plan include măsuri de securitate. În plus, prețurile nu sunt pentru cei cu bugete restrânse.

MainWP

MainWP este pentru marii webmasteri care nu dispun de resurse financiare.

Tot ce trebuie să faceți este să instalați un plugin gratuit pe site-urile dumneavoastră. Apoi le puteți gestiona pe toate din tabloul de bord al site-ului ales. Nu vă veți baza pe un server privat. Mai degrabă, vă veți administra site-urile de pe unul dintre site-urile dvs. Puteți să actualizați site-urile, să le îmbunătățiți securitatea și să le gestionați postările și paginile fără ca o terță parte să vă acceseze datele.

Concluzie

Toate instrumentele de mai sus vă vor ajuta să gestionați mai multe site-uri WordPress în mod eficient. Consultați descrierile și evaluați care dintre ele se potrivește nevoilor, așteptărilor și bugetului dumneavoastră. Apoi, vizitați site-urile oficiale și verificați de două ori caracteristicile, abonamentele și documentația.

În cele din urmă, împărtășiți-ne impresiile. Dacă folosiți oricare dintre aceste instrumente, lăsați un comentariu pentru a-i ajuta și pe alții să aleagă o soluție de administrare a site-urilor WordPress dintr-un singur loc.

PageSpeed Insights nu testează serverul, testează aplicația

Andrei Chira — Fri, 08 Oct 2021 00:00:00 GMT

Una dintre chestiile care mă irită la uneltele astea de testare a vitezei de încărcare a unui site este sintagma „Reduce server response times”, care este incorectă.

Majoritatea celor care testează nu dau click pe Learn more pentru a vedea că nu e de fapt despre server, ci în primul rând despre cât de bine e optimizată aplicația (site-ul). Oamenii văd cuvântul server acolo și își formează deja ideea că problema e de la server sau de la găzduire.

Haideți să testăm…

Blogul meu stă pe o găzduire shared de la Simplenet. O să testez scorul de acolo, apoi o să-l mut pe un VPS la Google Cloud și o să testez cu mai multe niveluri de resurse, să vedem dacă se îmbunătățește ceva.

Ok, o să folosesc GTMetrix pentru testare. Are în spate tot sistemul Lighthouse, la fel ca Pagespeed Insights.

Primul test

Găzduire shared - punctul de plecare

TTFB: 250 ms
Fully loaded: 1,7 secunde
Performance: 92
Structure: 96

Mare lucru nu e de spus, sunt scoruri bune, site-ul e destul de minimalist.

Testul 2

Am deschis un VPS pe Google Cloud, cel mai mic și mai oropsit, f1-micro (1 vCPU, 0.6 GB memory), care are un cost estimat de $6.72 / lună. Legat de costuri, o să le vedeți la fiecare test, sunt estimările făcute de Google pentru CPU, RAM și un disk standard de 10 GB, deci fără trafic.

Google Cloud f1-micro - 1 vCPU, 0,6 GB RAM, ~6,72 $/lună

TTFB: 149 ms
Fully loaded: 1,6 secunde
Performance: 94
Structure: 100

Se vede îmbunătățirea, a scăzut TTFB-ul cu 100 ms și timpul de încărcare, au crescut puțin scorurile, e mai bine.

Având acum un CPU din seria N1 (Intel Xeon 2.0 GHz) care este shared, am vrut să văd dacă merge mai bine cu un CPU care nu e shared (nu știu ce înseamnă asta exact la Google Cloud, probabil ai acces la tot core-ul, nu la fracțiuni) și am decis să fac mai multe teste în zilele următoare și cu procesoarele N1, N2, E2 (general purpose) și C2 (compute optimized).

Testul 3

Custom N1 (1 vCPU + 1 GB memory) - cost estimat lunar $26.93

Google Cloud N1 custom - 1 vCPU, 1 GB RAM, ~26,93 $/lună

TTFB: 204 ms
Fully loaded: 1,5 secunde
Performance: 94
Structure: 96

A crescut TTFB-ul, dar a mai scăzut timpul de încărcare la 1,5 secunde.

Testul 4

Hai să testăm și cu un procesor tip N2, dar nu normal, ci varianta cu frecvență mai mare (2.8 GHz).

n2-highcpu-2 (2 vCPU + 2 GB memory) - cost estimat lunar $59.87

Google Cloud n2-highcpu-2 - 2 vCPU, 2 GB RAM, ~59,87 $/lună

TTFB: 161 ms
Fully loaded: 1,4 secunde
Performance: 96
Structure: 97

A scăzut iar TTFB-ul, a scăzut și timpul de încărcare a paginii până la 1,4 secunde, a crescut puțin și scorul de performanță.

Testul 5

Hai să testăm și un procesor C2 (compute-optimized). Frecvența procesoarelor e mai mare, 3.1 GHz. Astea ar trebui să fie cele mai performante, descrierea lor zice: High-performance machine types for compute-intensive workloads. Am vrut să deschid un VPS maxim de curiozitate (60 CPU), dar se pare că am contul limitat la 8 CPU.

c2-standard-8 (8 vCPUs, 32 GB memory) - cost estimat lunar $243.95

Google Cloud c2-standard-8 - 8 vCPU, 32 GB RAM, ~243,95 $/lună

TTFB: 186 ms
Fully loaded: 1,5 secunde
Performance: 95
Structure: 97

După cum se vede, iese puțin mai slab, deși serverul e foarte performant. Am făcut mai multe teste ca să fiu sigur, ăsta a fost cel mai bun, restul au fost mai slabe. Am mai testat și alte configurări: E2 (2.2 GHz) cu 2 vCPU + 1 GB RAM și 2 vCPU + 2 GB RAM, precum și încă un C2 (3.1 GHz) cu 4 vCPU și 16 GB RAM. Nu le mai pun aici, niciunul nu a ieșit mai bine decât testele de mai sus.

Am văzut apoi că la N1 am limitarea mai sus, la 24 CPU, așa că am testat și un custom N1 (24 vCPUs, 64 GB memory) - cost estimat lunar $561.92

Și ăla a ieșit tot pe acolo, nicio diferență majoră.

Până acum am testat prima pagină a blogului, care e destul de minimalistă, o listă de articole și 4 widgeturi. Hai să vedem ce se întâmplă dacă testăm pagina cea mai grea de pe site, articolul meu viral care are în jur de 1200 de comentarii, și dacă testăm și cealaltă extremă, o pagină statică, readme.html.

Articolul cu ~1200 de comentarii, pe VPS

TTFB: 173 ms
Fully loaded: 2,6 secunde
Performance: 85
Structure: 93

Fiind o pagină lungă, cu multe elemente în DOM (peste 18.000), se vede cum au scăzut scorurile și a crescut timpul de încărcare.

Testul a fost făcut pe același VPS custom N1 (24 vCPUs, 64 GB memory) - cost estimat lunar $561.92.

Am mutat site-ul înapoi pe shared și am reluat testul.

Aceeași pagină, înapoi pe găzduire shared

TTFB: 222 ms
Fully loaded: 2,5 secunde
Performance: 80
Structure: 92

Diferențele sunt foarte mici, timpul de încărcare e chiar mai bun, dar era 1 noaptea și serverul shared avea încărcare foarte mică. Fac o paranteză aici despre găzduirea shared, fiind mai mulți clienți pe același server, uneori merge mai bine, alteori mai puțin bine, este imposibil de garantat un nivel constant de performanță/viteză. Nu vorbesc doar de Simplenet, ci în general despre serverele shared. E o realitate.

Hai să testăm și cealaltă extremă, o simplă pagină statică.

Pagina statică readme.html

TTFB: 180 ms
Fully loaded: 362ms
Performance: 100
Structure: 100

100 pe linie, încărcare super rapidă - 362 milisecunde. De ce? Pentru că e o pagină statică, fără Javascript, fără interogări în baza de date, fără inițializarea WordPress-ului și a tuturor pluginurilor.

Ce concluzie tragem din testele astea

Pare ciudat, poate ireal, că niște servere așa de tari și scumpe nu reușesc să ofere performanțe mai bune, dar tocmai asta e ideea, de asta am făcut testele și scris articolul, ca să arăt că performanța serverelor se vede în alte scenarii, nu la teste cu PageSpeed Insights.

Uneltele gen PageSpeed Insights sau GTmetrix testează performanța aplicației, nu a serverului sau a găzduirii.

Dacă faceți teste și primiți recomandarea Reduce server response times, nu vă grăbiți să dați vina pe server, ci uitați-vă mai întâi la pagina pe care o testați și la aplicația folosită (dacă e WordPress®, la temă, plugin-uri și baza de date). Sunt șanse mult mai mari să creșteți performanța site-ului dacă optimizați aplicația decât dacă schimbați serverul.

De ce nu contează serverul la scorurile PageSpeed Insights

Ok, mi-am testat site-ul cu Gtmetrix pe diferite servere, de la o găzduire shared de 3 euro la un VPS pe Google Cloud de 500 euro. Scorurile au variat destul de puțin și am arătat astfel că serverul nu impactează foarte mult scorurile PageSpeed Insights.

Atenție, asta nu înseamnă că o găzduire shared de 3 euro e la fel de performantă ca un server virtual privat pe Google Cloud care costă 500 euro. Înseamnă doar că în contextul scorurilor PageSpeed serverul e aproape irelevant (atâta timp cât e ceva decent, nu o găzduire de 2 lei, evident).

Aș vrea să explic acum și de ce.

Site-ul testat e WordPress, iar WordPress e o aplicație PHP.

Dacă vorbim strict de web hosting, PHP e single-threaded, ceea ce înseamnă că un proces PHP poate rula doar pe un nucleu CPU și nu poate folosi mai multe nuclee. Putem rula mai multe procese PHP, câte unul pe fiecare nucleu, dar un singur proces în sine nu poate folosi niciodată mai mult de un nucleu.

WordPress este și ea o aplicație single-threaded, asta înseamnă că un request WordPress (încărcarea unei pagini, de exemplu, ca în cazul testului PageSpeed Insights), oricât de complex ar fi, e gestionat de un singur PHP worker. Nu se implică niciodată mai mulți.

Worker-ul ăla se leagă de 1 nucleu CPU și îl folosește ca să-și facă treaba, deci de reținut e treaba asta: 1 request, 1 PHP worker, 1 nucleu CPU.

Eu am testat servere cu 1, 2, 4, 8 și 24 nuclee CPU. În cadrul testului, Gtmetrix accesează site-ul și măsoară timpii de încărcare. Accesarea asta generează un request WordPress, deci un PHP worker se leagă de 1 nucleu CPU și începe să lucreze ca să servească pagina.

Degeaba serverul are 24 de nuclee, că 23 stau degeaba și se uită la ăla singur care lucrează. Un fel de Dorel care dă la sapă și restul ingineri.

Ăsta e motivul pentru care scorurile de performanță PageSpeed Insights nu mi-au variat foarte mult, oricât de multe nuclee CPU avea serverul. Numărul de nuclee impactează numărul de request-uri care pot fi procesate în același timp, nu și viteza cu care e procesat un singur request.

Cum să blochezi comentariile spam

Andrei Chira — Tue, 16 Jun 2020 00:00:00 GMT

Dacă ai un site și te deranjează comentariile SPAM, atunci citește acest articol până la capăt și află cum poți să scapi de ele.

Indiferent de tipul de blog pe care l-ai creat, mai devreme sau mai târziu tot vine momentul în care trebuie să-ți compui o strategie de a înlătura spam-ul de pe site, mai ales dacă este vorba de o pagină populară, unde boții și spammerii se înghesuie să comenteze.

Nu te panica dacă observi că majoritatea comentariilor pe care le primești zilnic sunt de fapt spam. Același lucru se întâmplă și celor mai buni dintre noi. Din fericire, dacă pui în aplicare trucurile din acest articol, poți elimina (aproape) complet spamul de pe site-ul tău.

Cum te afectează spamul dacă ai un site WordPress?

Principala problemă a comentariilor spam este faptul că pun la îndoială credibilitatea site-ului tău în fața motoarelor de căutare și a utilizatorilor care vor să comenteze cinstit.

Nimeni nu are timp și chef să citească zece comentarii spam la un articol până ajunge la un comentariu pertinent. Din acest motiv, este recomandat să faci curățenie!

Pe de altă parte, dacă nu vrei să-ți încetinești site-ul cu adăugarea unui modul suplimentar care să blocheze spam-ul automat, iată ce alternative ai la dispoziție din setările standard ale site-urilor dezvoltate în WordPress.

6 metode de a scăpa de comentarii spam pe WordPress

#1 Interzice toate comentariile

Poți să interzici utilizatorilor opțiunea de a lăsa comentarii pe site-ul tău și ar trebui să faci acest lucru dacă majoritatea lor nu te avantajează.

Nu toate business-urile au de câștigat de pe urma comentariilor, iar dacă site-ul tău face parte din această categorie:

mergi la Setări → Discuții
debifează opțiunea Permite vizitatorilor să trimită comentarii la articole noi.

#2 Dezactivează comentariile anonime

mergi la Setări → Discuții
bifează căsuța din dreptul opțiunii Autorul comentariului trebuie să completeze numele și adresa de email.

Astfel, vei scăpa de o bună parte din roboții spam care caută în permanență formulare de comentarii pe diferite site-uri.

În plus, într-o anumită măsură, această setare îi va descuraja și pe cei care vor să lase comentarii malițioase sau doar să-ți trolleze site-ul.

#3 Moderează comentariile înainte de publicare

Încă o opțiune extraordinară a platformei WordPress este posibilitatea de a modera rând pe rând fiecare comentariu primit.

mergi la Setări → Discuții
bifează ambele opțiuni ale setării: Trimite-mi email când și de la Înainte să apară comentariul, alege Comentariul trebuie aprobat manual.

Vei avea puțin de muncă din cauza acestor setări. Dar comentariile spam se recunosc ușor. Chiar dacă e vorba de câteva zeci de comentarii pe zi, întreaga operațiune nu necesită mai mult de o jumătate de oră.

#4 Permite doar utilizatorilor logați să comenteze

Dacă îți plac restricțiile, poți impune celor care vor să se logheze să-și creeze mai întâi un cont pe site-ul tău.

Nu este foarte comod pentru ei, dar dacă chiar sunt interesați, o vor face fără îndoială. Iar ca bonus, în acest fel poți colecta și câteva adrese de mail cu care să-ți îmbogățești comunitatea celor cu care ai de gând să comunici și prin newsletter.

#5 Creează o listă de cuvinte interzise

Dacă o bună parte din comentariile spam pe care le primești conțin cuvinte pe care nu le accepți pe blogul tău, poți crea o listă de termeni pe baza cărora să fie excluse automat comentariile care îi conțin.

Poți include dacă vrei și adrese de email sau chiar IP-uri pe care să le adaugi pe câte un rând la secțiunea Listă de comentarii blocate.

#6 Interzice comentariile cu link-uri

Dacă spamul provine de la niște persoane reale, cel mai probabil scopul său este de a promova alte website-uri prin inserarea unui link în comentarii, care să conducă spre paginile de interes.

Iar dacă așa stau lucrurile, este foarte simplu să te ocupi de această problemă. Poți interzice comentariile în funcție de numărul de link-uri pe care ele le conțin de la secțiunea Moderare comentarii → Reține un comentariu în coada de moderare dacă conține X sau mai multe legături.

În loc de X poți pune orice valoare, dar ca să fii sigur că nu riști, sfatul nostru este să pui “1”.

O altă modalitate de a descuraja spammerii care vor să pună linkuri este să elimini caseta cu URL din formularul de comentarii. În mod standard, formularul are 4 casete: nume, email, URL, comentariu. Poți citi acest tutorial ca să afli cum să scoți caseta de URL.

Pluginuri antispam

Chiar dacă ai efectuat toate operațiunile de mai sus, tot e posibil să primești destul de mult spam.

Cu cât site-ul tău sau o pagină / articol devine mai populară, cu atât va atrage mai mult spam. Ca să nu muncești în plus cu moderarea, poți instala un plugin WordPress care să se ocupe de spam.

Cele mai populare pluginuri sunt:

Noi folosim Antispam Bee, dar ambele sunt eficiente în combaterea spamului.

Tot ce trebuie să știi despre etichete / taguri WordPress

Andrei Chira — Tue, 21 Jan 2020 00:00:00 GMT

Ce sunt etichetele WordPress

Sunt cuvinte sau expresii pe care le folosești pentru a prezenta „cu alte cuvinte”, pe scurt, o anumită postare.

Tag-urile (tags) și etichetele sunt același lucru (reprezintă doar o traducere din engleză).

Etichetele sunt tag-uri (în traducere), mai exact cuvinte sau expresii relevante pentru conținutul unui articol. Ele te ajută pe tine să organizezi, iar pe vizitatorii site-ului tău să urmărească materiale similare, pe care tu le-ai tag-uit cu un anumit cuvânt sau expresie.

Tag-urile reprezintă un instrument de marketing util care ajută utilizatorii să identifice informații care au tematici asemănătoare. Aceste informații, cu ajutorul tag-urilor, sunt centralizate și grupate sub aceeași etichetă / tag. Cu alte cuvinte, tag-urile au rolul să faciliteze o navigare mai ușoară și să ajute utilizatorii să ajungă mai ușor și rapid la conținutul dorit.

Care este diferența dintre etichete și categorii

O primă diferență între etichete și categorii este dată de faptul că etichetele nu au ierarhie, acestea sunt toate la același nivel ierarhic. Categoriile pot fi structurate într-o ierarhie (categorii, subcategorii etc.)

Dacă categoriile reprezintă o metodă mai amplă de organizare a conținutului, tag-urile sunt folosite pentru a descrie cât mai precis, mai în detaliu, în funcție de anumite cuvinte-cheie, temele și subiectele unei postări.

De principiu, poate chiar regulă, numărul de categorii ar trebui să fie mai mic decât cel al tag-urilor. Categoriile sunt direcții principale, iar tag-urile sunt detalieri ale acestor direcții.

3 strategii în alegerea tag-urilor

Apelează la cuvinte-cheie long tail

Atunci când denumești tag-urile încearcă să folosești un limbaj cât mai simplu și natural. Nu îngrămădi mai multe cuvinte care vorbesc despre același lucru. Caută cuvântul-cheie principal care e folosit cât mai des în viața de zi cu zi. Tocmai de aceea, fii atent cum se exprimă clienții tăi și ce cuvinte folosesc când au nevoie de un produs/serviciu.

Când alegi cuvintele cheie, e bine să ai în minte expresii cât mai specifice, spre exemplu eviți sa zici “bac”, folosești informații cât mai specifice, cum ar fi „rezultate bac toamna 2019”.

Cuvintele și expresiile cheie specifice, în care se folosesc cât mai multe detalii, aduc vizitatori care sunt direct interesați de produsele tale, cu care ai mai interacționat și care sunt pregătiți să facă o achiziție.

Scoate în față beneficiile

O altă strategie în alegerea tag-urilor este să prezinți beneficiile unui produs sau serviciu, plecând de la ideea că fiecare potențial client are o dorință, problemă de rezolvat. Majoritatea utilizatorilor sunt gata să petreacă timp pe site-ul tău atunci când li se spune că au ceva de câștigat, că pot găsi o soluție la o problemă pe care o au.

Oamenii nu mai vor să audă despre cât de grozav este un produs. Vor să știe ce poate face produsul respectiv pentru ei. Dacă atunci când alegi tag-urile scoți în față beneficiile, vei atrage mult mai repede atenția.

Spre exemplu, dacă vorbești despre cafea poți scoate în față beneficiile:

alungă somnul
îți dă energie
mărește concentrarea
crește eficiența la birou

Folosește tag-uri care au personalitate

Tag-urile alese ar trebui să reflecte personalitatea business-ului pe care îl deții. Ar fi ideal ca oamenii să-și formeze o părere despre business prin tag-urile pe care alegi să le folosești. Fiecare business are o personalitate proprie și e bine să o scoți în evidență.

Spre exemplu, dacă deții o ceainărie care este în spiritul zen, folosește cuvinte în tag-uri care descriu acea atmosferă.

Atât categoriile cât și etichetele sunt utilizate pentru îmbunătățirea structurii site-ului. Acestea conduc la creșterea vizibilității în căutările Google și, automat, la creșterea traficului.

Cum adaugi, modifici sau ștergi etichete / tag-uri

Operațiunile de administrare a etichetelor se fac din interfața de administrare WordPress. Dacă interfața de administrare a site-ului tău este în limba română, secțiunea va fi Articole > Etichete. Dacă interfața de administrare este în engleză secțiunea va fi Posts > Tags.

Ca să edităm categoriile trebuie să mergem în subpagina „Categories” din meniul „Posts”. Acestea pot fi adăugate, modificate sau șterse. Regula este că fiecare articol publicat trebuie să aparțină cel puțin unei categorii, această opțiune fiind una default în WordPress.

Dacă categoriile au caracter obligatoriu, etichetele sunt opționale, acestea având rolul de a ușura accesul la un conținut relevant pentru utilizatori.

Cel mai bine este să nu exagerăm cu introducerea de tag-uri din moment ce fiecare tag adăugat unei postări va crea câte o pagină în cadrul site-ului, pagină ce va conține toate postările care au acel tag. Altfel spus, dacă se creează o postare, iar aceasta va avea 10 tag-uri, site-ul va avea 11 pagini în plus.

Este recomandat să limitezi numărul de tag-uri la 3-7, iar categoriile la 1 maxim 2.

Uneori se poate dovedi foarte stresant să alegi în ce categorie să pui un anumit articol. Dacă ajungi într-o astfel de situație, încearcă să concepi din start materialele de așa natură astfel încât ele să aparțină unei singure categorii.

Dacă o postare se află în prea multe categorii sau are prea multe tag-uri, utilizatorii vor dori să vadă ce conținut se află într-o anumită categorie sau sub un un anumit tag. Însă vor găsi constant aceeași postare aflată pe peste tot. Lucru care este anormal.

Cum sunt vizibile etichetele pe site

Tag-urile (etichetele) sunt afișate în WordPress (site-ul tău) atât în pagina postării, cât și în norul de cuvinte cheie, denumit și Tag Cloud. Acesta este un widget standard al WordPress. Norul de etichete este vizibil de cele mai multe ori pe coloana din dreapta a site-ului sau în footer.

Totul depinde de tema pe care o folosește site-ul tău. By default, WordPress are tag-uri și categorii. Ele sunt afișate în funcție de design-ul site-ului, dar și de setările pe care le poți personaliza în secțiunea de Aspect (Appearance) din zona de administrare.

Norul de cuvinte are rolul de a lista cele mai utilizate tag-uri din cadrul site-ului. Atunci când dau click pe unul dintre tag-uri, vizitatorilor site-ului tău li se vor afișa toate articolele care au respectiva etichetă. Cu cât un anumit tag este mai folosit, cu atât acesta va avea o dimensiune mai mare în acest nor de cuvinte / etichete cu care este organizat conținutul site-ului.

Beneficiile directe ale folosirii tag-urilor

Tag-urile reprezintă cuvinte cheie / etichete care însumează anumite caracteristici ale produsului comercializat sau anumite subiecte prezentate în conținutul unui articol.

Acestea sunt folositoare din mai multe motive.

Importante pentru SEO

Tag-urile / etichetele pot fi comparate cu acele cuvinte-cheie care indică motoarelor de căutare gradul de relevanță a conținutului. Dacă ai un tag foarte important și îl folosești în mai multe articole, acesta va crea o pagină foarte relevantă și calitativă din punct de vedere SEO.

Este important să nu faci abuz, adică să nu folosești foarte multe tag-uri. Important este să creezi multe articole în care să folosești un anumit tag – care poate fi un cuvânt de căutare relevant pentru site-ul tău.

Conținutul potrivit pentru persoanele potrivite

Tag-urile oferă posibilitatea mapării conținutului ținând cont de interesul pe care publicul țintă îl are vizavi de anumite subiecte. În cazul unui magazin online, conținutul poate fi grupat în funcție de nevoile utilizatorului.

Să zicem că vinzi sau prezinți produse pentru copii. Tag-urile pot fi, spre exemplu, următoarele:

pentru ieșit afară
pentru dormit
pentru somn
pentru alăptare

Și în felul ăsta, părinții vor putea naviga foarte facil prin toate materialele pe acel subiect. Adică prin toate postările care prezintă acea informație.

Google este foarte smart / evoluat. Este capabil să evalueze foarte bine cât de calitativ și bine ai organizat tu conținutul cu ajutorul tag-urilor. Este bine să nu încerci să creezi multe tag-uri (care sunt în sinea lor și pagini), sub care să pui foarte puține materiale sau doar un singur material.

Odată ce ai creat un tag, este recomandat să revii cu noi materiale pe acel tag, pe acel subiect, pe acea temă. Nu crea multe tag-uri, pentru că timpul tău este limitat și te vei trezi că ai multe tag-uri cu foarte puține postări pe acel subiect.

Google a început, de câțiva ani, să penalizeze orice abuz făcut de folosirea cuvintelor-cheie în exces. Mai nou, indexarea în motoarele de căutare se face în funcție de unicitatea informațiilor, calitatea și actualitatea acestora. În cadrul indexării, se mai ține cont și de legătura dintre respectivul articol și celelalte articole existente pe site.

Etichetele = hint-uri directe care conduc utilizatorii la conținutul dorit

Etichetele servesc drept hint-uri care conduc utilizatorii la conținut relevant pentru ei. Aceste tag-uri trebuie să răspundă motoarelor de căutare la anumite întrebări și să fie relevante. Trebuie să indice cu acuratețe despre ce este vorba în pagina respectivă.

Tag-urile marchează și cantitatea de conținut (pagini) existente pe site în momentul navigării. Diversitatea lor sugerează un bagaj mare de postări publicate de-a lungul timpului.

Din grijă și interes pentru utilizatori, proprietarul site-ului le oferă posibilitatea navigării la articole marcate printr-un tag, ca și cum le-ar recomanda o scurtătură în explorarea blogului (mai ales când este vorba de un blog cu vechime).

La crearea unui site nou, este important să avem în vedere și adăugarea de tag-uri, chiar de la primele postări. În acest fel conținutul va fi grupat mai ușor și va fi relevant pentru publicul-țintă.

Pentru a înțelege felul în care sunt dispuse tag-urile, vom lua exemplul unui site culinar:

Așa cum se poate vedea și în imagine, tag-urile se prezintă sub forma unui tag cloud.

În norul de cuvinte din imagine, cuvintele și expresiile care apar cu font îngroșat sunt cele mai populare din site, cele care au cele mai multe căutări.

Tag-urile influențează direct felul în care utilizatorii percep conținutul site-ului, din punct de vedere al relevanței și calității. Pentru ca site-ului tău să fie cât mai bine indexat în Google, trebuie să alegi tag-uri care sunt unice și atractive. Astfel rata de click va fi mai mare și durata medie a unei sesiuni va crește.

Tipurile de utilizatori WordPress și la ce folosesc

Andrei Chira — Tue, 27 Aug 2019 00:00:00 GMT

În cazul companiilor mari sau al unor site-uri care necesită o gestionare complexă, funcționalitățile privind crearea de utilizatori de diverse tipuri se pot dovedi extrem de utile.

Prin stabilirea rolului pe care îl are fiecare utilizator te asiguri că acesta nu deține mai multă „putere” decât este autorizat și modificările pe care le poate realiza în site sunt limitate. Stabilirea unor roluri precise pentru fiecare utilizator în parte crește securitatea site-ului și eficientizează fluxul de lucru.

Ce e un utilizator WordPress?

Un utilizator WordPress este o persoană responsabilă de o parte sau de întreaga gestionare a site-ului. Acesta are anumite drepturi, în funcție de tipul de utilizator care i s-a alocat, în funcție de care poate opera mai multe sau mai puține modificări în site.

Cum se creează un utilizator WordPress?

Pentru a putea adăuga un utilizator nou trebuie să avem permisiunea administratorului.

Adăugarea unui utilizator trebuie să respecte următorii pași:

După ce v-ați conectat, intrați în bara laterală din partea stângă a panoului de administrare
dați click pe Utilizatori/ (Users);

Pentru a adăuga un utilizator nou bifați opțiunea „Uses>>Add New”, se va deschide o fereastră nouă în care trebuie să completați următoarele câmpuri: nume utilizator, adresa de email și apoi apăsați pe butonul „afișare parolă”.

Puteți lăsa parola prestabilită sau să alegeți o parolă nouă. Pentru un nivel ridicat de securitate este recomandat să setezi o parolă care are cel puțin 15 caractere și care conține, cifre, litere și simboluri;

Asigură-te apoi că este bifată căsuța „Trimite un email utilizatorului despre contul său”;

În final, selectați rolul utilizatorului. Acesta poate fi: abonat/subscriber, contributor, autor, editor, super admin (la WordPress multi-site) și administrator;
Apoi apăsați butonul „Adaugă utilizator nou”.

Care sunt tipurile de utilizatori WordPress?

WordPress permite setarea a șase roluri diferite pentru fiecare utilizator în parte. Cu cât înțelegi mai bine fiecare rol, cu atât crești securitatea site-ului și te asiguri că fiecare persoană are o „putere” limitată în ceea ce privește modificările pe care le poate face în site.

Există următoarele tipuri de utilizator WordPress:

administrator
super admin (doar la WordPress multisite)
editor
autor
contributor
abonat

Aceștia sunt utilizatorii standard WordPress. Dacă aveți instalate unele plugin-uri cum ar fi cele de e-commerce, SEO, backup etc… atunci acestea mai pot adăuga în plus și alte tipuri de utilizatori: SEO editor, SEO manager, translator, backup admin, client, manager magazin etc…

Administrator

Administratorul este utilizatorul cu cele mai multe drepturi privind modificările din site-ul WordPress. De regulă, proprietarul site-ului este și Administrator, el fiind cel care creează noi conturi de utilizator și le alocă sau limitează drepturile de gestionare a site-ului.

Administratorul este, deci, cel mai puternic rol de utilizator.

Drepturi ale administratorului unui site WordPress:

Are control complet asupra site-ului
Poate adăuga noi postări
Poate edita postările existente, care aparțin oricărui alt utilizator al site-ului
Poate șterge postările existente, indiferent de autorul lor
Poate adăuga noi pagini în site
Poate modifica paginile existente
Poate șterge din paginile existente
Poate instala, activa, edita sau șterge temele asociate site-ului
Poate instala, activa, edita sau șterge plugin-urile asociate site-ului WordPress
Administratorul este cel care creează noi conturi și adaugă utilizatori noi ai site-ului, poate modifica informațiile, cât și drepturile utilizatorilor existenți, și poate șterge conturile de utilizator
Poate adăuga un nou administrator, schimba drepturile acestuia sau șterge complet contul de administrator asociat unei alte persoane cu acest rol pentru un site

Super Admin

Acest rol de utilizator este utilizatorul suprem în cazul în care instanța WordPress este de tip multi-site. Este echivalentul rolului de administrator pentru un site, dar la nivelul unei rețele de site-uri.

Drepturi ale unui super admin pentru o rețea de site-uri WordPress:

Are control absolut asupra rețelei de site-uri, prin urmare poate efectua modificări la nivel de rețea
Acesta poate șterge sau adăuga site-uri în rețea
Are posibilitatea de a instala și activa teme și module, cât și de a le actualiza conform ultimelor versiuni disponibile
Poate adăuga utilizatori, schimba drepturile utilizatorilor rețelei sau șterge conturile utilizatorilor rețelei

Editor

Editorul este responsabil, așa cum o dovedește și numele, de conținutul editabil al site-ului. Acesta are mai puține drepturi decât administratorul, dar poate opera modificări la nivel de conținut, după cum urmează:

Poate adăuga noi postări într-un site WordPress
Poate publica articole în site
Poate șterge articole din site-ul WordPress pe care îl gestionează la nivel de conținut
Drepturile privind adăugarea, publicarea, editarea sau ștergerea articolelor se extind asupra întregului set de postări și pagini atașate site-ului (indiferent de autorul lor)
De asemenea, este responsabil de conținutul general de utilizatorii online. Așadar, el are dreptul de a modera comentariile, de a le edita sau de a le șterge
Este limitat accesul la setări privind temele și modulele asociate site-ului, setări generale și gestionare conturi de utilizatori

Autor

În calitate de autor, utilizatorul cu acest rol are posibilitatea de a gestiona propriul conținut din site.

Drepturile utilizatorului cu rol de autor în WordPress:

Poate redacta conținut pentru noi articole și pagini
Poate edita conținutul propriu introdus în site, pentru postări și pagini de site
Poate publica acel conținut care îi aparține
Poate elimina din site articole sau pagini pe care le-a creat el însuși
Există limitări cu privire la crearea de categorii – autorul nu poate crea categorii noi. Poate doar selecta din cele existente, pentru a încadra un articol la o categorie anume
Spre deosebire de categorii, tag-urile sunt la îndemâna autorului: acesta poate crea și adăuga etichete postărilor proprii
Acesta poate vizualiza lista de comentarii pentru articole, dar nu are acces la funcționalități ce permit moderarea acestora. Așadar, ei nu pot șterge sau aproba, ori edita comentarii, deci nu dețin niciun control asupra conținutului generat de utilizatori
Ca și în cazul editorului, autorul nu are acces la opțiuni de modificare privind tema sau plugin-urile asociate site-ului WordPress, și nici la cele de modificare a configurărilor site-ului la nivel de ansamblu.

Contributor

Rolul de contributor este unul cu drepturi limitate, și cu un grad minim de risc privind modificări ce pot fi efectuate în site.

Drepturi ale unui contributor într-un site WordPress:

Acesta poate adăuga și redacta, edita articole proprii, fără a le putea însă publica
Poate adăuga etichete corespunzătoare articolelor proprii, însă există limitări cu privire la crearea de categorii noi. Ei nu pot crea categorii noi cărora să le asocieze articolele proprii, ci doar pot alege dintre categoriile existente
Un contributor nu poate încărca imagini, nici chiar în propriile articole, ceea ce reprezintă un dezavantaj major
Ca și în cazul precedent, acesta nu are posibilitatea de a interveni în gestionarea comentariilor (modera, aproba sau șterge, ori edita comentarii), deși le poate vizualiza pe acestea
Ca în cazul mai multor roluri descrise anterior, un contributor nu are acces la opțiuni de configurare a site-ului, nici la modificări privind tema sau modulele asociate site-ului WordPress

Abonat

Acesta este un tip de utilizator cu drepturi foarte limitate.

Drepturi abonat:

Un abonat poate să se conecteze la site
Acesta poate să-și actualizeze profilul corespunzător contului său de utilizator
Acesta nu poate interveni cu nicio modificare asupra site-ului (modificare temă, gestionare module, gestionare conținut, adăugare/editare/ștergere articole, moderare comentarii/ștergere/editare/aprobare comentarii)
Acest rol este util în cazul în care este necesară conectarea la site înainte de a putea vizualiza conținutul din pagini (ex. site-uri al căror conținut poate fi vizualizat în integralitate doar după ce vizitatorii intră în cont și se conectează la site)

Cum se poate schimba rolul utilizatorilor

Pentru a schimba rolul unui utilizator trebuie să te conectezi la backend-ul site-ului WordPress și să dai click pe cuvântul „Utilizator/User” din bara laterală din stânga.

Se va afișa o listă cu toți utilizatorii existenți. În acea listă selectează utilizatorul căruia vrei să-i schimbi rolul. Apasă „Edit” și se va deschide o nouă fereastră în care se poate modifica rolul respectivului utilizator. Selectează tipul de rol dorit și apoi apăsă butonul „Modifică/Update Profil”. Noul rol va apărea în lista în care sunt afișați toți utilizatorii.

Este bine de știut câte și care sunt rolurile WordPress, pentru a putea beneficia de avantajele pe care le oferă distribuirea lor în cazul unei gestionări complexe a unui site.

Sperăm că datele de mai sus sunt clare și utile pentru toți cei care doresc o organizare mai bună a echipei ce se ocupă de un site WordPress. De asemenea, atribuirea de roluri specifice contribuie la evitarea intervențiilor nedorite. În plus, permite distribuirea clară a responsabilităților privind schimbările necesare în site.

Cum implementezi GDPR pe site-ul tău WordPress

Andrei Chira — Sun, 19 Aug 2018 00:00:00 GMT

GDPR este noua reglementare UE legată de protecția datelor personale ale persoanelor fizice care a intrat în vigoare pe 25 mai 2018.

Nu am scris acest articol înainte de intrarea în vigoare pentru că am așteptat să văd ce unelte apar pentru ușurarea implementării, m-am documentat și am implementat pe site-urile personale cât și pentru Simplenet.

În primul rând, GDPR nu este motiv de panică, nu e apocalipsa.

E o lege de bun simț care vrea să responsabilizeze proprietarii de site-uri ca să înțeleagă ce date personale colectează și pentru ce motiv le colectează. Dacă nu le folosesc să nu le mai colecteze, iar dacă le folosesc să ceară acceptul vizitatorilor și să fie transparenți cu privire la colectarea și prelucrarea acestora.

Pentru că datele personale ale persoanelor vizate le aparțin acestor persoane și nu putem noi, proprietarii de site-uri, să facem ce vrem cu ele. Avem nevoie de acceptul acestora pentru a colecta și prelucra într-un anumit fel aceste date.

Pentru că salvezi date personale fără să știi că le salvezi.

Dacă ai pus pe site-ul tău un videoclip de pe Youtube, în browserul vizitatorului se salvează niște cookies. Dacă ai butoane de share pe site, la fel. Nici măcar nu trebuie să dea click pe buton, doar vizitând pagina se salvează cookie-urile respective.

Aceste cookies sunt considerate date personale pentru că pot identifica o persoană, urmăresc vizitatorul de pe un site pe altul, creează profiluri demografice etc.

Problema este că uneori site-ul tău le salvează degeaba, nu îți folosesc ție la nimic, le salvezi ca să facă bani Google și Facebook de pe urma lor.

În principiu, trebuie să demonstrezi că înțelegi și respecți drepturile persoanelor fizice ale căror date personale le salvezi și prelucrezi.

Totodată, ar trebui să și respecți efectiv drepturile, nu doar să scrii în politica de confidențialitate că le respecți. Dacă o persoană îți cere să-i ștergi toate datele, de exemplu, sau să o dezabonezi de la newsletter, trebuie să respecți solicitarea respectivei persoane.

După cum spuneam mai sus, sunt chestii de bun-simț. Dacă îți respecți vizitatorii site-ului și clienții ale căror date personale le colectezi, ești deja pe drumul cel bun.

Cea mai ușoară metodă de a implementa GDPR pe site-ul tău WordPress este să folosești o soluție externă, un serviciu specializat pe acest lucru, cum ar fi:

Varianta asta ușoară costă bani, dar nu există nicio metodă să fii compliant cu GDPR fără să plătești - ori plătești cu bani, ori plătești cu timp și efort.

Implementarea e cât se poate de complexă și presupune atât muncă de configurare sau chiar de programare, cât și consiliere legală de la un avocat specializat. În special în cazul afacerilor online, unde mai este nevoie și de o implementare la nivel administrativ, nu doar la nivel de site.

Vă poate fi de ajutor și kitul GDPR de la avocatoo.ro. Nu l-am testat, dar puteți lua legătura cu oamenii de acolo pentru informații mai detaliate.

În continuare voi prezenta cum am implementat GDPR pe site-urile mele. Trebuie să menționez că nu sunt avocat și acest tutorial nu ține loc de consultanță legală.

Pentru a fi compliant cu GDPR avem nevoie de următoarele:

o pagină cu politica de confidențialitate
informații despre cookies (pot fi incluse în politica de confidențialitate)
consimțământ explicit pentru colectarea datelor (cookie banner notice)
posibilitatea de retragere a consimțământului
unelte pentru exercitarea drepturilor (export date, ștergere date).

Politica de confidențialitate

Politica de confidențialitate ar trebui să conțină următoarele informații:

informații de contact ale proprietarului site-ului
informații de contact ale autorității naționale pentru protecția datelor
datele pe care le colectezi
la ce folosești datele pe care le colectezi
cine mai are acces la date (parteneri - contabilitate, curier, host etc)
cum asiguri securitatea datelor
informații despre cookies
care sunt drepturile persoanelor ale căror date le colectezi
cum pot să-și exercite drepturile.

Un model de politică de confidențialitate se găsește în interfața de administrare WordPress. Intri în Setări > Confidențialitate, apoi faci click pe linkul “Consultă ghidul nostru”.

Eu am folosit un model de politică de confidențialitate generat de către pluginul GDPR Framework pe care l-am tradus în română. L-am modificat cu informațiile aferente pentru fiecare site în parte pentru care am folosit politica.

Politica noastră e mai complexă pentru că nu avem doar un simplu blog, dar te poți inspira din ea; mai poți găsi template-uri de politici de confidențialitate și cookies și aici.

După ce ai creat pagina cu politica, trebuie s-o adaugi într-un meniu de navigare, de obicei în footerul site-ului.

Ce date colectăm? Ce facem cu ele?

În cadrul politicii de confidențialitate trebuie declarat și ce date personale colectează site-ul tău. Deci trebuie să știm ce date personale salvăm.

După cum menționam mai sus, câteodată salvăm date fără să vrem sau fără să știm.

Pentru a identifica ce date personale colectăm, e necesar un audit al propriului site pentru a înțelege cum funcționează și cum stochează date. Fiecare site e diferit, folosește teme și pluginuri diferite și are diverse implementări.

Pe un blog simplu colectezi date prin:

formularul de comentarii WordPress
cookies.

Datele colectate prin formularul de comentarii sunt cele completate de comentator (nume, adresă de email, website) precum și adresa IP și un identificator de browser (user agent). Aceste date sunt folosite pentru combaterea spamului.

Cookie-urile plasate default de WordPress sunt cele din comentarii (nume, email, website). Începând cu versiunea 4.9.6, pentru a fi compliant cu GDPR, a fost introdusă o bifă prin care comentatorul să-și dea acceptul dacă dorește ca aceste cookies să fie salvate în browser.

Dacă ai un magazin online, mai colectezi date și prin formularul de comandă al produselor/serviciilor de pe site. Datele astea nu ai voie să le folosești decât la procesarea comenzii: facturare, livrare etc.

Alte site-uri pot colecta date prin pluginuri de atragere de lead-uri, formulare de contact sau formulare de abonare la newsletter. Persoanele trebuie să știe clar ce faci cu datele pe care le colectezi. Nu poți să trimiți mailuri cu oferte celor care nu s-au abonat în mod explicit la newsletter.

Un truc pe care îl făceau unele magazine era să pună o casetă gata bifată la finalizarea comenzii prin care clientul era automat abonat la newsletter. Nu mai este legal acest lucru. Poți avea caseta, dacă vrei, dar nu ai voie să fie gata bifată. Vizitatorul trebuie s-o bifeze în mod expres dacă dorește abonarea la newsletter.

Alte date (cookie-uri) pot fi colectate de diverse pluginuri WordPress: butoane de social media, coduri de urmărire gen Google Analytics sau embed-uri de pe alte site-uri (videoclipuri de pe Youtube, de exemplu).

Toate acestea trebuie identificate. Odată ce am identificat ce date colectăm și cum le colectăm, trebuie să decidem dacă vrem să le colectăm, dacă chiar avem nevoie de ele sau nu.

Identificare cookies

O metodă de a identifica ce cookies salvează site-ul tău este să folosești un free trial de la unul dintre serviciile prezentate mai sus (One Trust, de exemplu). Îți vor scana toate paginile site-ului și vor face o listă cu toate cookie-urile și le vor împărți pe categorii.

O altă metodă, mai grea, este să identifici tu manual cookie-urile.

Dacă folosești browserul Google Chrome, ștergi cookies și cache din browser, apoi intri pe site, faci click dreapta undeva pe pagină, apoi pe Inspect, mergi la secțiunea Application, apoi la Storage, apoi la Cookies (în Safari e Inspect Element, Storage, Cookies).

Trebuie să verifici toate paginile site-ului pentru a identifica cookies, lucru destul de greu de făcut manual.

Unele pagini sunt similare din punct de vedere al cookie-urilor salvate, deci ar fi de verificat:

prima pagină
pagina WordPress cu arhive (categorii, etichete, de ex)
pagina unui articol
pagini pe care știți că ați pus embeduri de pe alte site-uri
pagină de abonare la newsletter
pagina cu formular de contact
pagini cu alte formulare sau chestii care salvează date (survey etc.).

Ideal e să folosești un serviciu specializat, după cum spuneam mai sus, care scanează automat toate paginile site-ului.

Odată identificate, cookie-urile trebuie împărțite pe categorii:

esențiale pentru funcționarea site-ului
statistice (Google Analytics, de ex)
social media (Facebook, YouTube, etc)
de publicitate (retargeting, remarketing, etc).

Conform GDPR, atunci când un vizitator intră pe site, el trebuie anunțat că salvezi cookies. Trebuie să-i prezinți ce cookies salvezi și trebuie să-și dea acceptul pentru salvarea acestor cookies.

Nu e ok să pui toate cookie-urile ca fiind esențiale și să fie doar un buton de acceptare; trebuie să poată fi acceptate sau refuzate pe fiecare categorie în parte.

Totodată, trebuie să ai și o pagină gen cookie settings, de unde vizitatorul să poată să-și retragă acceptul dacă ți l-a dat în trecut sau să-și dea acceptul dacă în trecut a refuzat și acum s-a răzgândit.

Dacă un vizitator a refuzat categoria de cookie-uri social media, de exemplu, ar trebui ca atunci când vizitează site-ul să fie blocate scripturile social media, să nu i se afișeze videoclipul embed de pe YouTube sau butoanele de share sau ce scripturi mai sunt blocate în cadrul categoriei respective.

Complicat, nu?

E destul de complicat de implementat. Nu am găsit vreun plugin WordPress care să facă totul automat.

Pluginurile WordPress pe care le-am testat sunt:

Niciunul nu mi s-a părut complet, toate au nevoie de implementări adiționale, unele destul de complexe pentru un user obișnuit.

De aceea recomand soluțiile externe specializate, chiar dacă sunt contra cost, mai ales pentru site-urile care chiar au nevoie să salveze cookies.

Vorbesc aici despre site-urile care fac retargeting, remarketing, optimizarea ratei de conversie, site-uri care fac business și vor să facă bani.

Există o soluție care mie mi se pare cea corectă. Este exact în spiritul legii, adică să nu salvăm date personale decât dacă avem un motiv legal de a face asta.

Soluția este să eliminăm cookie-urile neesențiale, să nu le mai colectăm.

Conform legii, dacă nu colectăm cookies care sunt considerate date personale, atunci nu e obligatoriu să cerem consimțământul vizitatorului pentru a salva cookies.

Deci, dacă nu salvăm decât cookie-uri esențiale, nu suntem obligați să afișăm notificarea respectivă și scăpăm și de implementările complexe cu blocarea scripturilor și cookie settings.

Mi se pare ilogic să-ți strici designul și experiența de utilizare a site-ului afișând notificarea pentru acceptul de cookies ca să salvezi niște cookies pe care nu le folosești, nu?

Hai să vedem cum facem.

Am identificat deja ce cookies salvează site-ul iar dintre toate acestea cele cu probleme (date personale) sunt:

cookies Google Analytics
cookies butoane share (Facebook)
cookies Youtube

Nu folosesc funcțiile de demografie sau remarketing din Google Analytics, nici Google Adsense sau AdWords, așa că nu am nevoie de ele.

Astfel, m-am logat în contul meu Google Analytics și am configurat următoarele:

Click Administrator.
Click Setările contului.
Scroll până la Setări de permitere a accesului la date și dezactivează toate bifele.
Acceptați Amendamentul privind procesarea datelor.
Click Salvați.

Disable Data Collection for Advertising Features

Click Administrator.
În coloana din mijloc, la Setări pentru proprietăți, selectează Informații de urmărire, apoi click pe Culegerea datelor.
Dezactivează cele 2 bife: Remarketing și Funcții pentru rapoartele privind funcțiile publicitare.
Click Salvați.

Disable User-ID

În mod normal, ar trebui să fie dezactivat, dar verificați.

Click Administrator.
În coloana din mijloc, la Setări pentru proprietăți, selectează Informații de urmărire, apoi click pe User-ID.
Dacă bifa din partea de jos e deja inactivă, nu mai faceți nimic. Dacă e activă, dezactivați-o și Salvați.

Anonymize IP

Am renunțat la pluginul de Google Analytics pe care îl foloseam și am băgat manual codul de tracking la care am adăugat linia de cod pentru anonimizare prezentată aici.

Dacă nu te simți confortabil să lucrezi cu liniile de cod manual, o altă variantă este să folosești pluginul pentru Google Analytics numit CAOS - acesta are în setări o bifă pentru Anonymize IP.

Bun, am scăpat de cookie-urile Google Analytics care reprezintă date personale, în rest, Google Analytics va funcționa normal.

Cum scăpăm de cookies Facebook

Niște oameni de bine au făcut un plugin pentru butoane de share care este compliant cu GDPR, adică nu salvează cookies, scripturi de tracking, absolut nimic ce reprezintă date personale.

Pluginul se numește Shared Counts.

Am înlocuit pluginul de butoane de share cu acest plugin care e compliant cu GDPR și am eliminat astfel și cookie-urile Facebook.

Alte cookies?

Alte cookies pe care le-am mai identificat sunt cele de la YouTube.

Am câteva videoclipuri embed de pe YouTube pe unele pagini de pe site și, din fericire, nu sunt multe, așa că le pot modifica manual. Dacă ai mai multe, se poate face un search & replace cu un plugin WordPress sau direct în baza de date.

Am înlocuit în codul sursă al embed-ului youtube.com cu youtube-nocookie.com, e o variantă de embed fără cookies.

Cam asta a fost.

Am identificat ce cookies se salvează și le-am eliminat pe cele de care nu aveam nevoie, rămânând doar cele strict necesare, pentru care nu am nevoie de acceptul vizitatorilor, pentru că nu sunt considerate date personale.

Astfel am eliminat nevoia de a avea un cookie banner notice.

Atenție, am prezentat ce cookies aveam eu pe blogul meu personal, e posibil ca voi pe site-uri să aveți și alte cookies, fiecare site e diferit.

Drepturile persoanelor vizate

Avem o politică de confidențialitate, am rezolvat și cookie-urile, știm ce date salvăm și la ce le folosim, a mai rămas să respectăm drepturile persoanelor ale căror date le colectăm.

Începând cu versiunea 4.9.6, există în WordPress unelte pentru exportul datelor personale și pentru ștergerea acestora pe care le putem folosi în cazul în care ni se solicită acest lucru. Am pus date de contact în politica de confidențialitate ca să ne poată contacta cine dorește să-și exercite aceste drepturi.

Alte considerente

Am încercat să simplific pe cât posibil toată tevatura cu GDPR-ul. Dar e o chestiune cât se poate de complexă.

Ceea ce am descris în acest articol se potrivește în general pentru bloguri și site-uri simple. În cazul magazinelor sau al altor afaceri online nu e suficient să fie implementate câteva chestii pe site, ci e nevoie și de unele implementări de natură administrativă.

De exemplu, noi la Simplenet, am mai făcut următoarele:

am numit un DPO (data protection officer)
am cerut un DPA (data processing agreement) de la toți partenerii unde stocăm datele clienților
redactăm un DPA pe care să-l oferim la rândul nostru clienților noștri
am făcut angajaților un training pentru protecția datelor.

Sper ca acest articol să vă fi ajutat în înțelegerea și implementarea GDPR-ului pe site-urile voastre, dacă am omis ceva nu ezitați să lăsați comentarii. Voi încerca să răspund la întrebări sau vă voi direcționa către resurse relevante.

Cum să faci backup site-ului tău WordPress

Andrei Chira — Wed, 01 Aug 2018 00:00:00 GMT

Acum câțiva ani, NSHost a pierdut datele clienților. Apoi a venit rândul Namebox să aibă probleme și să fie șterse site-urile clienților. Luna trecută, Webfactor a fost căzut cu toate site-urile clienților timp de 3 zile.

Ce poți face tu, ca client, în aceste situații de criză?

E absolut necesar să ai un backup al site-ului (fișiere + baza de date) și trebuie să fii pregătit să muți site-ul repede de la un host la altul.

De ce să faci backup?

Am auzit de la mulți păgubiți întrebarea asta – de ce să am eu backup? Firma de hosting e obligată prin contract să-mi facă backup; e treaba lor.

Corect, sunt obligați să facă backup, nu contestă nimeni justețea acestui argument. Dar și mașinile sunt obligate să oprească la trecerea de pietoni. Și totuși există cazuri când nu o fac și oamenii mor. Dreptatea este de partea lor; erau pe trecerea de pietoni, dar, din păcate, dreptatea nu te ajută dacă ești mort.

Nu apăr firmele de hosting care pierd datele clienților; dimpotrivă, cred că majoritatea clienților sunt prea permisivi și lasă prea mult de la ei în situații de acest gen. Vreau doar să atrag atenția că lucruri rele se pot întâmpla. Poate se întâmplă o dată la 10 ani, poate o dată la 20 de ani, poate nu se întâmplă niciodată. Dar există posibilitatea ca ele să se întâmple.

Deci, recomandarea este să faci backup site-ului tău WordPress, separat de ceea ce face furnizorul de hosting. E mai bine să faci și tu un backup și să n-ai nevoie de el decât să nu-l faci și apoi să descoperi că ai pierdut toată munca de ani de zile.

Cum faci backup site-ului tău WordPress

Cea mai simplă metodă este cu ajutorul unui plugin WordPress. Funcționează pentru majoritatea site-urilor WordPress simple, site-uri mici de prezentare sau bloguri mici.

Prin mic, nu mă refer la trafic sau la notorietate, ci la spațiul pe care îl ocupă fișierele pe server precum și mărimea bazei de date.

Cum ar trebui să fie un backup?

automat (set it and forget it)
periodic (zilnic, săptămânal)
stocat în altă locație (local, cloud)
să poată fi restaurat ușor și rapid.

Printre cele mai populare soluții de backup pentru WordPress sunt:

N-am să scriu detaliat despre fiecare în parte, ci doar despre soluțiile pe care am ales să le folosesc.

ManageWP

Cea mai simplă soluție pe care am testat-o este ManageWP, oferă backupuri incrementale ce nu consumă resurse pe server.

Este gratuit pentru backupuri lunare (o dată la 30 de zile), dar are o limită de 100.000 de fișiere. Backupurile zilnice costă 2$/lună pentru un site și limita este de 400.000 de fișiere. Opțional, se poate seta și backup la 6 ore; costă 3$/lună, iar backup din oră în oră costă 6$/lună.

ManageWP e soluția potrivită pentru cineva care vrea ceva foarte simplu de configurat. La fel de simple sunt și soluțiile VaultPress sau BlogVault, dar costurile sunt puțin mai mari.

Eu folosesc ManageWP ca backup de rezervă, lunar, pentru toate site-urile mele. Backup-ul principal, zilnic, e făcut cu UpdraftPlus cu stocare pe Amazon S3.

UpdraftPlus

Cu ajutorul acestui plugin se poate face backup la intervale prestabilite, de la fiecare 4 ore până la o dată pe lună sau manual.

Stocarea se poate face gratuit pe Dropbox sau Google Drive, în funcție de spațiul disponibil. Din câte știu, Dropbox oferă 2 GB gratuit, iar Google Drive 15 GB gratuit.

Tutoriale video UpdraftPlus

Pentru cine dorește să folosească Amazon S3, e mai complex de configurat (detalii aici) și implică niște costuri (mici). Eu fac backup la 9 site-uri personale, totalizând 16 GB cu un cost de 0,60$ pe lună.

BackWPUp

Un plugin care, odată instalat, creează automat un backup zilnic al bazei de date și îl salvează pe Dropbox.

Tot ce trebuie făcut este să autorizezi pluginul pentru a salva pe Dropbox (se face cu două clickuri dacă ai deja cont pe Dropbox) și să setezi ora la care să se facă backup-ul. Recomandat de setat la o oră diferită de celelalte backupuri.

Backup manual

Backup-ul manual nu e o soluție eficientă și scalabilă. Dar pentru că scriu destul de rar, obișnuiesc să fac un backup manual al bazei de date după ce public un nou articol sau modific vreun text pe site.

Salvez pe calculator în folderul care e sincronizat cu Google Drive.

Dacă eșuează backup-ul

Sunt cazuri în care plugin-urile de backup eșuează, de exemplu, când un site e prea mare și crearea unei arhive de backup durează prea mult, consumă prea multe resurse pe server și atinge anumite limitări ale contului de găzduire.

În aceste situații se poate încerca setarea unor excepții de la backup pentru a fi arhiva cât mai mică sau se poate face backup separat pentru fiecare dintre elementele site-ului.

Elementele unui site WordPress sunt:

partea de conținut
partea de cod
biblioteca media

Partea de conținut

Partea de conținut e reprezentată de baza de date. În baza de date este stocat tot conținutul paginilor, al widgeturilor și al articolelor sau al altor tipuri de postări (portofoliu, testimoniale, produse etc.), precum și toate setările site-ului.

E bine ca baza de date să fie bine optimizată pentru a fi cât mai mică arhiva de backup, am și publicat un tutorial despre optimizarea bazei de date.

Backup-ul bazei de date se poate face printr-un plugin (BackWPUp/UpdraftPlus + Dropbox), n-ar trebui să fie probleme, pentru că, de obicei, e un fișier destul de mic, câțiva MB.

Partea de cod

Reprezintă toate fișierele PHP, JS, CSS ale instanței WordPress:

fișierele core WordPress
fișierele pluginurilor active
fișierele temei active

Fișierele din core-ul WordPress se pot excepta de la backup, WordPress se poate instala din câteva click-uri dacă te muți la un alt furnizor de găzduire sau se poate descărca de pe wordpress.org.

Și pluginurile ar putea fi exceptate de la backup pentru că există soluții să instalezi mai multe pluginuri din câteva clickuri.

O soluție pe care o folosesc uneori este wpcore.com. E un site unde îți faci un cont gratuit și îți creezi liste cu pluginuri. E util și dacă instalezi mereu aceleași pluginuri pe mai multe site-uri, eu folosesc pentru demo-urile temelor, de exemplu.

Îți creezi o listă cu pluginurile pe care le ai instalate pe site-ul tău și pe un WordPress nou instalezi pluginul WPCore Plugin Manager. Apoi introduci cheia aferentă listei tale. Îți vor apărea toate pluginurile și le poți instala și activa cu un click.

Deci pluginurile se pot instala rapid, în 2 minute, nu e absolut necesar să ai backup la ele. Astfel, arhiva de backup devine și mai mică.

O altă soluție pentru partea de cod este să ai o versiune locală a site-ului.

Eu folosesc Local by Flywheel, e o aplicație care creează un server local și poți avea instanțe WordPress de test, accesibile la adresa nume.local.

Folosesc această soluție pentru a dezvolta local temele WordPress pe care le sincronizez cu github.com, dar se poate folosi în mai multe scenarii.

De exemplu, poți avea o clonă locală a site-ului și să faci actualizările WordPress, ale pluginurilor și temelor. Dacă totul funcționează fără probleme, faci actualizările și pe site-ul live.

Astfel, poți avea mereu pe calculatorul propriu un backup al site-ului tău (partea de cod).

Se poate combina și cu Git pentru o sincronizare cu un repo găzduit pe Amazon sau Google Cloud (costuri mai mici decât Github pentru private repositories), cu posibilitatea de a face push și pe site-ul live. Dar chestiunea asta e mai complexă și merită un articol separat.

Biblioteca media

Biblioteca media reprezintă fișierele din folderul /wp-content/uploads/, adică toate imaginile pe care le-ai încărcat pe site.

De obicei, aceasta e cea mai mare parte a unui site. Ideal ar fi să fie bine optimizată. Am și publicat un tutorial despre optimizarea imaginilor.

O soluție elegantă pentru backup-ul bibliotecii media este sincronizarea acesteia cu un bucket de pe Amazon S3 sau de pe Google Cloud Storage.

Soluțiile pentru Amazon S3 sunt mai complicat de configurat. Însă pentru Google Cloud Storage există un plugin foarte simplu de configurat – WP Stateless.

Pluginul are 3 moduri:

backup
CDN
stateless

Eu folosesc modul backup, toate fișierele media sunt copiate pe Google Cloud Storage și stocate într-un bucket.

Momentan, Google Cloud oferă 300$ credit pentru 12 luni, deci nu am costuri pentru acest backup. După expirare costul pentru stocare este unul destul de mic, similar cu cel de la Amazon S3.

În modul CDN, fișierele nu sunt doar copiate pe Google Cloud ci sunt și servite de acolo. Dar costurile sunt mai mari pentru că vorbim de alt tip de stocare la care se adaugă și costul de bandă, iar banda e destul de scumpă la Google.

În modul stateless, fișierele sunt și șterse de pe serverul tău și rămân doar în Google Cloud. Astfel, la orice provider de găzduire la care te muți, îți muți doar codul și baza de date, biblioteca media rămâne mereu în cloud.

Astea ar fi soluțiile de backup pe care le folosesc eu pentru site-urile mele WordPress pentru a fi sigur că nu pierd nimic.

Dacă ai backup, restaurarea sau migrarea la alt host se poate face mai simplu sau cu puțin efort, dar se face. Important e să nu ne pierdem munca.

Cum schimbi rapid hosting-ul

Percepția generală este că pentru a muta găzduirea site-ului de la un furnizor la altul trebuie schimbare nameserverele asociate domeniului.

O metodă mai rapidă este ca găzduirea DNS să fie din prima separată de găzduirea web și să schimbi doar IP-ul asociat intrării A aferente domeniului.

Găsești aici un articol mai detaliat despre separarea celor 3 componente principale ale găzduirii: găzduirea DNS, găzduirea web și găzduirea email.

Recomand găzduirea DNS a Cloudflare, este #1 în lume conform dnsperf.com, și este gratuită.

Nu trebuie neapărat să folosești și protecția Cloudflare, ci doar găzduirea DNS. În anumite cazuri e posibil să fie utilă și filtrarea traficului sau servirea elementelor statice ale site-ului din CDN-ul Cloudflare.

Având găzduirea DNS separată de furnizorul de găzduire web, dacă furnizorul respectiv are probleme mari (servere căzute, pierderi de date) poți să muți conținutul site-ului la un alt furnizor apoi doar să schimbi IP-ul aferent intrării A și în câteva minute ești din nou cu site-ul funcțional.

Acestea sunt metodele mele de a mă asigura că am site-urile protejate.

O mică recapitulare:

backup complet lunar cu ManageWP (0$)
backup complet zilnic cu UpdraftPlus pe Amazon S3 (0,60$)
backup bază de date zilnic cu BackWPUp pe Dropbox (0$)
backup manual bază de date pe Google Drive (0$)
backup permanent local la partea de cod (0$)
backup permanent teme WordPress pe github.com (0$)
listă pluginuri active pe wpcore.com (0$)
backup biblioteca media pe Google Cloud (deocamdată 0$)
găzduire DNS separată de găzduirea web și de găzduirea e-mail (0$)

Dacă aveți și alte idei sau metode de a face backup, nu ezitați să lăsați un comentariu pentru a ajuta și pe alți cititori cu cât mai multe soluții de a nu-și pierde site-urile atunci când se întâmplă o situație de criză, precum cele de la începutul articolului, care i-au afectat pe mulți proprietari de site-uri.

Noua politică de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile .ro

Andrei Chira — Tue, 03 Oct 2017 00:00:00 GMT

Vă prezentăm mai jos comunicatul oficial al ICI București (rotld.ro) referitor la noua politică de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile .ro.

Ca urmare a consultărilor cu partenerii din data de 18.01.2017, care au avut loc la sediul ICI București și pe baza rezultatelor chestionarului „Consultări privind principiile de reglementare a domeniilor .ro” inițiat de MCSI la data de 27.05.2017, Consiliul de Administrație al ICI-București a aprobat în data de 14.07.2017 introducerea serviciului de înregistrare și mentenanță anuală pentru domeniile „.ro”.

Astfel:

Sistemul de domenii „.ro” va fi aliniat la necesitățile serviciului de mentenanță anuală la data de 01.03.2018.
Începând cu 01.03.2018, deținătorii (registranții) de domenii „.ro” vor putea să achite contravaloarea serviciului de mentenanță pentru perioada dorită de minim 1 an și maxim 10 ani.
Tariful practicat de registrul de domenii „.ro” va fi de 6 EUR/an, fără TVA (tariful care va fi oferit registrarilor acreditați ROTLD). Valoarea tarifului a fost stabilită la nivelul pieței europene din domeniu, ajustată la veniturile și la puterea de cumpărare a românilor.
Tariful practicat de către registrarul ICI București (vânzare directă pe site-ul www.rotld.ro) va fi de 12 EUR/an + TVA.
Data de expirare a domeniilor se va calcula ținând cont de principiul conform căruia vechea taxă de înregistrare trebuie să acopere minim 5 ani de mentenanță, astfel:

- domeniile înregistrate înainte de 01.03.2013 vor primi minim 3 luni perioada de grație pentru plata serviciului de mentenanță, astfel încât primele domenii vor expira începând cu 01.06.2018.

- se vor adăuga 5 ani la data cea mai recentă dintre data înregistrării domeniului și data ultimului transfer al dreptului de utilizare (domain trade). Exemplu: dacă domeniul a fost înregistrat în data de 01.01.2015 și între timp nu a existat niciun transfer al dreptului de utilizare, atunci domeniul va expira pe 01.01.2020; dacă domeniul este înregistrat în 01.01.2015 și transferat în 01.01.2017, atunci domeniul va expira în 01.01.2022.

- dacă data de expirare rezultată este anterioară datei de 01.06.2018 (ex. domeniul înregistrat în 01.01.2010 va avea data de expirare 01.01.2015), data de expirare va fi distribuită pe o perioadă de 6 luni, începând cu 01.06.2018 până în 30.11.2018 pe baza lunii calendaristice a datei de înregistrare, prin gruparea a câte doua luni și păstrarea zilei calendaristice conform tabelului de mai jos:

Această distribuție a domeniilor mai vechi de 5 ani pe o perioadă de 6 luni a avut în vedere oferirea posibilității ca fiecare deținător de domenii „.ro” să poată să reînnoiască domeniul în situația în care dorește acest lucru.

Principalele considerente care au stat la baza deciziei de introducere a serviciului de înregistrare și mentenanță anuală sunt:

1. Alinierea la practica europeană. În Europa, în mod treptat, toate țările au trecut la înregistrarea pe perioadă limitată de timp a domeniilor cod de țară și reînnoirea în cazul în care solicitantul dorește folosirea în continuare a numelui. În prezent, România este singura țară din Europa care nu a introdus un tarif de mentenanță anuală pentru domenii;

2. Respectarea bunelor practici și a recomandărilor ICANN, entitatea care coordonează procesul de reglementare al Internetului la nivel mondial și la care ICI Bucuresti este membru și parte interesată (stakeholder) din 1993;

Asigurarea fondurilor necesare dimensionării infrastructurii IT și creșterea securității și fiabilității;
Implementarea sistemului de înregistrare și mentenanță anuală are de asemenea avantajul că va duce la deblocarea numelor de domenii „.ro”, care au fost înregistrate în aproximativ 25 de ani de existență a domeniului „.ro”, și care în prezent nu mai sunt folosite, fie că firmele ce le-au solicitat au dispărut, fie că persoana care le- a solicitat nu mai are nevoie de acele nume în prezent;
Un volum mare de domenii înseamnă și un volum mare de resurse necesare. La nivelul serviciului la care s-a ajuns în ultimii 24 de ani, este aproape imposibil ca mentenanța și securitatea sistemelor să se bazeze doar pe veniturile din înregistrările domeniilor noi, acesta având un trend descrescător;
Contravaloarea serviciului de înregistrare și mentenanță va duce la posibilitatea asigurării securității și stabilității serviciului RoTLD, având în vedere că mediul virtual este din ce în ce mai agresiv asupra Internetului;

Cum să ai succes cu un magazin online

Elena Chira — Mon, 30 Jan 2017 00:00:00 GMT

De-a lungul timpului, am întâlnit mulți oameni care vor să-și deschidă magazine online sau și-au deschis deja, dar nu au reușit să-l facă să meargă așa cum și-ar fi dorit și să obțină măcar un succes moderat.

Nu vorbim aici despre a deveni milionar, ci despre cum ai putea, ca începător în domeniul online, să reușești să ai o afacere online onestă prin care să-ți poți susține familia, pornind de la zero.

Realitatea este, însă, că majoritatea afacerilor eșuează. Mai ales cele care pornesc de la zero și nu reușesc să prindă destulă tracțiune ca să crească apoi natural.

Deci, cum poți face să ai succes în timp ce restul eșuează?

Unul dintre primele lucruri care trebuie înțelese este că e nevoie de prioritizare drastică și concentrare pe obiective.

Lipsa unei prioritizări și a unor obiective clare, lipsa unui curs de acțiune care să urmărească acele obiective sunt greșelile pe care le-am observat cel mai frecvent la oamenii care își deschid magazine online.

Cel mai simplu obiectiv de la care poți să pleci este să vinzi un produs unui client.

Atât.

Ăsta e principalul tău obiectiv - să faci o vânzare. Una.

După ce vinzi un produs, obiectivul tău devine să faci 2 vânzări. Și tot așa.

Pare foarte simplu, dar e uimitor câtă lume greșește aici.

Majoritatea oamenilor nu se concentrează pe vânzare, ci se împiedică de detalii, gen frumusețea site-ului, butoanele de share, abonarea la newsletter și altele.

Nu înseamnă că detaliile nu sunt importante. Dar prioritizarea înseamnă să te concentrezi pe ceea ce te aduce cu un pas mai aproape de succes.

Aspectele care te vor aduce mai aproape de succes sunt:

site-ul axat pe conversii
ce vinzi
cui vinzi
comunicarea
logistica

Înainte să te apuci de construcția site-ului, îți recomand să faci un plan și să îți pui la punct toate aspectele.

Pentru cine construim site-ul?

Fără să-și dea seama, mulți fac greșeala de a construi magazinul online pentru ei, nu pentru clienți.

Se bazează pe preferințe personale legate de aspect, culori, fonturi sau, mai rău, se bazează pe ușurința în crearea magazinului online.

Aici mă refer la pluginurile de tip page builder, gen Visual Composer, sau temele WordPress all-in-one, gen Avada, pline de opțiuni de configurare care te ajută să-ți construiești site-ul cu cât mai puțin efort posibil.

Dar e o greșeală să construiești concentrându-te pe întrebarea “cum să-mi fie mie mai ușor să fac site-ul?”

Focusul ar trebui să fie pe “Cum fac să le fie cât mai ușor clienților să găsească rapid ceea ce caută și să cumpere?”

Cu cât îți este ție mai ușor să construiești site-ul (drag-n-drop, easy visual builder etc), cu atât o să existe mai multă umplutură inutilă în partea de cod php, parte care nu se vede dar care te afectează în 2 aspecte:

viteza de încărcare mai mică
consum mai mare de resurse

Viteza de încărcare a site-ului afectează experiența vizitatorilor și îți sabotează obiectivul - să vinzi. Există studii care arată raportul dintre viteza de încărcare și rata de conversie a site-ului.

Cu cât un site se încarcă mai repede, cu atât crește numărul de vizualizări, numărul de conversii (oricare ar fi ele: abonări, comentarii, vânzări etc.) și scade bounce rate-ul.

Consumul mai mare de resurse înseamnă costuri mai mari cu hostingul.

Cu fiecare creștere a nivelului de trafic, va trebui să faci upgrade la un pachet cu mai multe resurse, mai scump, ca să nu se încarce mai greu sau să nu fie inaccesibil pentru că a atins limitele pachetului.

Cu cât un site consumă mai puține resurse (CPU, memorie RAM), cu atât va putea să susțină un nivel mai mare de trafic chiar și pe pachete ieftine de găzduire.

Frumusețea e subiectivă, rapoartele de vânzări nu

Altă problemă des întâlnită e cea a frumuseții site-ului, toți vor să aibă un site frumos, ceea ce nu e neapărat greșit, dar se împiedică de asta când obiectivul ar trebui să fie altul.

Ceea ce tu, ca proprietar de site, crezi că e frumos, s-ar putea să nu placă vizitatorilor site-ului. Frumusețea e subiectivă. Rapoartele de vânzări, nu prea.

Obiectivul site-ului nu este să fie frumos, ci să fie eficient, site-ul trebuie să vândă.

Asta nu înseamnă că nu contează cum arată. Dar un site e un agent de vânzări, nu un fotomodel. Agentul de vânzări e de ajuns să aibă un aspect curat și, mai important decât asta, să fie orientat către satisfacția clientului.

În sensul ăsta, agentul de vânzări e un servitor, un majordom, dacă vreți să-i spunem așa.

Majordomul nu iese în evidență; el știe să anticipeze nevoile stăpânului și să vină în întâmpinarea lor fără să deranjeze.

Așa trebuie să fie și magazinul tău online: simplu, curat, rapid, la obiect; creat NU pentru tine, ci pentru vizitatori.

Cu scopul de a-i transforma în clienți.

Iar ca să îi transformi în clienți trebuie să cunoști foarte bine măcar 2 lucruri:

ce vinzi
cui vinzi

Știi ce vinzi?

Nu toate produsele sunt la fel, unele sunt mai ușor vandabile, altele mai greu vandabile.

De exemplu, în categoria smartphone-uri între 500 și 1000 lei ai 2-3 produse care sunt best buy. Adică au cel mai bun raport calitate-preț, ceea ce le face să fie foarte atractive pentru potențialii cumpărători.

În orice categorie și în orice nișă, indiferent dacă vinzi ciorapi de damă, pantofi sport sau telefoane, există astfel de produse care sunt atractive și au cele mai mari șanse să se vândă.

Astea sunt “vacile de muls”.

Best Buy-urile, împreună cu reducerile și noutățile, sunt produsele care ar trebui să fie listate pe prima pagină a magazinului pentru a-ți crește șansele de a vinde.

Fără slidere, fără chestii care se mișcă, zboară, fără design de dragul designului, doar produsele cu cele mai mari șanse de conversie.

Totul trebuie să fie construit în jurul acestui obiectiv - creșterea ratei de conversie.

Și dacă tot vorbim despre ce vinzi, cât de bine cunoști ceea ce vinzi?

În ce categorie intră produsele/serviciile pe care vrei să le vinzi? Ieftin, mediu, premium, lux? Produse de masă, de nișă? E nișa destul de mare?

Au șanse produsele respective să se vândă online? Sau lumea preferă să le vadă, să le simtă, miroasă etc…?

Nu orice se vinde online și nu oricui.

Știi cui vinzi?

O altă greșeală frecventă este să nu-ți cunoști publicul țintă.

Să încerci să vinzi la toată lumea, să aduci oameni pe site care nu își permit produsele, nu știu ce cumpără sau nu sunt în dispoziție de cumpărături.

Nu trebuie să cheltui resurse (timp, bani, efort) ca să aduci pe site trafic inutil.

E ca și cum te-ai duce în cluburi ca să promovezi Pampers. Nu e eficient. Dar dacă mergi în parc, unde sunt mămicile cu copii, șansele tale cresc considerabil.

Pentru a crește șansele ca vizitatorii să dea click pe CUMPĂRĂ trebuie să aduci pe site oameni din publicul tău țintă, interesați de a cumpăra.

Care e publicul tău țintă?

Să revenim la exemplul cu Pampers. Vorbim de categoria femei, subcategoria mămici, sub-subcategoria mămici cu o situație materială bună.

Pentru că Pampers e un brand mai scump, nu e Pufies sau Happy sau alte branduri de scutece ieftine. După cum spuneam mai sus, trebuie să știm ce vindem.

Unde găsești mămici cu venituri peste medie? Probabil peste tot, dar șanse mai mari sunt în orașele mai mari, unde se câștigă mai bine: București, Cluj, Timișoara, Brașov, Iași.

Se poate continua și aplica raționamentul la orice categorie până ajungi la o targetare foarte bine definită.

Odată definită categoria de oameni cărora se adresează produsele/serviciile tale, intră în scenă reclamele făcute cu ajutorul Google Adwords și Facebook Ads.

Aduci trafic bine targetat pe site și studiezi comportamente.

Google Analytics, Clicktale, Hotjar sau Kissmetrics sunt câteva instrumente care te ajută să înțelegi ce fac oamenii pe site-ul tău, cum interacționează cu site-ul și dacă nu apasă butonul ăla de CUMPĂRĂ, de ce nu-l apasă.

Dincolo de site axat pe conversii și targetare la sânge, există și un mic secret pe care îl voi detalia într-un articol separat - secretul ăsta e încrederea. Ca să faci vânzarea, trebuie să câștigi mai întâi încrederea.

Dar hai să zicem că ai reușit să faci vânzarea. Ce urmează?

Comunici eficient cu clienții?

Omul pe care l-ai adus pe site a făcut ceea ce l-ai condus să facă - a plasat o comandă.

Și așteaptă. Și așteaptă.

Și începe să-și pună întrebări. Iar subconștientul îi răspunde. Cu diverse scenarii. Care mai de care mai negative și mai apocaliptice.

Așa funcționează mintea noastră. Când nu avem suficiente informații, creierul umple golurile cu scenarii care se bazează de cele mai multe ori pe un sentiment dominant: frica.

Este important să eviți orice sentiment negativ în cadrul experienței pe care o are un client cu magazinul tău.

Aici intră în scenă comunicarea.

Nu-l lăsa pe client să-și facă scenarii; scrie tu scenariul, condu-i tu mintea spre ceea ce trebuie să gândească.

Sună ciudat, poate prea complex, psihologic; cel mai bine e să explicăm prin exemple.

Acum mulți ani am avut un magazin online de tricouri imprimate. După plasarea unei comenzi, trimiteam un email în care îi comunicam clientului că am primit comanda și îi pregătim coletul.

După ce predam coletul la curier, îi trimiteam clientului un mail prin care îl anunțam că a fost predat la curier și că în 24 de ore o să ajungă la el.

După ce era livrat, îi trimiteam un mail în care îl rugam să ne confirme primirea și să ne dea feedback.

Aceste mailuri erau trimise automat din aplicație, nu e eficient să stai să trimiți mailuri manual, evident. Aplicația avea diverse statusuri ale comenzii și prin apăsarea unui buton se trecea comanda dintr-un status în altul și se trimitea automat mailul respectiv către client.

Foloseam Magento, o aplicație gratuită (open source), și doar am modificat mailurile default ale aplicației. Fără programare, fără costuri, fără chestii complexe, pur și simplu am personalizat mailurile din Magento gândindu-le ca pe o conversație între noi și client.

Astfel, clientul știa mereu în ce stadiu e comanda lui și nu-și făcea scenarii.

Magazinele mari, gen eMag și încă vreo 2-3, au învățat să facă bine chestia asta cu comunicarea (mail, chiar și SMS).

Dar încă mai sunt magazine online după care aștepți 2 zile până te sună o domnișoară să-ți zică ce e cu comanda ta.

Aici ai loc, chiar dacă ești mic, să te diferențiezi prin calitate și atenție la detalii și la satisfacția clientului.

Ai o logistică bine pusă la punct?

Logistica te poate ajuta sau îți poate frâna dezvoltarea.

Sunt multe întrebări pe care trebuie să ți le pui și să îți planifici toate detaliile.

Ai stocuri sau lucrezi cu stocul furnizorului?

Furnizorul îți livrează ție și tu livrezi mai departe la clientul final sau livrează el direct la clientul final?

Ce firmă de curierat alegi? Cât costă livrarea? În medie, câte kg și ce dimensiuni are un colet? În cât timp e pregătit coletul de livrare?

Îți faci pungi și cutii personalizate sau livrezi în ce apuci?

Externalizezi? Da, se poate și externaliza, au apărut și în România servicii de e-fulfillment, cum ar fi Frisbo sau Fulfill.

Pe partea de logistică sunt multe aspecte de luat în calcul, la fel ca în orice afacere.

Să ai un magazin online e la fel de dificil ca o afacere offline, chiar dacă poate pare mai ieftin să deschizi un magazin online decât o afacere clasică.

Cu timpul, cu experiență, toate aspectele de care am vorbit (site, comunicare, logistică) se pot îmbunătăți, se pot optimiza pentru a obține o eficiență operațională ridicată.

Totul este să nu te oprești din învățat, să testezi mereu și să fii focusat pe client.

Cred că orice afacere care pune satisfacția clientului pe primul loc are șanse mari de reușită.

Succes!

Cum schimbi domeniul site-ului tău WordPress

Andrei Chira — Tue, 10 Jan 2017 00:00:00 GMT

Câteodată, din diverse motive, este nevoie de un rebranding.

În cadrul acestuia intră și schimbarea domeniului site-ului cu unul nou.

Am întâmpinat această situație destul de des, primind de la clienți întrebarea: „Vreau să-mi mut site-ul pe un alt domeniu, cum fac?”

Practic, nu e o mutare, ci doar o modificare de domeniu și este similară cu trecerea pe https.

#1 Backup

Primul pas este să faceți backup atât la fișiere, cât și, mai ales, la baza de date. Orice ați face, întotdeauna primul pas este să faceți un backup.

Puteți face backup din cPanel din secțiunea Backups sau din secțiunea WordPress Management.

Mai puteți face backup și din WordPress cu ajutorul unui plugin de backup, cum ar fi BackupWordPress sau UpdraftPlus.

#2 Înregistrează noul domeniu

Al doilea pas este înregistrarea noului domeniu dacă nu îl aveți deja înregistrat.

Pentru a face schimbarea fără probleme, domeniul trebuie să fie înregistrat valid și să aibă setate nameserverele hostingului pe care e găzduit și site-ul actual.

#3 Adăugare domeniu în cPanel

Al treilea pas este schimbarea domeniului principal asociat contului de găzduire cu cel nou. Acest lucru poate fi făcut doar de către firma de găzduire, deci trebuie să deschideți un tichet de suport și să solicitați să fie înlocuit domeniul cu cel nou.

Dacă doriți să rezolvați mai repede, puteți să lăsați domeniul vechi ca domeniu principal și să adăugați domeniul nou ca alias din cPanel.

Când îl adăugați în cPanel, la document_root lăsați bifat Share document root și domeniul nou va folosi fișierele WordPress deja existente în public_html (fișierele site-ului actual).

#4 Modificare URL

Al patrulea pas este modificarea url-urilor din baza de date WordPress.

Acest lucru se face accesând phpMyAdmin din cPanel, click pe baza de date apoi pe SQL, introduceți următoarele linii, apoi apăsați Execută.

Nu uitați să faceți backup la baza de date înainte de a efectua modificări.

UPDATE wp_options SET option_value = REPLACE(option_value, 'ORIGINAL_URL', 'NEW_URL');
UPDATE wp_postmeta SET meta_value = REPLACE(meta_value, 'ORIGINAL_URL', 'NEW_URL');
UPDATE wp_posts SET guid = REPLACE(guid, 'ORIGINAL_URL', 'NEW_URL');
UPDATE wp_posts SET post_content = REPLACE(post_content, 'ORIGINAL_URL', 'NEW_URL');

ATENȚIE

1. În codul de mai sus, prefixul tabelelor bazei de date este cel standard (wp_). Dacă aveți un alt prefix, modificați cele 4 linii de cod în concordanță.

2. În loc de ORIGINAL_URL treceți domeniul actual, așa cum îl folosiți (dacă site-ul vostru e cu www, treceți http://www.domeniu-vechi.ro, dacă e fără www, treceți http://domeniu-vechi.ro). La NEW_URL treceți domeniul nou așa cum doriți să-l folosiți, cu www sau fără.

3. Dacă folosiți o temă care are Theme Options sau un plugin de tip page builder (Visual Composer), atunci rularea interogărilor sql vă resetează tot ce ați configurat acolo și trebuie refăcute setările.

Situația se poate evita dacă eliminați prima linie (cea cu update wp_options) și le rulați doar pe celelalte 3.

În cazul acesta, va trebui să modificați manual linkurile în wp-admin > Settings > General, în paginile sau postările create cu page builder, widget-uri, theme options sau unde mai aveți vreun link cu domeniul vechi.

#5 Redirecționare

Al cincilea pas este redirecționarea de la domeniul vechi la cel nou.

Redirecționarea se poate face din cPanel, de la secțiunea Redirects. Avem un tutorial separat cu pașii detaliați despre cum se face o redirecționare de la un domeniu la altul.

Verificați și fișierul robots.txt să includă link către sitemap cu domeniul nou și regenerați sitemap-ul din pluginul de sitemap (dacă folosiți unul).

#6 Google

Al șaselea pas este să-l anunțăm și pe Google că ne-am mutat conținutul pe un domeniu nou.

Acest lucru se face în Google Search Console (fostul Webmaster Tools).

Adăugați domeniul nou în Google Search Console, apoi intrați pe domeniul vechi din Search Console și accesați Change Address (sub iconița Settings din dreapta sus).

Alegeți domeniul nou, verificați redirecționarea, confirmați că dețineți ambele domenii, apoi finalizați apăsând butonul Trimite.

Asta e tot. Site-ul dvs. ar trebui să se încarce fără probleme de pe domeniul nou.

Dacă sunteți client Simplenet și aveți nevoie de ajutor, vă stăm la dispoziție prin intermediul tichetelor de suport, nu ezitați să ne contactați.

Optimizare blog culinar - studiu de caz

Andrei Chira — Wed, 07 Sep 2016 00:00:00 GMT

La Simplenet ajutăm oamenii să aibă site-uri mai rapide, mai scalabile și să-și accelereze dezvoltarea afacerii online.

Un prieten care n-are treabă cu afacerile online și site-urile mă întreabă într-o zi - cum adică accelerezi dezvoltarea afacerii online a omului? Sigur, sună bine ca slogan, dar efectiv, cum accelerezi dezvoltarea?

Așa este, sună bine ca slogan, atât de bine că și alte firme l-au furat și îl folosesc. Diferența este că noi chiar putem să explicăm ce facem efectiv ca să accelerăm dezvoltarea afacerii tale online.

Studiu de caz - blog culinar

Anul trecut, înainte de a veni la Simplenet, posesoarea unui blog culinar simțea că site-ul se mișcă greu și că ar putea fi îmbunătățit.

La momentul respectiv avea un nivel de trafic de aproximativ 10.000 de afișări zilnice.

Am mutat blogul la Simplenet și, într-adevăr, am observat un consum foarte ridicat de resurse pe contul de găzduire și un timp de încărcare a site-ului extrem de mare, în jur de 15 secunde.

Am început să facem un audit de performanță, să încercăm să identificăm cauzele consumului de resurse și ale vitezei slabe de încărcare.

Ce probleme am descoperit după auditul de performanță

Am descoperit că pentru a genera o pagină, WordPress consumă în jur de 300 MB, o valoare extrem de mare. Consumul normal al unei instanțe WordPress este undeva pe la 30-40 MB.

Atunci când WordPress are nevoie de 300 MB ca să afișeze o pagină și există 10.000 de afișări într-o zi, nu e de mirare că durează 15 secunde ca să se încarce site-ul și sunt consumate toate resursele alocate contului de găzduire.

După 2 zile de teste pe temă și pe pluginurile active, am descoperit într-un final în baza de date foarte multe intrări care aveau valoarea autoload: yes.

Ce înseamnă asta?

La inițializarea WordPress-ului se citesc din baza de date toate intrările cu autoload: yes. În cazul de față, fiind foarte multe (vreo 25.000), durează foarte mult aceste interogări (undeva la 11 secunde).

Rezolvare

#1 Am propus clientului să înlocuiască tema folosită cu una bazată pe Genesis Framework. Genesis este lightweight și axat pe performanță și securitate, fiind printre cele mai bune framework-uri pentru WordPress.

#2 Am eliminat trei sferturi dintre pluginuri și le-am înlocuit cu altele care oferă aceleași funcționalități, dar sunt făcute mai bine din punct de vedere al performanței.

#3 Am șters din baza de date toate intrările inutile.

#4 Diverse alte optimizări mărunte.

După efectuarea acestor operațiuni, consumul de memorie al instanței WordPress a scăzut în limitele normale.

Resursele de procesare alocate contului de găzduire s-au eliberat, ceea ce înseamnă că acum pachetul poate susține un nivel mai mare de trafic.

Ceea ce s-a și întâmplat.

În 8 luni, traficul blogului a crescut de la 10.000 la 60.000 de afișări zilnice.

Evident, nu este meritul nostru că a crescut traficul, este meritul clientului că a produs conținut și l-a promovat.

Meritul nostru este că site-ul a reușit să susțină acest nivel de trafic pe același pachet de găzduire web. Creșterea nivelului de trafic nu i-a adus clientului o creștere a costurilor.

Dacă site-ul ar fi rămas în aceeași formă, nu ar fi putut susține nici măcar traficul inițial fără să treacă la un VPS puternic sau la un server dedicat, ceea ce i-ar fi ridicat de 3-4 ori costurile cu găzduirea.

În concluzie, asta înseamnă să accelerezi dezvoltarea afacerii online a unui publisher independent.

Nu e doar un slogan; nu e doar marketing. Cu asta ne ocupăm.

Ajutăm oamenii să aibă site-uri mai rapide, mai scalabile și să-și accelereze dezvoltarea afacerii online.

Cum să-ți treci site-ul de pe HTTP pe HTTPS

Andrei Chira — Sat, 04 Jun 2016 00:00:00 GMT

Dacă ai un site WordPress și vrei să migrezi pe conexiune securizată HTTPS trebuie să urmezi acești pași:

generare și instalare certificat SSL
schimbare URL-uri de pe site din HTTP în HTTPS
creare redirecționare de la HTTP la HTTPS
adăugare versiune HTTPS în Google Search Console

Generare și instalare certificat SSL

Dacă ai o găzduire web de la Simplenet, certificatul SSL pentru domeniul tău este emis automat și gratuit. Poți să-l re-emiți și manual, dacă e nevoie, urmând instrucțiunile de mai jos.

Dacă ai o găzduire cu cPanel, urmează ghidul pentru certificatul SSL. În interfața actuală, poți solicita certificatul gratuit din fila Wizard și îi poți verifica starea în fila Status.

Dacă ai o găzduire premium dedicată WordPress, accesează panoul de control, mergi la secțiunea Security, fă click pe cele 3 puncte din dreptul domeniului tău, apoi click pe Request Let’s Encrypt certificate. Click final pe butonul Request și așteaptă până apare mesajul de succes.

Schimbare URL-uri din HTTP în HTTPS

Schimbarea URL-urilor se poate face din interfața de administrare WordPress. Din wp-admin de la Settings > General, modificați cele 2 url-uri, în loc de HTTP puneți HTTPS și salvați.

Înainte de versiunea WordPress 5.7, schimbarea aceasta nu schimba și toate URL-urile elementelor din pagini (de ex. imagini sau linkuri).

Pentru modificarea tuturor URL-urilor de pe site, trebuie rulate o serie de interogări SQL în baza de date WordPress. Se poate face din cPanel prin secțiunea phpMyAdmin. Cele 4 interogări pentru modificarea URL-urilor sunt acestea:

UPDATE wp_options SET option_value = REPLACE(option_value, 'ORIGINAL_URL', 'NEW_URL');
UPDATE wp_postmeta SET meta_value = REPLACE(meta_value, 'ORIGINAL_URL', 'NEW_URL');
UPDATE wp_posts SET guid = REPLACE(guid, 'ORIGINAL_URL', 'NEW_URL');
UPDATE wp_posts SET post_content = REPLACE(post_content, 'ORIGINAL_URL', 'NEW_URL');

ATENȚIE

1. În codul de mai sus prefixul tabelelor bazei de date este cel default (wp_). Dacă aveți un alt prefix modificați cele 4 linii de cod în concordanță.

2. În loc de ORIGINAL_URL treceți domeniul actual, așa cum îl folosiți (dacă site-ul vostru e cu www treceți http://www.domeniu.ro, dacă e fără www treceți http://domeniu.ro). La NEW_URL treceți varianta cu https așa cum doriți să folosiți, cu www sau fără.

3. Dacă folosiți o temă care are Theme Options sau un plugin de tip page builder (Visual Composer) atunci rularea interogării SQL vă resetează tot ce ați configurat acolo și trebuie refăcute setările.

Situația se poate evita dacă eliminați prima linie (cea cu update wp_options) și le rulați doar pe celelalte 3.

Redirecționare de la HTTP la HTTPS

Dacă accesați site-ul pe url-ul normal (cu HTTP) și nu sunteți redirecționați automat către varianta cu HTTPS, e nevoie să adăugați o redirecționare 301 de la varianta cu HTTP la cea cu HTTPS.

Codul de adăugat în fișierul .htaccess este:

RewriteEngine On
RewriteRule ^.well-known - [L]

RewriteCond %{HTTPS} off
RewriteRule (.*) https://%{HTTP_HOST}%{REQUEST_URI} [R=301,L]

Adăugare versiune HTTPS în Google Search Console

Odată ce site-ul se încarcă corect pe HTTPS și apare lăcățelul verde pe toate paginile, adăugați site-ul (varianta cu HTTPS) în Google Webmaster Tools.

Modificați robots.txt și adăugați link către varianta cu HTTPS a sitemap.xml.

Regenerați fișierul sitemap.xml pentru a apărea toate linkurile cu HTTPS și adăugați-l în Google Webmaster Tools.

Potențiale probleme

O problemă cu migrarea la HTTPS este resetarea la zero a numărului de like-uri și share-uri ale articolelor. Like-urile nu se pierd, ele există însă doar pentru varianta cu HTTP.

Asta se poate rezolva cu un plugin de share numit Shared Counts care știe să preia și numărul de share-uri de pe HTTP. Plugin-ul e și compliant cu GDPR, adică nu folosește cookies.

O altă problemă pe care am observat-o pe site-urile care fac afiliere (marketing afiliat) este că trebuie modificate și linkurile de afiliere din HTTP în HTTPS altfel nu mai apare referrer-ul la statisticile din platforma 2Performant, respectiv Profitshare.

Certificatele SSL gratuite de la Let’s Encrypt nu sunt validate de toate browserele (cele vechi, fără suport SNI). De exemplu, la accesarea site-ului cu Internet Explorer 6/8 de pe Windows XP va apărea eroarea de certificat invalid. E o problemă minoră, în general nu se mai folosesc browserele respective.

Certificatele SSL gratuite de la Let’s Encrypt nu se pot reînnoi automat dacă aveți Cloudflare activ, trebuie folosit certificatul SSL emis de Cloudflare în loc de certificatul SSL emis de Let’s Encrypt din panoul de control al găzduirii.

Migrarea la HTTPS trebuie tratată cu foarte mare seriozitate, e la fel ca și cum ați migra pe un alt domeniu. Majoritatea problemelor se pot evita, dacă se lucrează cu atenție.

De ce n-ai nevoie de memory_limit mare

Andrei Chira — Sat, 12 Mar 2016 00:00:00 GMT

Un potențial client care deținea un blog mic ne-a întrebat dacă nu oferim php_memory_limit mare (1024 MB) față de 256 MB, cât este setarea default pe serverele shared Simplenet.

Dacă ai o aplicație PHP mai complexă (un magazin online, de ex.), atunci un memory limit mai mare are sens, combinat și cu un max_execution_time mai mare. De aceea permitem ridicarea limitei la 1024 MB prin introducerea unei linii de cod în fișierul .htaccess:

php_value memory_limit 1024M

Dar hai să o luăm cu începutul; poate nu toată lumea știe “chineză”.

Ce este memory_limit?

memory_limit este o directivă de configurare care stabilește mărimea maximă a memoriei pe care un script PHP o poate aloca. Limita este folosită ca să se evite situațiile când un script prost scris consumă toată memoria disponibilă pe server.

Ce este max_execution_time?

max_execution_time este o altă directivă care stabilește timpul maxim în secunde pentru care poate rula un script PHP. Limita asta previne ca un script prost scris să ruleze la infinit și să blocheze serverul.

Bun, deci limitele astea sunt folosite cu un scop. Pot fi mai mici sau mai mari în funcție de firma de hosting.

La majoritatea firmelor de hosting, limita e setată la 256 MB. Pentru WordPress este o valoare mai mult decât suficientă. Alte firme de hosting, dacă sunt axate pe magazine online (Magento), pot avea setate și valori mai mari.

O instanță WordPress obișnuită n-ar trebui să consume mai mult de 40 MB, iar dacă folosești WooCommerce, 64 MB.

Dacă blogul sau site-ul tău de prezentare are nevoie de peste 256 MB, înseamnă că ai o problemă mare de performanță.

Iar soluția nu este să pui un memory limit mare ca să acoperi erorile. Soluția corectă este un audit de performanță pentru a identifica și a rezolva problema.

Dar totuși, nu e mai bine să fie mai mare decât mai mic?

Dacă nu ai probleme de performanță, valoarea setată pentru memory limit e complet irelevantă.

Să presupunem că nu ai nicio problemă de performanță și instanța ta WordPress consumă, hai să zicem, 32 MB.

În acest caz, site-ul tău se va încărca exact la fel de repede, chiar dacă valoarea memory limit este 64 MB sau 1024 MB.

Iar dacă mâine îți crește traficul de 100 de ori, instanța ta WordPress nu va avea nevoie de 100 de ori mai multă memorie ca să ruleze. Creșterea consumului de memorie va fi destul de mică. Memoria consumată de WordPress ca să ruleze nu crește odată cu traficul. Ea crește odată cu scripturile PHP care trebuie să ruleze la inițializarea WordPress-ului. De exemplu, cu cât ai mai multe plugin-uri instalate sau o temă cu foarte multe opțiuni.

Când te ajută memory_limit?

Cel mai frecvent este vorba de un script PHP cu probleme (un plugin făcut prost sau cod prost scris în temă) și există un memory leak.

Adică instanța ta de WordPress consumă foarte multă memorie ca să ruleze. Iar un memory limit setat la o valoare mai mare te ajută să nu-ți apară erori.

În cazul ăsta, mărirea limitei înseamnă, de fapt, să ascunzi mizeria sub preș. De preferat ar fi să se facă un audit de performanță ca să se identifice problemele și să fie rezolvate, nu să le ascundem sub preș. Dar asta este decizia fiecăruia.

Un alt caz în care este utilă o limită mai mare de memorie este pentru magazine online care fac importuri de produse sau actualizări de prețuri pentru un număr foarte mare de produse și în baza de date WordPress sunt scrise multe date, operațiune care necesită memorie și un timp mai mare de execuție.

În acest caz este necesară o ridicare a limitei, lucru care se poate face introducând o line de cod în fișierul .htaccess din folderul unde e instalat WordPress:

php_value memory_limit 1024M

Cum să optimizezi imaginile cu ShortPixel

Andrei Chira — Tue, 23 Feb 2016 00:00:00 GMT

Pe multe dintre site-urile clienților am întâlnit imagini neoptimizate pentru web.

De obicei, este vorba de poze urcate pe site direct de pe aparatul foto, la rezoluție foarte mare . Acestea au o dimensiune mare în KB, câteodată chiar ajungând la nivel de MB.

Aceste poze ocupă foarte mult spațiu pe server și, problema cea mai mare, duc la o încărcare greoaie a site-ului.

Imaginile ar trebui încărcate pe site la o rezoluție egală cu lățimea conținutului paginii în care este afișată imaginea respectivă. De exemplu, dacă lățimea conținutului este de 680 de pixeli, imaginea afișată ar trebui să fie încărcată la lățimea de 680 de pixeli.

În plus, toate imaginile urcate pe site ar trebui să fie optimizate pentru web.

Optimizarea pentru web înseamnă reducerea dimensiunii din KB a unei imagini fără pierderea calității sau cu cât mai puțină pierdere de calitate.

Această optimizare se poate face cu ajutorul ShortPixel, un serviciu web axat pe optimizarea imaginilor.

În varianta standard a serviciului, beneficiați de posibilitatea de a optimiza gratuit 100 de imagini pe lună.

Pe lângă cele 100 de credite oferite lunar, clienții Simplenet beneficiază de un BONUS de 2000 de credite. Acestea nu expiră lunar și pot fi folosite oricând pentru a optimiza imagini (1 credit = 1 imagine).

Pentru a optimiza imaginile de pe site cu ShortPixel urmează următorii pași:

PASUL 1

Loghează-te în interfața de administrare a site-ului tău, după care accesează pagina Module > Adaugă modul (Plugins > Add new).

Folosește caseta de căutare din dreapta sus pentru a căuta ShortPixel. După care faci click pe butonul „Instalare acum”, apoi click pe „Activare modul”.

PASUL 2

După activarea pluginului apare mesajul de mai sus.

Fă click pe sign-up sau vizitează link-ul următor – https://shortpixel.com/wp-apikey – și introdu-ți adresa de e-mail. Vei primi o cheie API pe mail în cel mai scurt timp.

ATENȚIE: beneficiezi de 2000 de extra credite dacă folosești link-ul de mai sus pentru a genera cheia API.

Intră apoi în setările modulului, la Setări > ShortPixel (Settings > ShortPixel). Introdu cheia API pe care ai primit-o pe mail, după care apasă butonul „Validate”.

Vei găsi diverse setări, le poți lăsa cum sunt default. Apoi faci click pe butonul „Save and go to bulk process”.

PASUL 3

Poți folosi butonul „Start Optimizing” pentru a optimiza imaginile de pe site.

Câtă memorie ar trebui să consume WordPress

Andrei Chira — Sun, 16 Aug 2015 00:00:00 GMT

Consumul de memorie (memory usage) se referă la câtă memorie RAM are nevoie un script PHP ca să ruleze. WordPress e format din niște script-uri PHP (core-ul WordPress, temele, pluginurile) care lucrează împreună ca să genereze paginile pe care le vede un vizitator când accesează site-ul. Unele script-uri PHP se conectează la baza de date de unde citesc, sau unde scriu, diverse date. Unele scrieri/citiri în/din baza de date sunt făcute ineficient sau chiar inutil ceea ce crește consumul de memorie precum și timpul necesar pentru ca serverul să proceseze script-ul respectiv. În mod normal, consumul de memorie al unei instanțe WordPress nu ar trebui să fie mai mare de 30-40 MB. Dacă avem instalat și un WooCommerce, consumul se poate duce în 60-70 MB. Există însă multe cazuri în care un site WordPress ajunge să consume chiar și 300 MB. Pluginuri scrise prost, multe schimbări de-a lungul timpului (de teme, de pluginuri) și se poate ajunge la un consum destul de mare. Din punctul meu de vedere, tot ce e peste 60-70 MB înseamnă că ai o problemă. Cu cât se consumă mai multă memorie cu atât site-ul se încarcă mai greu și nici nu poate susține prea mult trafic. E destul de logic, de exemplu dacă ai un VPS cu 2 GB RAM și WordPress-ul îți mănâncă 300 MB ca să genereze o pagină curată (adică neservită din cache) îți poți da seama că, matematic, nu o să facă față serverul ăla la prea mulți vizitatori. Un WordPress bine optimizat, cu o temă “lite” și pluginuri bine scrise, poate ajunge să consume foarte puțin, chiar și sub 20 MB. Asta înseamnă, în mod logic, că site-ul tău o să se incarce mai rapid și o să poată susține mai mult trafic. Ăsta e motivul pentru care un blog găzduit la Simplenet a susținut un spike de 62.000 de afișări într-o singură zi. Cum văd câtă memorie consumă site-ul meu? E destul de simplu, există un plugin WordPress care se cheamă Memory Viewer care îți arată câtă memorie consumă instanța ta de WordPress. Ca să vedeți un exemplu concret, am făcut un filmuleț. După cum se poate vedea în film, blogul meu are un consum de memorie de 13 MB, ceea ce e foarte bine. Ce fac dacă site-ul meu consumă prea mult? Să vezi cât consumă WordPress-ul e partea simplă. Partea complicată e să identifici de ce consumă mult și să rezolvi problemele. Asta presupune timp, efort și un set de skill-uri care nu se pot învăța doar citind un articol pe un blog.

Cât costă un site de prezentare eficient

Elena Chira — Tue, 27 Jan 2015 00:00:00 GMT

E foarte ușor și ieftin să-ți faci un site de prezentare.

Domenii .com se găsesc la ofertă de la $7 pentru primul an, hosting de la $1 pe luna, instalezi un WordPress din cPanel în doar 2 clickuri, pui o temă, îți creezi 3-4 pagini și bagi 2 paragrafe de text și 3 poze și ai terminat.

Dacă știi deja să umbli prin interfața de administrare WordPress, durează cam 3-4 ore toată treaba. Chiar dacă nu știi dar totuși nu ești complet atehnic, s-ar putea să-ți ia o zi întreagă, poate două.

Și uite-așa, după maxim 2 zile și 70 lei cheltuiți, ai un site de prezentare pentru afacerea ta.

Democratizarea asta a webdesign-ului a făcut posibil ca orice nepot, student “la informatică”, să facă site-uri pe bani de țigări sau chiar gratis. Combinat cu lipsa de viziune de business și cu mentalitatea de tip offline “build it and they will come” s-a ajuns ca prețuri de 200 euro să fie considerate imense pentru site-uri simple de prezentare.

Hai să vedem puțin ce servicii intră în realizarea unui site de prezentare care, să presupunem, vrei să-ți aducă clienți și să-ți crească afacerea și să încercăm să estimăm un preț corect.

Design & Programare

N-am întâlnit până acum pe nimeni să fie 100% mulțumit de o temă WordPress așa cum e ea în demo. Asta pentru că e imposibil ca dezvoltatorul temei să fi făcut tema fix pe nevoile tale, temele sunt făcute generale pentru a putea fi folosite pe un număr cît mai mare de site-uri. Există și teme WordPress create special pentru un anumit domeniu de business dar și acolo e nevoie de modificări.

Deci toată teoria că pui o temă WordPress și gata, ai site, e un mit. Niciodată nu funcționează așa. Cel mai probabil vei avea nevoie de personalizări (design & programare) ca să ajungă site-ul la o formă care să te mulțumească.

Consultanță

Nevoile pe care crezi că le ai și ideile pe care le ai despre cum ar trebui să arate site-ul tău de prezentare sunt de cele mai multe ori eronate, bazate pe niște presupuneri care nu au nicio bază reală.

Ai nevoie de cineva cu experiență în online, cineva care să-ți domolească tendința de a construi site-ul pentru propria ta plăcere și să te ajute să înțelegi că trebuie să-l creezi pentru clienți, pentru ca oamenii să interacționeze cu el.

Copywriting

Fiecare cuvânt de pe site trebuie să adere la obiectivul de business al site-ului. Să creezi conținut pentru site este ca și cum ai scrie o reclamă pentru TV - în 30 de secunde trebuie să delimitezi publicul țintă, să-l ajuți să-și conștientizeze o nevoie, să-i arăți beneficiile, să-i demonstrezi cum produsul/serviciul tău îi acoperă nevoia, să poziționezi produsul în mintea consumatorului.

Pe site nu ai o limită de 30 secunde ca la reclame însă ai o limită a atenției vizitatorului, limită care este în continuă scădere. Din această cauză trebuie să exprimi cât mai multe cu cât mai puține cuvinte, frazele să fie ușor de parcurs și de înțeles iar site-ul tău să se încarce cât mai repede.

Vizitatorii caută informație, caută răspunsuri, așa că trebuie să te gândești la fiecare întrebare/nelămurire pe care ar putea s-o aibă vizitatorii despre firmă/produse/servicii și să introduci pe site conținut care să ofere răspunsuri.

Performanța

Un aspect care este foarte des trecut cu vederea, performanța înseamnă ca site-ul tău să se încarce repede (de preferabil sub 2-3 secunde) și să poată susține mai mult trafic fără să pice.

Viteza te ajută să oferi o mai bună experiență de navigare vizitatorilor, să ai un bounce rate mai mic, mai multe afișări, mai multe conversii, o poziționare mai bună în Google. Scalabilitatea te ajută să economisești bani, să nu trebuiască să plătești mai mult pe hosting de fiecare dată când îți crește puțin traficul.

Usability

Încă un aspect deseori neglijat în dauna frumuseții, usability se referă la cât de ușor interacționează vizitatorul cu site-ul tău de prezentare. Butoanele trebuie să arate ca niște butoane, linkurile să fie bine delimitate față de textul normal, elementele site-ului să reacționeze așa cum se așteaptă vizitatorul să reacționeze atunci când interacționează cu ele, fontul să nu fie prea mic (în special pentru publicul țintă mai în vârstă), site-ul să se afișeze corect pe mobil, etc…

De exemplu, acum câțiva ani i-am făcut un site verișoarei mele, kinetoterapeut. Am rugat-o pe mama, care are 65 ani, să intre pe site, să găsească prețurile pentru masaj terapeutic, să afle locația cabinetului și să-și facă o programare. Am stat în spatele ei și m-am uitat cum interacționează cu site-ul și cât de repede (din cât mai puține clickuri) îndeplinește sarcina.

Fiecare pagină a site-ului trebuie să aibă un obiectiv deci fiecare pagină trebuie optimizată ca să-i fie cât mai ușor vizitatorului să îndeplinească obiectivul respectiv.

Și uite-așa, încet-încet, intrăm în zona de optimizare a ratei de conversie.

Optimizare rată de conversie

Dacă îți intră 100 de vizitatori pe site și unul singur duce la sfârșit o sarcină (te contactează, se abonează, te sună, completează un formular, etc…) înseamnă că ai o rată de conversie de 1%.

Pentru a îmbunătăți rata de conversie ai nevoie să aduci cel puțin 100 de vizitatori eligibili pe site (din publicul tău țintă) prin Adwords, Facebook Ads, să le înregistrezi/urmărești sesiunile și să analizezi cum interacționează cu site-ul.

Această analiză te ajută să redesenezi, realiniezi sau rearanjezi elementele de pe site pentru a face cât mai ușoară utilizarea site-ului și ducerea la bun sfârșit a sarcinilor de către vizitatori.

SEO on-page

Asta nu înseamnă să-ți umpli paginile site-ului cu “termopane Brăila, Brăila termopane, termopane ieftine Brăila” și-așa mai departe.

SEO n-ar trebui să intre în conflict cu partea de copywriting, textele de pe site trebuie scrise pentru oameni nu pentru Google, recitește paragraful Copywriting de mai sus.

Este important ca site-ul să aibă o structură și o ierarhizare coerentă, să le fie ușor roboțeilor Google să-l parcurgă și indexeze, să ai titluri, descrieri și conținut relevant pe fiecare pagină, nume, titluri și descrieri relevante pentru imagini, robots.txt, sitemap.xml, implementare microdata dacă e cazul.

Greșeala făcută de multă lume este să considere SEO ca pe un scop în sine. SEO nu e un scop/obiectiv ci doar o modalitate de a aduce vizitatori pe site. Vizitatorii pot veni prin SEO, prin Adwords, prin Facebook, Twitter sau orice altă metodă, important e ce fac ei odată ce au ajuns pe site.

Găsesc ei pe site ceea ce caută? Este site-ul un vânzător destul de bun încât să-i convingă să cumpere?

Ăsta e secretul în realizarea unui site de prezentare, tu, ca proprietar de business, de fapt nu îți construiești un site ci îți construiești un vânzător.

Alte servicii

Instalare WordPress, temă, pluginuri, configurare temă, pluginuri, creare/adăugare logo, creare pagini, creare/configurare meniuri, prelucrare poze, introducere conținut în pagini, configurare widgeturi, mutare pe server live, testare formulare de contact, trimitere/primire mailuri, etc…

S-ar putea să omit multe, sunt o mulțime de mărunțișuri de făcut și detalii de pus la punct.

Toate serviciile de mai sus presupun multă muncă, și vorbim aici de muncă de înaltă calificare, oameni cu cel puțin 3-4 ani de experiență în online, development, marketing, copywriting și o colaborare și comunicare constantă între proprietar și echipa care face site-ul.

Din experiența mea proprie, durează cel puțin 30 de ore să faci un site. Și asta pornind de la o temă WordPress gata făcută pe care doar s-o personalizezi, nu de la zero, și fără teste de optimizare a ratei de conversie.

Cred că o medie de 40-50 ore ar fi o estimare destul de corectă.

Dacă trăiești în Pakistan, cu încă 8 oameni în casă, și vă descurcați cu 100 euro pe lună, atunci 10 euro/oră e un tarif excelent de luat în considerare. Asta înseamnă că un site de prezentare eficient ar costa în jur de 400-500 euro.

Dacă trăiești în vest, probabil $50/oră ar fi un tarif mai nimerit. Ceea ce ar însemna că un site de prezentare ar costa în jur de $2500.

NOTĂ - gândindu-mă mai bine, estimarea asta cred că e greșită pentru că nu cunosc specialiști WordPress din afară care să construiască site-uri sub $1500, și asta doar cost pentru development și introducerea conținutului pus la dispoziție de către client, fără copywriting, fără consultanță, fără optimizarea ratei de conversie, fără SEO, fără optimizări de performanță. La serviciile complete descrise mai sus, probabil ne-am duce undeva în $10.000-15.000.

În fine, cât costă in România? Că asta e important, nu?

Prețul mediu ar fi cam 25-30 euro/oră deci un cost pentru realizarea site-ului de aproximativ 1500 euro.

Așadar, când vedeți oferte de site-uri la 100 euro înseamnă că ceva lipsește și, de cele mai multe ori, e exact acel ceva care face diferența.

Asta nu înseamnă că cei care fac site-uri pentru 100 euro nu ar fi oameni ok sau profesioniști. Ideea e să înțeleagă toată lumea că nu se pot oferi prea multe servicii care să facă diferența în banii ăia.

Cum să alegi un nume pentru afacerea ta online

Elena Chira — Mon, 18 Aug 2014 00:00:00 GMT

Una dintre dilemele care apar atunci când te hotărăști să-ți faci un site este alegerea unui nume potrivit.

Majoritatea celor care își deschid site-uri aleg nume explicite care să se potrivească exact cu cuvintele cheie cu care vor să iasă în rezultatele căutărilor Google, gen rochii-de-vara.com, cazare-sibiu.net, termopane-cluj.ro, etc…

Într-o perioadă, această strategie pentru numele de domeniu funcționa foarte bine; site-urile ce aveau cuvintele-cheie în numele de domeniu ieșeau foarte bine în căutările Google.

În 2012, însă, Google a făcut un update la algoritmul său prin care penaliza domeniile “exact-match” care aveau conținut considerat low-quality și acestea au început să cadă din rezultatele căutărilor. Dacă vei crea conținut de calitate pe site-ul tău, încă mai poți alege un astfel de nume fără frică de penalizările Google.

Totuși, recomandarea mea ar fi să-ți construiești un brand.

Să-ți alegi un nume scurt, ușor de reținut și să-l promovezi ca să ajungă în mintea consumatorilor și să rămână acolo.

Eu am 2 metode de alegere a numelui pentru proiectele pe care le lansez:

ori aleg un nume aleator, generat de un soft
ori combin cuvinte care exprimă cel mai bine ideea proiectului

Poți să combini metodele de mai sus, să iei cuvinte generate de soft și să le unești apoi cu alte cuvinte care crezi că ar exprima ideea afacerii tale.

Reguli în alegerea unui nume de brand (și de domeniu web)

Pentru a descoperi numele perfect pentru site-ul tău, există câteva reguli pe care ar trebui să le respecți atunci când îți cauți un nume.

1. Să fie cât mai scurt

Încearcă să alegi nume scurte formate din 4-7 litere.

zoso.ro
cetin.ro
nwradu.ro
mujo.ro
arenaIT.ro
emag.ro

Acestea sunt mai greu de găsit, cele bune sunt deja înregistrate. Dar cu puțină răbdare și creativitate se mai pot găsi variante.

Câteodată, chiar și numele lungi funcționează foarte bine. De exemplu, DigitalOcean - digitalocean.com e un domeniu web cu multe litere. Funcționează pentru că sunt 2 cuvinte ușoare și simple de pronunțat împreună.

Deci, nu te împiedica neapărat de această regulă: să fie scurt numele. Dacă îl alegi cu grijă, poate funcționa și un nume mai lung.

2. Să fie ușor de scris

Ideal ar fi să alegi un nume care să nu necesite prea mare atenție la scris. Ar trebui să eviți literele mai ciudate: z, x, q, fără litere dublate: ss, ll, bb.

Poți testa cât de repede scrii numele, cât de repede și de natural curg degetele pe tastatură.

3. Să fie ușor de pronunțat

Similar cu regula de mai sus, numele ar trebui să fie și ușor de pronunțat, nu doar ușor de scris. Ar trebui să fie suficient de diferit de alte cuvinte, să nu creeze confuzii, să nu semene cu alte cuvinte.

În special dacă alegi un nume din limba engleză, fiecare român îl pronunță după cum a învățat el engleza (la școală sau din filme). Ar trebui ca persoana care aude numele să-și dea seama din prima despre ce cuvânt e vorba, să nu se chinuie să-l identifice, să nu-l confunde cu un alt cuvânt similar.

4. Evită liniuțele si numerele

În general, sunt de evitat liniuțele, numerele sau anii. Atunci când spui cuiva adresa site-ului, va trebui să explici, să spui liniuță sau minus, dorel-popescu.ro (dorel minus popescu punct ro). E o complicație pe care, dacă poți s-o eviți, e bine s-o eviți.

Exista la un moment dat un magazin de mobilă cu adresa sophia2004.ro. Era vorba de anul 2004, când s-au lansat, sau e vreun cod secret știut doar de ei? Nu are sens. La un moment dat au realizat asta și au schimbat pe sophia-romania.ro.

În alte cazuri, numerele au sens, cum ar fi brandul de modă Forever21 - forever21.com. Deși are un număr și devine și mai lung atunci când îl pronunți - forever twenty-one dot com - are totuși sens; e logic. Reprezintă brandul - modă pentru persoane care vor să rămână tinere, să aibă mereu 21 de ani.

5. Să nu necesite explicații suplimentare

Atunci când numele se transmite din gură în gură, ai vrea să eviți întrebările suplimentare de genul:

cum se scrie?
e cu W?
e cu 2 de X?
cu K de la kilogram sau cu C?

Ideal este să spui o dată clar numele și să-l înțeleagă oricine.

6. Percepția e importantă

La ce te gândești atunci când auzi un nume?

La un moment dat, cineva care voia să deschidă un magazin de motoutilaje și motounelte de la Stihl și Viking. M-a întrebat ce cred despre o idee de nume, se gândea la Technostar.

I-am spus că mie, personal, Technostar îmi sună a nume de casetofon chinezesc pe care îl găsești la tarabe în piață.

Așa că a schimbat numele în Technomark AG, nume care sună mai german. Mi se pare un nume mai bun; sună a calitate germană, iar percepția asta e importantă.

Numele poate fi o modalitate de a manipula percepția consumatorului. Poate sună urât cuvântul ăsta, manipulare, dar asta face marketingul: manipulează percepții.

Generatoare online de nume

Există o multitudine de site-uri care te pot ajuta cu alegerea unui nume. Unele generează automat nume aleatoare. Altele te lasă să introduci tu niște idei, altele combină cuvinte cu tot felul de prefixuri sau sufixuri.

Câteva astfel de generatoare de nume poți găsi mai jos.

Bust a name

E un site interesant cu 2 secțiuni:

partea de Domain Search, unde poți să adaugi mai multe cuvinte și îți găsește combinațiile disponibile;
partea de Domain Maker, unde poți introduce un cuvânt și îți inventează un nume care nu există în limba engleză, dar seamănă cu altele și sună natural.

Dot-o-mator

Acest generator de nume face combinații între un cuvânt de început și unul de sfârșit, cuvinte generate dintr-o anumită categorie pe care o poți alege.

De exemplu, poți alege pentru cuvântul de început categoria “Culoare”, iar pentru final categoria “Animale” și o să-ți genereze ceva de genul Goldbear.

Namelix

Namelix are opțiunea de a-ți adăuga unele cuvinte-cheie. Apoi poți să-ți alegi lungimea numelui dorit, scurt (3-6 litere), mediu (6-12), lung (12+) și un tip de nume dorit:

gen brand (gen Google, Trulia)
cuvinte ce sună străin (gen Toyota, Audi)
scrise greșit (Lyft, Flickr)
care rimează (FireWire, SubHub)
combinate (Facebook, Bitcoin)
compuse (FedEx, Instagram)
cuvinte reale (Apple, Amazon)
nume de persoane (Calvin Klein, Giorgio Armani)

Îți vor apărea sugestii de nume conform opțiunilor alese, precum și câte o idee de logo pentru fiecare nume generat.

Lean domain search

E un serviciu destul de simplist deținut de Automattic, compania din spatele WordPress.com.

Introduci un cuvânt-cheie și îți apar diverse nume de domenii web care conțin cuvântul tău și care sunt libere pentru a fi înregistrate.

Blog name generator

O unealtă interesantă pentru a genera un nume pentru blogul personal.

Poți completa numele și prenumele tău, locul unde locuiești, 2 adjective și 3 verbe. Îți generează un nume de blog gen Snotty Hairy Blog, The Daily Danette, Danette Freeman’s Not-So-Secret Diary etc.

Wordoid

Un “wordoid” e un cuvânt inventat, care sună unic, dar și natural în același timp. Acest site încearcă să-ți găsească astfel de cuvinte ciudate, cum ar fi masterday, familton, shocket etc.

Poți alege diverse opțiuni:

limba dorită (engleză, spaniolă, franceză, germană, italiană)
cât de natural să sune cuvântul
prefixuri și sufixuri
lungimea cuvântului
dacă să caute și domeniile web disponibile

DomainWheel

Un serviciu destul de simplu în care introduci unul sau mai multe cuvinte și îți va returna atât idei de nume ce conțin cuvintele respective, câteva alternative premium, precum și o serie de cuvinte generate aleator, gen “wordoid”.

Panabee

Un alt serviciu care pare simplist la prima vedere, nu are multe opțiuni, trebuie doar să introduci unul sau 2 cuvinte pe care să le folosească drept idei și îți generează o serie de nume precum și diverse alternative.

Poți verifica dacă există deja numele pe Facebook sau Twitter și în vreo aplicație pe App Store.

Namestation

Namestation e un serviciu unde poți introduce mai multe cuvinte și generează combinații de nume.

După generare poți folosi opțiunile de a schimba ordinea cuvintelor. Poți adăuga prefix sau sufix, de a combina sau uni cuvintele, de a genera cuvinte inventate.

O opțiune interesantă e traducerea unui cuvânt într-o altă limbă, unele cuvinte pot suna destul de mișto în afrikaans, japoneză sau klingonină.

Concluzie

Sper ca aceste idei să vă ajute să găsiți un nume de brand și de domeniu web cu care să aveți succes în orice afacere veți lansa.

Luați în considerare însă că numele de unul singur nu vă asigură succesul. Puteți avea succes și cu un nume mai slab. La fel cum e posibil să eșuați în afaceri chiar dacă aveți un nume care sună super bine.

Alegerea unui nume potrivit e doar începutul!

După ce ai găsit numele ideal pentru afacerea ta online, următorul pas este să construiești o prezență online solidă. La Simplenet, te ajutăm să-ți creezi un site rapid și sigur, astfel încât să-ți poți transforma ideile în realitate.

Descoperă soluțiile noastre de găzduire web optimizate pentru WordPress și pornește la drum cu un start profesionist!

Cum să-ți deschizi un magazin online

Elena Chira — Mon, 18 Aug 2014 00:00:00 GMT

Există mulți oameni care vor să lanseze o afacere online iar crearea unui magazin online pare a fi cea mai simplă direcție de acțiune.

Acest articol va răspunde la întrebarea “cum îmi deschid magazin online?”. Însă există mari șanse să nu fie nevoie să-ți deschizi un magazin online. Există și alte metode de a porni o afacere online, și anume în sfera serviciilor. Despre acest lucru vom vorbi cu o altă ocazie.

Dacă vrei să-ți deschizi magazin online înseamnă că ai ceva de vândut, ori niște produse făcute de alții pe care le imporți sau le-ai găsit la un preț bun pe undeva, ori ești chiar tu producătorul.

În ambele cazuri întrebarea corectă pe care trebuie să ți-o pui nu este “cum să-mi fac magazin online” ci “cum să-mi fac o afacere”.

Să luăm pe rând cazurile și să vedem cum procedăm.

1. Vinzi produsele altora

Ce aș recomanda eu…

În primul rând poți să aduci câteva bucăți ca să le testezi personal, să le arăți și altora ca să vezi ce reacție au la ele și la prețul de vânzare. Atenție, vorbim de prețul de vânzare, nu de cât dai tu pe produs.

Poți încerca să vinzi offline, să vezi reacțiile potențialilor clienți, reacții legate de preț, de calitate, de produs în sine, etc… Părerile prietenilor și cunoscuților sunt bune. Dar mai bune sunt părerile oamenilor care trebuie să scoată bani din buzunar. Cine votează cu banii lui îți poate oferi un feedback mult mai realist.

E o ocazie bună să afli dacă există piață pentru produsul respectiv, cât sunt dispuși oamenii să plătească pentru el.

Poți încerca să vinzi și online, pe ocazii, tocmai, mercador și alte site-uri de anunțuri. Poți începe cu un preț mai mare ca să ai de unde să lași, să vezi care e “prețul corect”. Profitul nu e neapărat important aici, ești în faza de studiu de piață.

Ok, ai testat, ai văzut, crezi că ar merge, ce faci mai departe?

Îți deschizi magazin online, nu?

Depinde de buget. Dacă nu prea ai buget atunci cea mai ieftină soluție este să continui să vinzi offline și online pe site-urile de anunțuri până strângi buget ca să-ți deschizi un magazin online și să te dezvolți mai departe pornind de acolo.

Dacă ai buget mai mare, ai putea să încerci să te concentrezi doar pe import și distribuție și să lași vânzarea pe seama retailerilor.

Asta înseamnă să pui bazele unei echipe bune de vânzări care să convingă magazinele online și offline să revândă produsele respective, să facă niște deal-uri cu acești retaileri și să-ți bage produsele pe raft cât mai repede.

Nu ai nevoie neapărat de magazin online propriu ci doar un site de prezentare al produselor respective, cu poze, specificații tehnice detaliate și linkuri către magazinele partenere. Eventual o soluție B2B, prin care partenerii să poată să vadă stocurile în timp real și să comande online.

Sigur, poți să le faci pe amândouă în același timp, să ai și magazin online propriu și să și vinzi prin alte magazine. Părerea mea e că e mai bine să pleci de la ceva simplu și pe măsură ce vin banii, să te dezvolți.

Depinde foarte mult de buget, de echipă, etc… dar ai înțeles ideea.

2. Vinzi produse făcute de tine

Ăsta e un caz cu care sunt mai bine familiarizat, am produs și eu tricouri imprimate în trecut. Am și 2 prieteni care s-au hotărât recent să producă lucruri. Elena face croitorie și vrea să creeze haine office pentru doamne și domnișoare. Răzvan a decis recent să-și transforme pasiunea într-o afacere și să construiască boxe high fidelity.

Sfatul meu pentru ei a fost același pe care vi-l dezvălui și vouă în continuare.

Când ești doar tu de capul tău e destul de dificil să gestionezi multe lucruri. Iar gestionarea unui magazin online te va face să fii nevoit să înveți mai multe skill-uri. Există riscul să pierzi din vedere skill-ul care e cel mai important - acela de vânzător.

Sfatul meu pentru cine vrea să producă și să vândă ceva online este să nu-și facă magazin online. În schimb să înceapă cu un blog pe care să-l transforme încet-încet în site de prezentare (sau un site mic de prezentare cu blog integrat). Să publice zilnic (dacă se poate) sau măcar săptămânal conținut pe blog.

Chestia asta se cheamă content marketing și nu e niciun secret, o face lumea de ani de zile.

Scriind pe blog despre domeniul în care activezi, despre ceea ce faci, cum faci, cu puțin umor, cu ceva poze, le arăți oamenilor că există o persoană reală în spatele monitorului.

Dacă nu-ți va fi frică să arăți cine ești, să fii transparent, să îți permiți să faci greșeli, să le arăți potențialilor clienți că ești om, că ești capabil să evoluezi, că te îmbunătățești în domeniul tău, îți vei construi în timp o bază de vizitatori care te vor citi constant și care vor avea încredere în tine.

Iar când vor avea nevoie să cumpere ceva, vor cumpăra mai degrabă de la tine decât de la cineva pe care nu-l cunosc.

Secretul #1 aici e ÎNCREDEREA.

Încrederea e cel mai de preț lucru pe care îl poți câștiga și de care trebuie să ții cu dinții.

În paralel cu crearea unei prezențe și a unei reputații online ar trebui să acționezi și offline. Multă lume ignoră offline-ul. Și eu am făcut “greșeala” asta, dar eu așa sunt de felul meu, mai anti-social, nu prea mă duc pe la întâlniri, prezentări, nu dau bună ziua vecinilor pe scară, un satanist antipatic. :)

Ok, am făcut o paranteză destul de mare fără să vă spun nimic despre cum să vă deschideți magazin online, că doar despre asta trebuia să fie articolul, nu?

Credeți-mă, paranteza asta s-ar putea să vă ajute mult mai mult în incursiunea voastră în antreprenoriatul online decât orice alte instrucțiuni despre cum să îți faci un magazin online.

Dar dacă totuși vrei neapărat-neapărat să-ți deschizi magazin online nu vreau să te las de căruță, să zici că ai citit atâta amar de text degeaba. Așa că o să trec în revistă mai jos metodele prin care îți pot deschide un magazin online în România.

Cum îți faci magazin online?

Cea mai simplă soluție este să folosești un serviciu managed, că nu știu cum să-i zic altfel. A doua soluție este self-hosted, adică să te ocupi tu de tot.

Varianta managed

Vorbim aici de magazine online la cheie. Cine îți vinde acest serviciu se ocupă de hosting, de platforma de e-commerce, actualizări, etc. Tu te ocupi strict de administrarea magazinului tău.

Nu știu foarte multe despre varianta asta. N-am folosit niciodată servicii de acest gen. Poate fi o soluție bună pentru cine nu se pricepe la partea tehnică.

Eu am auzit de următoarele variante:

Vizitați site-urile respective și veți găsi informații și prețuri. Dacă mai știți și alte soluții de genul ăsta, lăsați link în comentarii și o să le trec aici.

Varianta self hosted

Varianta asta presupune să te ocupi tu de tot. Îți iei domeniu, hosting, instalezi aplicația de e-commerce, o setezi, configurezi, faci actualizări, introduci produse și îți administrezi magazinul.

Aplicații open-source pentru a construi un magazin online

Există aplicații de e-commerce românești ca Powercart și MRex sau aplicații open-source ca Magento, Opencart, Prestashop, WordPress + WooCommerce.

MRex

Eu am lucrat cu Mrex prin 2007. Era o aplicație bună, lightweight, gândită pentru piața din România, foarte ușor de administrat. Costa 300 euro, dar puteai să începi să vinzi online din prima zi fără prea multă bătaie de cap. Personal, nu prea mi-au plăcut design-urile disponibile, dar se pot modifica.

Magento

Am mai lucrat și cu Magento, încă din 2008 când era în beta. Chiar am făcut prima traducere decentă în română a acestuia în perioada respectivă. E bun, e flexibil ca design, poți face multe chestii mișto cu el. Dar îți consumă timp până îl înveți, are o logică ciudată, actualizările îți strică site-ul în 99% din cazuri. În plus ai nevoie de hosting performant dacă ai mai mult de 1000 de produse, etc…

Magento e folosit de multe magazine online mari, Dedeman, Altex, Nike, Louboutin.

Pentru un mic magazin gestionat de un singur om care trebuie să le facă pe toate, Magento este un coșmar tehnic. Pentru cine vrea să facă business serios online, e o soluție puternică și flexibilă.

N-am folosit Opencart sau Prestashop. Am auzit că sunt ok și ușor de folosit. Le poți instala foarte ușor din cPanel, la fel ca și Magento și WordPress, de altfel.

WordPress

Când am trecut de la Magento la WordPress am avut mare șoc. Ușurința în utilizare, în personalizare, chestiile mișto care se pot face adăugând niște plugin-uri care funcționează fără stres, toate astea au fost niște bucurii enorme după coșmarul Magento.

WordPress nu e o aplicație de e-commerce. Dar cu ajutorul unui plugin se poate obține un magazin online. Cele mai cunoscute plugin-uri de e-commerce pentru WordPress sunt:

WooCommerce
WP e-Commerce
Easy Digital Downloads (pentru produse digitale: cărți, pdf, e-books, muzică, etc).

WordPress + WooCommerce ar fi soluția pe care o recomand pentru magazine online mici. Cu acest plugin poți avea un site de prezentare, un blog și un magazin online. Și toate integrate într-o singură aplicație, cu o singură interfață de administrare.

Eu mă și pricep cel mai bine la WordPress, e oarecum normal să recomand ceva ce cunosc foarte bine.

Oricum, orice aplicație de e-commerce folosești, că e Magento, Opencart, Prestashop, Mrex sau WordPress, hosting-ul Simplenet e compatibil 100%. Avem clienți care folosesc de toate.

De ce ai nevoie ca să-ți deschizi un magazin online pe WordPress

Elementele necesare sunt următoarele:

nume de domeniu
abonament de găzduire
construcția site-ului

Numele de domeniu

Reprezintă adresa la care te găsesc clienții pe internet, de exemplu emag.ro, babymegastore.ro, rochii-xxl.ro etc…

Înregistrarea unui nume de domeniu presupune un cost anual. Acesta e în jur de 10 euro, depinde de extensie (.ro, .com, .eu, .net) și de firma care intermediază înregistrarea.

Abonamentul de găzduire

Reprezintă chiria pe care o plătești pentru ca site-ul tău să stea pe serverele unei firme specializate pe servicii de găzduire.

Pachetele de găzduire presupun costuri care se pot plăti lunar, trimestrial, semi-anual sau anual. Unele firme oferă discounturi pentru plata pe perioade mai mari, chiar și pe 2 sau 3 ani.

Costul unei găzduiri pleacă de la aproximativ 1,5 euro pe lună. Acesta depinde de resursele de procesare, spațiul de stocare, numărul de domenii găzduite, numărul de adrese de email etc…

De regulă, primești ceea ce plătești, pachetele ieftine nefiind recomandate pentru magazine online.

Construcția site-ului

Pentru construcția site-ului poți apela la specialiști. Sau poți încerca să o faci singur, dacă ești o persoană cu abilități tehnice.

Dacă vrei să-ți construiești singur magazinul online ai nevoie de următoarele:

să instalezi WordPress
să instalezi modulul WooCommerce
să instalezi o temă WordPress compatibilă cu WooCommerce sau creată special pentru WooCommerce.

Modulul WooCommerce oferă funcționalități de bază pentru un magazin online. Însă de cele mai multe ori va fi nevoie să instalezi și alte module (WooCommerce Addons) pentru a implementa și alte funcționalități.

De ce mai ai nevoie?

contract cu un procesator de plăți cu cardul
contract cu un furnizor de servicii de curierat.

Alte detalii

Am nevoie de firmă ca să vând online? Asta e o altă întrebare frecventă pe care o primesc.

Ai nevoie de firmă când faci importuri mai mari din afara UE. Dacă iei cantități mari pe persoană fizică, ți se vor reține la vamă până când prezinți o factură pe firmă.
Ai nevoie de firmă ca să faci contracte cu firmele de curierat, procesatorii de carduri, cu furnizorii și distribuitorii.
Ai nevoie de firmă atunci când vinzi produse la care trebuie să oferi garanție.

Fără firmă e ilegal, evident. Dar poți să vinzi și fără să ai firmă, mai ales dacă vinzi produse fără garanție, gen haine, și le trimiți cu Poșta. Vezi vânzătorii de pe Okazii, Mercador, Tocmai, OLX etc.

Însă întrebarea este: vrei să faci afaceri serioase sau vrei să faci combinații pe net?

Există percepția greșită în mintea multora că e ieftin/ușor să-ți deschizi o afacere/magazin online. NU ESTE!

Să construiești un business, fie el online sau offline, nu e simplu, nici ușor, nici ieftin. Dacă pleci de la ideea că îți faci magazin online și gata, încep să-ți vină clienți, vânzări și bani, s-ar putea să ai o mare dezamăgire.

95% din afaceri eșuează oricum, chiar și făcute de oameni cu experiență. Dar asta nu înseamnă că nu trebuie să încerci, să înveți din greșeli și să-ți găsești nișa care ți se potrivește.

Te-ai hotărât să deschizi magazin online cu WooCommerce

Site-urile eCommerce se află în continuă dezvoltare, ele ocupând un segment din ce în ce mai mare din totalul site-urilor disponibile pe internet, la ora actuală.

Pentru un site WordPress, simplu de creat și de personalizat, este o metodă simplă de a crește vânzările: pluginul WooCommerce.

Despre plugin-ul WooCommerce

WooCommerce este un plugin special pentru site-urile de tip comerț online. El se bucură de o mare popularitate, fiind, în prezent, modulul preferat pentru susținerea magazinelor online construite pe platforma WordPress.

Acest plugin numără peste 4 milioane de instalări active. Este actualizat frecvent (fiind un tool open-source, la dezvoltarea căruia contribuie o întreagă comunitate de programatori). Astfel, WooCommerce este un modul care se dezvoltă constant ca tool esențial pentru magazinele online.

El este compatibil cu majoritatea temelor de WordPress, deci foarte probabil va funcționa cu oricare dintre temele pe care le alegi pentru site-ul tău.

Are o structură modulară care dă flexibilitate și permite personalizări avansate pentru site-urile e-commerce.

Configurarea lui nu ia mai mult de o oră, ceea ce îți va transforma rapid site-ul într-un magazin online complet funcțional, pregătit pentru tranzacții și profit.

La ce te ajută pluginul WooCommerce?

WooCommerce servește la configurarea magazinului online, folosind setările de bază, esențiale pentru acest tip de site. În plus, pluginul dispune de funcționalități avansate care, dacă sunt folosite, cresc eficiența magazinului online și ajută la creșterea vânzărilor.

Acestea se referă la:

configurări suplimentare în procesul de setare a pluginului WooCommerce.
optimizarea SEO și a utilității paginilor din site (în special paginile de produs, listă de produse, categorie de produse)
asigurarea funcționării corecte a paginilor site-ului (în special pentru paginile Coș de cumpărături și Checkout).

Cum se instalează WooCommerce?

Pentru a instala WooCommerce, ai 2 metode:

UNU

În wordpress.org, alegi categoria Plugins din meniu și cauți WooCommerce:

Pluginul va apărea în rezultatele căutării, așa cum se vede în imaginea de mai sus.

Selectează WooCommerce. Fă click pe download pentru a descărca modulul pe dispozitivul tău. Acesta se va descărca în format .zip.

Te conectezi apoi la interfața de administrare WordPress cu username și parola pe care le ai asociate contului tău. Mergi la secțiunea Plugins – Add New, în meniul din partea stângă a interfeței de administrare WordPress. Click pe Upload Plugin. Vei încărca pluginul salvat pe dispozitivul tău, în format .zip.

DOI

O a doua metodă presupune instalarea modulului direct din interfața de administrare WordPress. În meniul din partea stângă, mergi la secțiunea Plugins – Add New – Search plugins:

După ce ai introdus numele pluginului în câmpul de căutare de module, WordPress va returna pluginul WooCommerce la căutarea ta, așa cum se vede mai sus.

Click pe numele pluginului, sau click direct pe Install Now (Instalează acum). După instalare, apasă pe Activate (Activează), pentru a activa modulul și a începe configurarea magazinului online.

Configurare plugin WooCommerce

După activare, vei fi direcționat către pagina de start a procesului de configurare WooCommerce:

Configurare date magazin online

Pentru această primă etapă, trebuie completate următoarele:

Menționează unde este localizat magazinul tău online.
Specifică adresa/adresele fizice unde poți fi găsit.
Precizează orașul și codul poștal asociate adresei tale.
Alege, dintr-un meniu derulant, tipul de valută pe care îl vei folosi pentru efectuarea tranzacțiilor online (€,$,£, etc.).
Selectează dacă dorești să vinzi produse fizice, digitale, sau atât fizice cât și digitale.
Bifează dacă dorești să vinzi produsele și într-un magazin fizic, și dacă magazinul tău online face parte dintr-un business offline. Dacă lași opțiunea nebifată, vei avea un magazin strict online. Asta înseamnă că magazinul tău online este singura sursă de unde se pot face achizițiile produselor pe care le comercializezi.

Dacă ai completat aceste câmpuri, poți trece la pasul următor.

Configurare tipuri de plăți posibile în magazinul online

Selectează tipul de plăți care vor fi posibile pentru produsele achiziționate din magazinul tău:

plată cu cardul
plată prin cec bancar
plată offline
plată cash la livrarea produselor.

Următoarea etapă se referă la detalii de livrare.

Configurare detalii de livrare

Detaliile de livrare le vei specifica în raport cu locația din care sunt livrate produsele (în funcție de locația pe care ai selectat-o în prima etapă pentru magazinul tău).

De asemenea, în această etapă, vei selecta unitatea de măsură pe care o vei utiliza pentru produsele disponibile în magazin: ex. kilograme, pentru greutatea produselor, și centimetri, pentru dimensiunile produselor.

Funcționalități suplimentare pentru eficiența magazinului

În procesul de setare a pluginului WooCommerce, vei regăsi o listă de funcționalități suplimentare recomandate pentru a îmbunătăți eficiența magazinului online.

1. Instalarea unei teme pentru WooCommerce

Nu orice temă este compatibilă cu modulul WooCommerce. Ai la dispoziție destul de multe opțiuni din care să alegi. În urma experienței de ani de zile cu WooCommerce și temele compatibile cu acest plugin, îți recomandăm mai jos trei opțiuni.

#1 Storefront

WooCommerce recomandă StoreFront, una dintre cele mai populare teme, folosită pentru magazinele online. Fiind proiectată și dezvoltată de către dezvoltatorii WooCommerce, asigură o integrare perfectă cu pluginul de magazin online, plus o serie de extensii folositoare pentru e-commerce.

#2 Astra

Tema Astra este utilizată la momentul actual de peste 2 milioane de magazine online. Poate fi personalizată foarte ușor, fără să fii nevoit să știi coduri. Această temă se axează foarte mult pe design, layout-urile putând fi adaptate la o multitudine de tipuri de afaceri din diverse domenii.

Beneficiile folosirii temei Astra pentru magazinul tău online:

este focusată pe performanță, astfel încât vei avea un magazin online care se mișcă rapid, ceea ce este un punct în plus pentru SEO.
beneficiezi de opțiunea de galerie pentru produse. Poți seta aspectul ca grilă sau listă și îl poți personaliza în continuare.
este disponibilă vizualizarea rapidă a produselor, care permite utilizatorilor să privească mai atent produsul fără a-l deschide într-o pagină nouă.
opțiuni multiple de check-out.
În versiunea Pro ai scroll infinit.

#3 Shoptimizer

Shoptimizer vine doar într-o versiune premium. Prețul de listă este de 99$, dar îl poți găsi adesea la vânzare pentru 49$.

Este una dintre cele mai rapide teme create special pentru WooCommerce. Este concepută special pentru comerțul electronic, cu o mulțime de funcționalități și personalizări pentru stimularea conversiilor, totul pentru a ajuta la creșterea vânzărilor.

Mailchimp este un plugin care servește la instalarea unui newsletter, cu ajutorul căruia vei putea trimite mailuri cu noutăți și notificări de reduceri/oferte - către adresele salvate în baza ta de date, către clienți sau potențiali clienți.

3. Integrarea cu Facebook

WooCommerce permite integrarea cu Facebook, astfel încât tu să poți construi cu ușurință o bază de fani care vor fi atenți la noutățile din magazin, fiind dispuși să achiziționeze produse de pe site-ul tău. Facebook va crea o comunitate în jurul mărcii tale și a magazinului online.

În ultima etapă a procesului de configurare WooCommerce, activezi modulul pentru site-ul tău.

De acum poți începe să personalizezi paginile magazinului online, ca el să arate și să funcționeze așa cum îți dorești.

Pentru modificări privind magazinul online, mergi la secțiunea nou creată WooCommerce, în meniul din partea stângă a interfeței de administrare WordPress:

Optimizarea paginilor de prezentare a produselor

Este important să știi că un site de comerț electronic are următoarea structură:

pagina principală cu lista completă de produse
pagini de categorie de produse
pagini de produse
pagini legate de tranzacția online (contul meu, coș de cumpărături, checkout).

Paginile lista de produse/categorie de produse/produse pot fi optimizate astfel încât să creeze o experiență satisfăcătoare pentru utilizatorii care ajung pe site, și pentru a fi vizibile în rezultatele motoarelor de căutare.

Optimizări care pot fi puse în aplicare la nivelul paginilor principale:

Cele mai importante sunt descrierile de produse, pe care vizitatorii le găsesc în paginile de produs. Aceste descrieri trebuie să fie unice pentru fiecare produs în parte. E recomandat ca ele să includă cuvinte-cheie pentru care dorești ca acele pagini să apară în rezultatele Google. Poți include aici o descriere generală, specificații tehnice, recenzii de la alte persoane care au cumpărat produsul etc.
Breadcrumbs. Acestea sunt linkuri de navigare în site, care ajută la o mai bună orientare a vizitatorilor în paginile și secțiunile magazinului online. Ele arată unde se află vizitatorul pe site. Îi permit acestuia să revină la pagina de categorie de produse sau la pagina listei de produse, folosind linkuri.

Exemplu:

Dacă ai instalat Yoast SEO, poți personaliza titlurile și descrierile din paginile magazinului online.

Personalizarea textului pentru titluri și descrieri ajută la afișarea unor prezentări atractive, interesante ale paginilor de magazin – în lista de rezultate Google. Datorită unor titluri atractive și unor descrieri relevante, paginile de pe site vor primi mai multe vizite, rata de clic (click-through rate) fiind mai mare, benefică pentru site.

Filtre Woocommerce

Filtrele WooCommerce permit selectarea produselor pe care utilizatorii doresc să le vizualizeze, după anumite criterii: sortare după prețul produsului, sortare după numărul de recenzii favorabile, sortare în funcție de cele mai recente produse adăugate în magazin/cele mai vândute produse etc.

Îți recomandăm să verifici funcționarea corectă a acestor filtre și să aplici customizări avansate acestei funcționalități. Un magazin online cu multe produse va fi greu de consultat fără aplicarea de filtre care să sorteze produsele după cerințele utilizatorilor. Nu neglija acest aspect.

Paginarea pentru liste mari de produse

Folosește paginarea pentru liste mari de produse. În cazul în care lista de produse include multe elemente, va fi mai greu pentru utilizatori să deruleze pagina la infinit și să-și mențină o bună orientare în site.

De aceea, se recomandă ca astfel de pagini să fie divizate în mai multe pagini cu un număr limitat de produse afișate, pe care utilizatorii să le poată accesa navigând pe paginile 2, 3, 4, …, 20 etc. WooCommerce permite selectarea numărului dorit de produse care se afișează în pagină.

Paginarea listei de produse se va face automat, în funcție de limita de produse per pagină pe care ai setat-o.

Optimizarea paginilor Coș de cumpărături și Checkout

Aceste pagini sunt deosebit de importante pentru un magazin online. Ele determină utilizatorii să avanseze în procesul de achiziție și fac posibile tranzacțiile pe site.

Pagina Coș de cumpărături

Pagina Coș de cumpărături este pagina în care utilizatorii adaugă produse, pe care apoi le vor cumpăra. Este pagina de vizualizare a produselor selectate, înainte de efectuarea plății.

Această pagină, Coș de cumpărături, trebuie să conțină elemente precum:

vizualizarea numărului de produse adăugate în coș
vizualizarea datelor precum nume produs, imagine produs, preț produs
vizualizarea prețului total aplicat produselor adăugate în coș
posibilitatea de a șterge produse din coșul de cumpărături
posibilitatea de aplicare a unor cupoane de reduceri, în cazul în care unele din produsele selectate se află la promoție
buton de continuare a tranzacției.

Pagina de Checkout

Pagina de Checkout este pagina în care se inițiază plata. Aceasta permite achitarea produselor prin plată online și trebuie să funcționeze optim pentru a nu împiedica finalizarea tranzacției.

Pagina de Checkout conține aceste elemente:

formular care trebuie completat cu datele de facturare (nume, prenume, adresă, etc.)
opțiunea de specificare a metodei de plată dorite (prin card bancar, prin plata cash la livrare, prin cec bancar, etc.)

În cazul în care a fost selectată metoda de plată prin card bancar, se va afișa un formular în care utilizatorii completează datele pentru cardul lor: număr card, dată expirare card, nume, prenume titular card, etc.

În momentul în care utilizatorii fac click pe butonul de confirmare a comenzii, plata se efectuează și produsele sunt vândute. Cu cât mai multe sunt tranzacțiile înregistrate pe site, cu atât vânzările tale cresc.

De aceea, este important ca funcționalitatea site-ului să fie optimă (esențială în ceea ce privește paginile legate direct de tranzacție), iar paginile de produs să fie vizibile în rezultatele Google. Utilizatorii trebuie să găsească ofertele tale, să știe de ele, pentru a iniția un proces de achiziție.

WooCommerce contribuie, pe lângă asigurarea funcționalităților de bază ale magazinului online, la optimizarea site-ului în vederea maximizării conversiilor.

Găzduirea web Simplenet e compatibilă 100% cu WooCommerce. Puteți începe chiar și cu pachete ieftine de găzduire cPanel, dar trebuie să aveți în vedere că pe măsură ce site-ul crește, veți avea nevoie de pachete de găzduire din ce în ce mai performante, cum ar fi găzduirea WordPress sau chiar un server virtual privat.

Optimizare blog personal: petredalea.ro

Andrei Chira — Thu, 27 Feb 2014 00:00:00 GMT

Am testat performanța blogului cu ajutorul Pingdom Tools și am obținut următoarele cifre:

89/100 scor performanță
94 requests
3.41 seconds
1.6 MB page size

Verificarea blogului cu ajutorul Google PageSpeed Insights ne oferă un scor de performanță de 82/100 pentru desktop și 62/100 pentru mobil.

Diagnosticare WordPress

Pe prima pagină se încarcă 24 fisiere JS care totalizează 971.7 KB.

Foarte multe dintre aceste JS-uri sunt, din păcate, nefolositoare.

jQuery nu pare a fi folosit pe pagină, nu există niciun slider sau altceva care să necesite jQuery.
flexslider.js și caroufredsel.js sunt JS-uri care fac slidere, nu sunt folosite pe site dar se încarcă și ele.
shutter-reloaded.js se încarcă și el pe homepage, ar trebui să se încarce doar pe pagina postării/paginii, acolo unde e nevoie de el.
se încarcă 5 JS-uri Google Maps, sunt inutile, dacă se dorește inserarea de hărți Google pe site se poate face cu iframe, nu e nevoie de JS-uri.
JS-ul facebook are și el 165 KB, dacă e folosit de like box-ul din sidebar se poate pune și cu iframe și nu mai e nevoie de JS. Dacă e folosit de către temă, n-avem ce-i face.
JS-urile pluginului Contact Form 7 sunt încărcate pe toate paginile site-ului nu doar pe pagina de contact.

Tema

Majoritatea JS-urilor sunt încărcate de temă, e o problemă extrem de frecventă cu temele cumpărate de pe Theme Forest. Ele încearcă să ofere cât mai multe opțiuni fără să ia în considerare că nu toate vor fi folosite. În plus, nu oferă opțiuni de dezactivare.

Putem încerca să dezactivăm manual din codul sursă cât de multe. Însă dacă apare (și se face) un update la temă pe viitor o să se suprascrie toate modificările făcute.

O altă soluție ar fi schimbarea temei cu una mai lightweight. Noi oferim gratuit o serie de teme premium construite pe Genesis Framework pentru clienții noștri.

Tema mai face și o mulțime de thumbnailuri, sporind inutil spațiul necesar pe disk.

add_image_size('blog-large', 669, 272, true);
add_image_size('blog-medium', 320, 202, true);
add_image_size('tabs-img', 52, 50, true);
add_image_size('related-img', 180, 138, true);
add_image_size('portfolio-one', 540, 272, true);
add_image_size('portfolio-two', 460, 295, true);
add_image_size('portfolio-three', 300, 214, true);
add_image_size('portfolio-four', 220, 161, true);
add_image_size('portfolio-full', 940, 400, true);
add_image_size('recent-posts', 700, 441, true);
add_image_size('recent-works-thumbnail', 66, 66, true);

Multe dintre aceste thumbnailuri nu sunt folosite, ar trebui dezactivate și șterse și de pe server pentru a economisi spațiu.

Pluginuri

Pluginurile de securitate în general au un impact negativ asupra performanței pentru că scanează mereu instalarea de WP.

Pentru securitate, e de ajuns de folosit doar Limit Login Attempts + parole serioase pe wp-admin, cPanel, FTP și mailuri.

Broken Link Checker e un plugin care afectează performanța, e pe lista neagră și el, consumă resurse verificând toate linkurile din site.

Contact Form 7 poate fi înlocuit cu variante mai bune:

un plugin mai light este Simple Basic Contact Form
sau se poate folosi funcționalitatea Contact Form din pluginul Jetpack.

Acesta folosește sistemul intern al WordPress de comentarii pentru formularul de contact, ceea ce îl face să fie foarte eficient ca și consum de resurse.

Pluginul Gzip Ninja Speed Compression este inutil, W3 Total Cache e instalat pe site și face deja gzip.

W3 Total Cache nu e cel mai light plugin de cache, e destul de complex. Pentru un hosting shared există cel puțin 2 variante care consumă mai puține resurse (și fac și gzip, ca să putem elimina și Gzip Ninja Speed).

Pluginul Revision Control poate fi înlocuit cu o simplă linie de cod scrisă în wp-config.php care să conțină nr. maxim de revizii dorit.

Vihv Speed Up introduce niște indecsi în baza de date. Acest lucru pe termen scurt poate ajuta la viteză, dar pe termen lung nu e deloc o idee bună.

Imagini

Pe prima pagină se încarcă 25 imagini totalizând 608 KB.

Nu ar fi o problemă în sine dar în sidebar în loc să se încarce thumbnailuri de 50x50 px se încarcă, de exemplu, o poză mare de 790x510px care are 277 KB. Aceasta este tot o problemă legată de temă.

Optimizare WordPress

Petre a decis înlocuirea temei cu una construită pe Genesis Framework, pe care i-am setat-o și aranjat-o să arate cât mai aproape de cea veche. Am înlocuit pluginurile cu probleme și am implementat toate recomandările de la diagnosticare.

După aceste modificări, o nouă testare a performanței cu Pingdom Tools ne arată datele următoare:

93/100 performance score
1,19 seconds load time
617 K page size

Google PageSpeed Insights ne dă un scor de 91/100 pe desktop și 89/100 pe mobil.

după optimizare

Viteza de încărcare, după cum se vede, s-a îmbunătățit de la 3,41 secunde la 1,19 secunde, ceea ce ridică atât gradul de mulțumire al vizitatorilor blogului, cât și felul în care Google vede site-ul (viteza de încărcare fiind un factor SEO).

De ce merg VPS-urile mai slab decât un shared

Andrei Chira — Mon, 10 Feb 2014 00:00:00 GMT

Am intalnit multi oameni nemultumiti de VPS-uri, unii care au luat VPS-uri ieftine fara administrare, la 5 euro pe luna, si si-au dat apoi seama ca s-au legat la cap (pentru ca nu e deloc usor sa-ti administrezi singur serverul), dar majoritatea care si-au luat VPS-uri destul de scumpe, cu cPanel si full management si care mergeau pur si simplu prost.

Unora, dupa mutarea la Simplenet, chiar le merge site-ul mai bine pe un simplu shared decat mergea pe VPS.

Eu am fost de ambele parti ale baricadei, ca sa zic asa, am fost si client si hoster si pot spune ca nu e niciodata doar vina unei singure parti desi clientilor le place sa dea vina pe hoster, iar hosterii dau de obicei vina pe aplicatia clientului.

De cele mai multe ori, nemultumirile noastre, ca si consumatori, nu vin neaparat din realitate. Intr-o proportie mare, nemultumirea vine din diferenta dintre asteptarile pe care le avem si realitatea obiectiva.

Avem asteptari prea mari de la VPS-uri, din cauza ca au preturi mai mari si resurse (oarecum) dedicate, si asta ne face sa credem ca sunt mult mai performante decat un pachet de hosting shared.

Si teoretic asa e.

Dar practic… cei mai multi oameni aleg cel mai mic VPS disponibil, bineinteles cu cPanel si administrare, pentru ca doresc aceleasi functionalitati ca la pachetul shared.

Si aici e de fapt greseala, in perceptia ca un VPS are aceleasi functionalitati ca un pachet shared, dar e mai performant.

De exemplu, cand ne cumparam o masina am vrea sa fie cat mai confortabila, sa fie spatioasa, portbagaj mare, sistem audio decent, scaune incalzite, asistenta la parcare, etc…

Dar daca trebuie sa ne alegem o masina de curse?

E corect sa ne uitam oare tot dupa senzori de parcare, portbagaj spatios sau sistem audio cu subwoofer?

Nu cred. Ar fi o greseala, nu?

Si totusi, cand oamenii aleg un VPS pleaca de la premisa de mai sus, fara sa-si dea seama.

Vrem si ne asteptam sa aiba aceleasi functionalitati, acelasi confort, aceeasi simplitate in gestionare, dar omitem faptul ca nevoile noastre s-au schimbat deci si asteptarile noastre ar trebui sa se schimbe, nu sa ramana la fel.

Daca traficul site-ului tau te obliga sa treci la un VPS inseamna ca deja esti in alta liga. Si nu mai poti sa faci fata cu Loganul. Nici macar cu Audi sau BMW.

Indiferent de marca, nicio masina de serie nu te poate ajuta. Nevoile tale s-au schimbat si trebuie sa-ti adaptezi asteptarile.

Ai nevoie de ceva personalizat, de o masina creata si tunata special pentru performanta, pentru curse.

Nu mai ai nevoie de senzori de parcare, de scaune incalzite, de subwoofer si portbagaj spatios.

Ai nevoie de performanta.

La fel ca si la masinile de curse si la VPS-uri performanta vine prin eliminarea tuturor lucrurilor inutile si tuningul atent al celorlalte ramase.

Pe un VPS cu puține resurse, dacă e și configurat cu cPanel, care nu este foarte bine optimizat pentru consum redus, dacă e și configurat cu Apache, care nici el nu e optimizat pentru consum redus, atunci e foarte posibil ca site-ul sa mearga din ce in ce mai greu, sa apara erori 503 Resource Unavailable si in anumite cazuri e posibil sa cada serverul mysql si la accesarea site-ului sa apara binecunoscuta eroare - “Error Establishing a Database Connection”.

Nu e chiar ce te asteptai de la un VPS, nu-i asa? In special la cat costa, pentru că sunt costuri mai mari decât un pachet shared.

Tocmai de asta noi nici nu avem o oferta de VPS-uri cu cPanel, setup-urile shared cu LiteSpeed Enterprise sunt superioare atâta timp cât nu sunt supra-încărcate serverele, lucru pe care ne străduim să-l respectăm, face parte din mantra noastră de a oferi servicii premium.

Iar pe serviciile de cloud VPS facem setup-uri fără cPanel, focusate pe performanță. Avem un client pe un astfel de server care are in medie 18.000 unici pe zi, iar ca varfuri a atins peste 200.000 unici. ZILNIC.

Din pacate, a trebuit sa piarda timp si bani plimbandu-se pe la 6 firme de hosting pana sa ajunga la noi si sa-i construim o masina de curse.

Care sunt diferențele dintre webservere

Andrei Chira — Mon, 16 Dec 2013 00:00:00 GMT

Fiecare dintre serverele web menționate are caracteristici unice, iar alegerea între ele depinde de nevoile specifice ale clientului. Iată principalele diferențe și motivele pentru care un client ar putea alege unul dintre ele.

Apache

Apache este cel mai popular web server și majoritatea ofertelor de shared hosting ieftin sunt pe Apache.

Serverul Apache HTTP (“httpd”) a fost lansat în 1995 și este cel mai popular server web de pe Internet din aprilie 1996. Nu e cel mai popular pentru că e cel mai bun, ci pentru că e cel mai vechi, e gratuit (open-source) și se instalează default cu cPanel.

Problema Apache apare la trafic mare, nefiind foarte scalabil, consumă din ce în ce mai multe resurse și poate ajunge să blocheze tot serverul.

Asta e motivul pentru care, atunci când site-ul tău are succes, primești un mesaj de la firma de hosting să-ți spună că îți oprește site-ul și îți recomandă să iei un VPS.

Problema e din construcția Apache, din felul cum gestionează conexiunile (process-based). Apache creează un nou proces/thread pentru fiecare conexiune. Iar fiecare proces consumă memorie și CPU, deci cu cât sunt mai multe, cu atât e afectată performanța.

O soluție ar fi un reverse proxy în fața Apache (Nginx sau Varnish) care să servească elementele statice (imagini, css, js, html) și la Apache să ajungă doar requesturile PHP. Se consumă astfel mai puține resurse și serverul poate să susțină mai mult trafic.

Foarte puține firme de hosting fac asta pentru că:

crește nivelul de complexitate al setup-ului
dacă merge prea bine, toată lumea ia cel mai mic pachet de hosting și nu mai face upgrade in veci

Avantaje Apache

Popularitate ridicată și documentație bogată.
Compatibilitate excelentă cu o gamă largă de aplicații web, inclusiv WordPress.
Module extensible (ex., mod_rewrite, mod_security).
Ușor de configurat pentru majoritatea scenariilor de utilizare.

Dezavantaje Apache

Performanță mai slabă în comparație cu Nginx sau LiteSpeed pentru gestionarea unui număr mare de conexiuni simultane.
Consum mai mare de resurse în anumite configurații.

Când să alegi Apache?

Dacă ai nevoie de o soluție bine cunoscută, foarte flexibilă și cu suport pentru module avansate. Dacă serverul tău web rulează aplicații care depind de module specifice Apache.

LiteSpeed Enterprise

LiteSpeed este probabil cel mai bun webserver pentru hosting-ul shared. E cu 50% mai rapid decât Apache la procesarea scripturilor PHP și servește cu până la 600% mai rapid elementele statice.

Consumă mai puține resurse decât Apache, poate să susțină mai mult trafic, are protecție DDOS integrată și poate să facă absolut tot ce face Apache, dar mai bine.

Din punctul meu de vedere, cea mai bună soluție pentru hosting-ul shared este un stack cu sistem de operare CloudLinux în loc de CentOS și webserver LiteSpeed Enterprise în loc de Apache.

CloudLinux izolează complet clienții, deci n-o să ajungă niciun site să consume prea multe resurse și să blocheze serverul, iar LiteSpeed oferă performanță mai bună și scalabilitate.

LiteSpeed, spre deosebire de Apache, nu e process-based, ci event-driven, adică servește conexiunile cu mai puține procese, economisind resurse. E o metodă mai eficientă de a gestiona conexiunile și asta înseamnă că poate susține trafic mai mare cu resurse mai puține.

Setup-ul ăsta are o singură problemă: nu e gratuit ca CentOS + Apache. CloudLinux costă bani, LiteSpeed Enterprise costă și el bani și rezultă un pret mai mare pentru pachetele de hosting.

Însă avantajele sunt clare: stabilitate, performanță și scalabilitate.

Avantaje LiteSpeed

Performanță optimizată pentru aplicații mari și site-uri WordPress.
Suport comercial, cu actualizări frecvente și asistență tehnică premium.
Compatibilitate completă cu .htaccess, similară Apache-ului.
Include suport pentru HTTP/3 și cache la nivel de webserver, cu rezultate excelente în optimizarea vitezei.

Dezavantaje LiteSpeed

Costuri asociate cu licențele

Licențele pentru LiteSpeed Enterprise pleacă de la 10$ pe lună și ajung până la 90$ lunar, în funcție de numărul de domenii, de memoria RAM sau de workeri (numărul de procese care fac diverse operațiuni: rutare request-uri, decriptare/criptare SSL, stocare în cache, redirecționări, servire de conținut static etc.).

Când să alegi LiteSpeed Enterprise?

Dacă gestionezi site-uri cu trafic mare și ai nevoie de suport tehnic premium.
Dacă găzduiești un număr mare de site-uri și ai nevoie de eficiență și optimizarea costurilor cu serverul
Dacă vrei o soluție performantă și ușor de integrat cu panouri de control precum cPanel sau Plesk.
Pentru WordPress, datorită integrării excelente cu LiteSpeed Cache.

La Simplenet, folosim LiteSpeed Enterprise pentru găzduirea web cu cPanel.

Bonus: OpenLiteSpeed

OpenLiteSpeed este varianta open-source a webserverului LiteSpeed Enterprise. Ambele servere sunt dezvoltate și întreținute în mod activ de aceeași echipă și sunt menținute la același standard.

OpenLiteSpeed conține toate caracteristicile esențiale găsite în LiteSpeed Enterprise, dar îi lipsesc unele opțiuni, cum ar fi compatibilitate 100% cu directivele Apache din .htaccess, ESI, setări persistente după restart etc.

Este totuși suficient de bun încât să poată fi folosit cu succes ca alternativă la Apache sau Nginx.

Avantaje OLS

Gratuit și open-source, cu o parte din caracteristicile LiteSpeed Enterprise.
Performanță excelentă, mai ales pentru site-uri WordPress.
Include suport nativ pentru HTTP/3 și cache LiteSpeed.
Ușor de configurat pentru WordPress prin pluginul LiteSpeed Cache.

Dezavantaje OLS

Interfața de administrare este mai puțin prietenoasă decât cea de la LiteSpeed Enterprise.
Suportul comunitar este mai limitat comparativ cu LiteSpeed Enterprise.
Lipsă compatibilitate 100% cu directive Apache

Când să alegi OpenLiteSpeed?

Dacă dorești performanțe ridicate fără costuri asociate cu licențierea.
Pentru site-uri WordPress unde caching-ul avansat și optimizarea sunt esențiale.

Nginx

Nginx poate fi folosit și ca un webserver de sine stătător, nu doar ca reverse proxy în fața Apache. Nu știe să facă atâtea lucruri ca Apache, dar pe alea pe care le știe le face de 50 de ori mai rapid.

Nginx nu are un modul PHP integrat, deci trebuie să comunice cu un server PHP separat, și anume PHP-FPM.

PHP-FPM suportă “adaptive process swamping”, ceea ce înseamnă că la trafic scăzut site-ul se va mișca super rapid, iar în cazul unui trafic masiv va încetini fără să se blocheze.

Nginx este foarte scalabil (event-driven), poate susține zeci de mii de conexiuni concurente (asta e și scopul pentru care a fost inventat), iar consumul de resurse este mic și previzibil.

Setup-uri cu Nginx sunt folosite de site-uri cu trafic foarte mare: Facebook, Instagram, Netflix, WordPress.com, Zappos, Intel.com. CNN.com, eMAG.ro, GSP.ro.

Problema Nginx este că nu e compatibil cu .htaccess și că nu prea sunt panouri de control compatibile cu el, dar încep să apară soluții.

Concluzie: Ce să alegi?

Apache: Pentru flexibilitate și compatibilitate ridicată.

Nginx: Pentru performanță în gestionarea traficului mare și un consum redus de resurse.

OpenLiteSpeed: Pentru performanțe ridicate fără costuri, în special pentru WordPress.

LiteSpeed Enterprise: Pentru cea mai bună performanță și suport, ideal pentru site-uri mari sau critice.

La Simplenet, avem o soluție de găzduire numită “managed cloud servers”, e o soluție de cloud VPS administrat unde clienții pot alege ce webserver să instalăm și să configurăm pe VPS-ul lor.

Noi recomandăm Nginx sau OpenLiteSpeed pentru performanțe optime, dar putem să setăm oricare dintre cele 4 webservere prezentate mai sus.

Alegerea depinde de buget, nivelul de trafic, aplicațiile utilizate și resursele serverului.

Optimizare blog personal: arielu.ro

Andrei Chira — Wed, 25 Sep 2013 00:00:00 GMT

Ariel Constantinof este omul din spatele Tribul.eu - primul și probabil singurul serviciu de curierat pe bicicletă din București.

Arielu.ro, blogul personal, are câteva sute de unici zilnic. Problema apărea la publicarea câte unui articol mai popular. Serverul vechi nu reușea să susțină spike-urile de trafic care se ridicau până la 1000 de unici pe zi.

Prima pagină a blogului are 41 de componente și o mărime totală de 2402,2K, din care imaginile totalizează 2232,4K. Timpul mediu de încărcare este de 3,94 secunde.

Tema folosită e destul de minimalistă, numărul de fișiere JS și CSS e la un nivel normal. Singura problemă e cu pozele: sunt 2 MB de poze care se încarcă pe prima pagină.

O altă problemă cu pozele este că sunt încărcate la o rezoluție de 960x456px, dar sunt afișate la o rezoluție de 422x202px. Asta înseamnă că browserul lucrează ca să le redimensioneze, ceea ce afectează performanța. Rezoluția mai mare înseamnă de obicei și mai mulți KB.

Soluția ar fi încărcarea de poze exact la rezoluția 422x202px. Acest lucru ar mai diminua dimensiunea totală în KB a paginii, însă ar rămâne totuși destul de mare, peste 1 MB.

Ideal aici este să implementăm Lazy Load și astfel pozele să se încarce treptat, pe măsură ce utilizatorul face scroll, mărind astfel viteza de încărcare percepută de utilizator.

Rezultatul este că prima pagină (above the fold) are acum 26 de componente, totalizând 199,4K.

În continuare, ne-am îndreptat atenția și către paginile interne, pentru că vizitatorii nu ajung mereu pe prima pagină ci mai degrabă intră pe paginile articolelor venind de pe Facebook, Twitter, etc.

O singură problemă am descoperit, se încarcă de 2 ori JS-ul Facebook, asta înseamnă 174K în plus. Un JS e încărcat de pluginul de share iar celălalt de widgetul “Urmărește-mă pe Facebook”.

Recomandarea mea este să se înlocuiască pluginul de share cu Jetpack for WordPress care folosește un singur JS de 38,5K. Astfel se elimină o serie întreagă de JS-uri: și cel de Facebook de 174K, și cel de Twitter de 87K, și cel de Google Plus de 99,4K.

Asta ar însemna o reducere cu 50% a dimensiunii paginii.

Tema & Pluginuri

Tema folosită nu pare a avea probleme de performanță, este o temă bine făcută. Există implementat un page cache, nu e cel mai bun plugin pentru asta dar e destul de ok.

Dintre pluginuri, singurul care este cunoscut ca fiind cu probleme este WP PostViews care face scrieri foarte ineficiente în baza de date la fiecare afișare a unei pagini.

Recomandarea este să se folosească Jetpack Stats sau Google Analytics pentru statistici. Însă dacă obiectivul este să se afișeze vizitatorilor câte afișări are articolul pe care-l citesc, din păcate trebuie folosit WP PostViews (cel puțin până dezvoltă cineva un plugin asemănător dar care să folosească API-ul Jetpack).

Alte recomandări

De șters pluginurile și temele nefolosite și de actualizat la ultima versiune pe cele folosite.

De exemplu, se folosește un plugin care scanează pentru exploit-urile timthumb.php. Timthumb nu este folosit de tema activă dar există pe server în alte teme nefolosite. Ideal ar fi să fie șterse temele respective ceea ce ar face ca pluginul respectiv să devină inutil și să poată fi șters la rândul lui.

Nu se știe niciodată ce probleme pot exista în codul sursă al diverselor teme și pluginuri. Eliminarea celor nefolosite de pe server previne potențialele găuri de securitate. Totodată, elimină și nevoia de a avea activate pluginuri de securitate care în general afectează performanța site-ului deoarece scanează permanent serverul.

În privința securității, e de ajuns un plugin care să blocheze încercările neautorizate de logare în wp-admin. Singura condiție este ca WordPress-ul, tema și pluginurile active să fie actualizate iar fișierele și folderele care sunt în plus să fie șterse de pe server.

Concluzie

Mutarea la Simplenet și optimizarea site-ului au însemnat pentru arielu.ro:

viteză mai bună de încărcare a blogului
susținerea unui trafic mai mare

Viteza de încărcare a paginii principale a blogului s-a îmbunătățit de la 3,9 sec la 873 ms.

Dacă înainte de mutare blogul începea să dea rateuri când se apropia de 1000 unici pe zi, după mutarea la Simplenet arielu.ro a susținut cu brio un vârf de trafic de 11.284 unici.

PS: la câteva săptămâni după publicarea acestui articol arielu.ro a reușit să-și bată recordul de trafic zilnic cu un impresionant 26.070 unici.

Optimizare revistă online Wide Magazine

Andrei Chira — Fri, 13 Sep 2013 00:00:00 GMT

Wide Magazine este o revistă online de lifestyle & experiențe cool.

Deși revista era găzduită pe un VPS viteza de încărcare lăsa de dorit iar costurile erau nejustificat de mari.

Viteza de încărcare a site-ului era de 6,99 secunde, prima pagina totalizând 2,5 MB și făcând 113 request-uri către server.

Printre elementele încărcate de pagina se numără:

30 fișiere JS - 883,2K
11 fișiere CSS - 138,3K
22 imagini încărcate prin CSS - 255,2K
13 imagini - 1320,7K
1 favicon - 16,9K

Scorul Google PageSpeed Insights era de 57/100, printre recomandări aflându-se:

enable compression
leverage browser caching
optimize images
reduce server response time

Raport optimizare

Faviconul are cam mulți KB, un favicon ar trebui să aibă maxim 4K. Am făcut un test, l-am descărcat și l-am importat în favicon.cc. Am generat un nou favicon și l-am descărcat - am obținut un fișier de 1,6K (este totuși de calitate mai slabă).

Imaginile ar putea fi încărcate treptat, pe măsură ce vizitatorii fac scroll, pentru a mări viteza de încărcare a conținutului “above the fold”.

Optimizare imagini

O problemă cu afișarea imaginilor este că acestea sunt încărcate la dimensiunile originale (1024*682px) iar browserul le redimensionează la 676*450px.

Recomandat este ca imaginile să fie afișate direct la rezoluția 676*450px. Acest lucru se realizează ori prin încărcarea pe site de poze direct la rezoluția respectivă ori prin folosirea funcției add_image_size în fișierul functions.php pentru a-i spune WordPress-ului să creeze automat un thumbnail de dimensiunea respectivă.

În felul acesta, browserul lucrează mai puțin cu redimensionarea pozelor + mărimea paginii (KB) scade. Acești 2 factori duc la îmbunătățirea vitezei de încărcare.

De exemplu, am luat aleator o imagine, IMG_00341, care are 163KB, i-am făcut resize la 676*450px și după ce am optimizat-o cu jpegmini a ieșit un fișier de 70,7K.

Chiar și lăsată la 1024*682px și trecută prin JPEGMini tot se obține un fișier de 90,3K, o îmbunătățire notabilă față de cei 163K inițiali.

Și imaginile încărcate prin fișierele CSS ar putea fi optimizate. În general e vorba de fișiere mici care pot fi combinate într-un sprite. Însă există 2 fișiere de mărime mai mare, logo.png și logo_effect.png, de 62,2K, respectiv 123K, care cred că s-ar putea reduce.

Dimensiune fișiere JS

Următorul lucru care ne-a sărit în ochi este numărul și dimensiunea totală a fișierelor JS - 30 de fișiere totalizând 883,2K.

Și aici sunt câteva probleme…

Se încarcă de 2 ori jQuery, o dată versiunea 1.9.1 (92,6K) de pe code.jquery.com și o dată versiunea 1.8.3 (93,6K), încărcată local din folderul WordPress-ului.

Se încarcă de 2 ori codul Google Analytics, o dată versiunea veche, ga.js (39,8K), și încă o dată versiunea nouă, analytics.js (20,3K).

Asta înseamnă 133,4K inutili.

Există cateva js-uri încărcate de 2 pluginuri instalate și activate și care fac în esență cam același lucru. Se ocupă de afișarea galeriilor de poze: NextGen Gallery și PrettyPhoto Media.

PrettyPhoto Media nu pare a fi folosit deci ar putea fi eliminat pentru a mai economisi aproximativ 50K.

Plugin-uri

Încă 2 pluginuri - jQuery Mega Menu și Useful Banner Manager - pot fi eliminate. jQuery Mega Menu nu pare a fi folosit nicăieri iar Useful Banner Manager e folosit pentru un singur banner, care ar putea fi afișat printr-un simplu cod html introdus într-un widget text.

Pluginul ShareThis, care adaugă butoanele de share, folosește un js de 125,1K și ar putea fi înlocuit cu Jetpack care folosește un js de doar 38,5K.

Facebook Like Box nu este implementat în cel mai eficient mod, folosindu-se un js de 171,9K.

La momentul optimizării, am înlocuit integrarea cu JavaScript a Like Box-ului cu un iframe într-un widget text. Astfel am eliminat scriptul de 171,9K.

Pluginul Google Maps foloseste 4 js-uri totalizând 60,7K.

La fel ca și în cazul Like Box-ului și hărțile Google pot fi integrate prin iframe, eliminând astfel js-urile. Singura problemă este că presupune muncă manuală de introducere.

Am verificat ultimele 10 postări și niciuna nu avea o hartă integrată. Deci dacă nu e o funcționalitate standard și se folosește doar rareori, e mai eficient de introdus manual.

Ce am implementat

am optimizat imaginile
am setat încărcarea treptată a imaginilor pe site
am implementat page cache + database cache
am rezolvat cu jQuery-ul duplicat
am rezolvat js-ul duplicat Google Analytics
am rezolvat Like Box-ul Facebook

Rezultat

Prima pagină are acum 62 componente totalizând 672,6K - față de 113 elemente totalizând 2,5MB = o îmbunătățire de 73%.

Viteza medie de încărcare este acum de 1,5 sec - față de 6,99 secunde = o îmbunătățire de 78%.

Scorul Google PageSpeed este acum 76/100 - față de 57/100 = o îmbunătățire de 25%.

Optimizare blog de carte: bookuria.info

Andrei Chira — Thu, 12 Sep 2013 00:00:00 GMT

Bookuria.info este un site dedicat iubitorilor de carte în care poți găsi noutățile editoriale și culturale precum și cele mai fresh promoții și reduceri ale editurilor.

Bogdan, proprietarul site-ului, a ales un audit de performanță pentru a vedea dacă reușim să-l facem mai rapid, aceasta fiind principala nemulțumire față de hostingul curent.

Să vedem ce am reușit!

Audit performanță

Înainte de mutarea pe serverul Simplenet, bookuria.info avea un timp mediu de încărcare de 4,78 secunde, mărimea paginii era de 2,5 MB, iar numărul de request-uri era de 125.

Printre componentele paginii se numărau:

37 js-uri - 627,6K
17 css-uri - 109,1K
14 cssimage - 151K
31 images - 1640,5K

Scorul Google PageSpeed Insights era 73/100 iar recomandările principale se refereau la:

reduce server response time (currently 1.5 sec)
optimize images

Un test de performanță al pluginurilor instalate și activate pe site ne arată că pluginul Simple Share Buttons Adder are un impact negativ asupra încărcării site-ului:

plugin impact: 74,4 %
plugin load time: 2,160 sec

După dezactivarea pluginului respectiv și reluarea testului, cifrele arată mult mai bine:

plugin impact: 30,8%
plugin load time: 0,320 sec

Un alt element care afectează negativ performanțele site-ului este tema folosită. Timpul de încărcare al temei este de 1,22 secunde, comparativ cu 0,3 secunde, cât durează încărcarea pluginurilor.

Tema WordPress

Tema are o problemă frecvent întâlnită la temele WordPress premium - încearcă să ofere prea multe opțiuni și astfel încarcă un număr mare de fișiere js și css.

Majoritatea opțiunilor nu sunt folosite în “viața reală” și performanța site-ului are de suferit.

Tema actuală încarcă foarte multe fișiere js (34) și multe sunt inutile.

Sunt niște js-uri Google Maps totalizând 199,6K și nu am văzut să fie folosite undeva pe site. Chiar dacă am vrea să plasăm undeva o hartă, se poate face cu iframe, n-avem nevoie de atâtea js-uri.

Mai sunt niște js-uri făcute pentru încărcarea fonturilor (39,1K) care e o metodă foarte ineficientă, un font din Google Library are 0,3K și se încarcă foarte rapid.

Există js-uri care nu fac nimic: syntax highlighter, de exemplu, încarcă 3 js-uri care te ajută să incluzi în postări linii de cod sub formă de text, să se vadă codul curat dacă vrea cineva să-l copieze.

Chestia asta se potrivește la un blog de programatori unde oamenii își sharuiesc liniile de cod, la bookuria.info nu cred că e nevoie de această opțiune.

Tema lucrează cu timthumb.php pentru a face thumbnailuri - din nou, foarte ineficient.

Wordpress știe să-și facă singur thumbnailuri, nu e nevoie de încă un script php care să facă asta.

O altă problemă legată de timthumb este că nu lasă Lazy Load-ul să-și facă treaba (nu funcționează încărcarea graduală a pozelor pe măsură ce utilizatorul face scroll) - în felul ăsta, pe pagină se încarcă toate pozele din prima și viteza de încărcare a site-ului are de suferit.

Optimizare bookuria.info

am optimizat pozele
am înlocuit pluginurile cu probleme cu alte pluginuri care oferă aceleași funcționalități, dar sunt mai lightweight
am eliminat pluginurile redundante precum și cele inactive
am identificat în cadrul temei liniile de cod care încarcă fisiere js nefolositoare și le-am eliminat
am implementat un sistem de page cache + database cache
am actualizat WordPress la ultima versiune
am actualizat toate pluginurile active la cele mai noi versiuni.

Rezultate

Un nou test făcut cu Pingdom Tools ne arată o viteză medie de încărcare a site-ului de 2,72 secunde - față de viteza inițială de 4,78 secunde.

Google PageSpeed Insights ne oferă un scor de 85/100 - față de 73/100 scorul inițial.

Numărul de fișiere js a scăzut la 21, totalizând 334,4K - față de 37, totalizând 627,6K.

Din păcate, îmbunătățirea nu este majoră, deși este o îmbunătățire vizibilă de aproape 40%.

Marele vinovat este tema WordPress folosită, care trage site-ul în jos destul de tare. Oricât am optimiza și oricât de rapid ar fi serverul, browserul vizitatorilor tot trebuie să descarce 2 MB de informație.

Recomandarea principală este înlocuirea temei cu una care să nu încarce atât de multe js-uri și care să nu folosească timthumb.php.

Astfel, s-ar putea reduce timpul mediu de încărcare al site-ului la 1–1,5 sec.

Speed before

Speed after

Google score before

Google score after

Plugin impact before

Plugin impact after

Optimizare blog 1923.ro

Andrei Chira — Tue, 27 Aug 2013 00:00:00 GMT

1923.ro este un blog dedicat rapidiștilor unde poți găsi știri și noutăți despre Rapid și poți cumpăra tricouri personalizate.

Dragoș (proprietarul site-ului) a optat pentru un audit de performanță cu scopul de a vedea dacă îi putem rezolva anumite probleme pe care le avea cu acest blog. Și anume, apare ecranul alb, așa-numitul WSOD (white screen of death), care apare destul de frecvent în cazul WordPress-ului.

De ce apare ecranul alb în WordPress?

Nu există un singur motiv pentru care apare această eroare, ea poate fi rezultatul mai multor chestii:

WordPress atinge limita de memorie RAM alocată pentru un script php
se folosește un plugin/mai multe sau o temă de proastă calitate (referitor la cum e scris codul php)
există o problemă cu setările serverului firmei de hosting
există caractere nedorite în functions.php al temei sau în wp-config.php

Să vedem cum l-am ajutat pe Dragoș să aibă un blog fără erori și mai “Rapid”… :)

Înainte

Înainte de mutarea pe serverul Simplenet, blogul 1923.ro se încărca în medie în 3,6 secunde. Prima pagină avea 108 request-uri și o mărime de aproximativ 3800K din care 3404.5K erau reprezentați doar de poze.

Scorul obținut la testul Google Page Speed era de 80/100 cu următoarele recomandări prezentate:

optimize images
eliminate render-blocking JavaScript and CSS in above-the-fold content
reduce server response time to under 200ms

Era clar că pozele sunt problema principală, însă nici serverul pe care era găzduit blogul nu era prea strălucit.

Optimizare

Am căutat pozele cu rezoluții foarte mari și le-am redimensionat pentru web. După care am folosit Smush.it pentru a optimiza toate pozele existente pe site.

Optimizarea pozelor se referă la micșorarea dimensiunilor în KB ale fișierului, însă cu păstrarea calității imaginii.

Am implementat și Lazy Load, un plugin de WordPress care încarcă gradual imaginile de pe pagină, acestea fiind afișate doar când intră în raza vizuală a utilizatorului.

Astfel, în loc să se încarce 3 MB de poze din prima, se încarcă acum doar aproximativ 780K. Restul de poze se vor încărca treptat pe măsură ce utilizatorii fac scroll.

Am creat un subdomeniu img.1923.ro. Am setat ca imaginile viitoare încărcate pe site să se afișeze de pe acest subdomeniu.

Acest lucru face ca browserul să poată descărca în paralel mai multe elemente, crescând viteza de afișare a paginii.

Însă, oricât de mică ar fi pagina respectivă, pentru ca WordPress să o afișeze serverul PHP trebuie să lucreze împreună cu serverul MySQL ca să găsească în baza de date informația și să o afișeze în pagină.

Tot procesul ăsta consumă resurse. Așa că am implementat o combinație de page cache și database cache pentru a face WordPress-ul să lucreze cât mai puțin, să consume cât mai puține resurse. Astfel, WordPress-ul ajunge să servească paginile mai repede și să poată susține și mai mult trafic.

Ca bonus, fără legătură cu performanța, am implementat și un plugin foarte mic și lightweight. Acest plugin codează adresele de e-mail de pe site ca să le ascundă de boții care strâng e-mailuri pentru listele spammerilor.

După

După optimizarea imaginilor, setarea încărcării graduale și implementarea cache-ului, am îmbunătățit viteza de încărcare a blogului până la 1,4 secunde față de 3,60 secunde cât era inițial.

Îmbunătățire viteză încărcare blog

Un nou test Google PageSpeed ne arată un scor de 92/100, cu o singură recomandare (normală) - eliminate render-blocking Javascript and CSS in above-the-fold content.

Îmbunătățire scor Google Page Speed

Alte recomandări

Tot ce am făcut până acum am făcut fără să ne atingem de design și de funcționalitățile site-ului.

Viteza mică de încărcare, dar și erorile legate de atingerea limitei de memorie, nu se datorau în totalitate imaginilor neoptimizate sau lipsei cache-ului.

Chiar și optimizate, numărul pozelor care sunt încărcate pe prima pagină este destul de mare din cauză că sunt afișate postările întregi.

Soluția ar fi să se afișeze doar un excerpt și un thumbnail pentru fiecare postare.

O altă problemă este legată de pluginul Facebook. Acest plugin adaugă anumite funcționalități site-ului. Are un impact negativ extrem de mare - 90,6% din viteza de încărcare a site-ului.

Performanță plugin-uri WordPress

Bănuiala mea este că acest plugin genera erorile. Însă, din păcate, cam toate plugin-urile care adaugă comentarii Facebook pe care le-am testat au un impact negativ asupra performanței (unele dintre ele mai puțin decât pluginul instalat).

Ca regulă generală, din experiența personală cu pluginurile de comentarii, recomand folosirea sistemului standard de comentarii al WordPress. Poate nu arată el extraordinar, dar măcar nu îți sabotează site-ul.

Dacă ai și tu un blog/site și vrei să se încarce mai rapid și să susțină mai mult trafic, te așteptăm la Simplenet cu soluții de găzduire web, optimizare și mentenanță.

Optimizare ziar online: Observator de Bacău

Andrei Chira — Thu, 08 Aug 2013 00:00:00 GMT

Observatorul de Bacău este un săptămânal pe hârtie și cotidian online cu știri și informații din județul Bacău.

Odată cu mutarea la Simplenet, am făcut optimizarea site-ului pentru îmbunătățirea performanței. Timpul de încărcare al site-ului înainte de mutare era de 6,37 secunde. Prima pagină avea 66 de elemente cu o dimensiune totală de 1105,9 KB.

Problema principală nu era însă dimensiunea paginii, performanțele slabe ale site-ului fiind date de lipsa de optimizare a bazei de date.

Optimizarea bazei de date

Deși e firesc ca un ziar online să aibă o bază de date masivă datorită volumului mare de conținut publicat de-a lungul anilor, am găsit la Observatorul de Bacău o bază de date extrem de mare, de 1,2 GB.

Ca să vă faceți o idee, un export al bazei de date a produs un fișier cu peste 200 de milioane de linii.

În baza de date au rămas tabele create de pluginuri vechi, folosite o perioadă și apoi dezinstalate. Am descoperit și un spațiu destul de mare ocupat de indecși, diverse tabele având indecși duplicați.

Ca exemplu, tabela wp_posts avea ~150 MB de date și ~450 MB de indecși, deci de 3 ori mai mult spațiu ocupat de indecși decât de datele propriu-zise.

Am curățat baza de date ștergând indecșii duplicați și eliminând tabelele și datele vechi și nefolositoare. Am făcut apoi o reparare și o optimizare. Astfel, am reușit să reducem la mai puțin de jumătate dimensiunea bazei de date, ~510 MB.

Curățarea fișierelor

Spațiul ocupat pe server era de peste 13 GB. Existau 6 instalări WordPress în diverse foldere și subfoldere, vechi, neactualizate și care nu mai erau folosite.

Acele instalări de WordPress cu toate temele și pluginurile vechi și neactualizate reprezintă potențiale probleme de securitate.

Totodată, am găsit error_logs de dimensiuni foarte mari, de peste 1 GB, cu erori datând din 2008.

După ce am efectuat un backup al întregului cont de găzduire, am început să eliminăm tot ce era în plus.

Optimizarea imaginilor

Un alt aspect care afecta performanța site-ului era dat de pozele neoptimizate pentru web.

Aceasta e o problemă obișnuită a ziarelor online. Există mai mulți autori ce publică articole pe site și care, de multe ori, urcă pozele direct la rezoluția făcută de aparatul foto.

Am găsit în galeria WordPress poze la rezoluții foarte mari, chiar și de 12 megapixeli. Acestea ocupau foarte mult spațiu pe disk și afectau viteza de încărcare a paginilor în care acestea erau afișate.

Am identificat aceste poze foarte mari și le-am făcut resize la 1024*1024 px, o rezoluție normală pentru vizualizarea pozelor online. După care le-am optimizat pentru a mai scădea numărul de KB ocupați pe disk.

Am reușit prin acesta să reducem spațiul ocupat pe disk de la 13 GB până la sub 4 GB.

Optimizare pluginuri

Ziarul avea 22 de pluginuri active, unele dintre ele nerecomandate, cum ar fi WP Postviews, care face scrieri destul de ineficiente în baza de date la fiecare afișare a unei pagini.

Am înlocuit pluginurile neperformante cu variante mai bune, am eliminat pluginurile redundante și am scăzut numărul de pluginuri la 16.

Am mai adăugat o combinație de pluginuri care fac page cache (fără să consume multe resurse ale serverului) și database cache.

Pe site există un număr mare de imagini afișate. Am implementat o soluție de încărcare întârziată a imaginilor (Lazy Load) pentru a obține o viteză mai mare. Imaginile din partea de jos a site-ului se încarcă doar atunci când vizitatorii fac scroll.

Am actualizat atât WordPress cât și toate pluginurile la ultimele versiuni. Acest lucru îl recomandăm tuturor proprietarilor de site-uri, de altfel.

Concluzie

Observatorul de Bacău este găzduit acum pe un pachet de găzduire web ssd. După optimizarea făcută, viteza medie de încărcare a site-ului este de 2,65 secunde, cu o îmbunătățire de 60% față de hostingul anterior.

S-ar putea și mai bine. Însă există anumite lucruri externe care afectează negativ viteza de încărcare: widgeturile cu vremea și cursul valutar care preiau date de pe alte servere.

Pentru o viteză mai mare, recomandăm o găzduire cloud, schimbarea temei WordPress cu una mai lightweight și, evident, rezolvarea widgeturilor respective.

Optimizare blog: aghiuta.com

Andrei Chira — Tue, 16 Jul 2013 00:00:00 GMT

Aghiuta.com este un blog de monitorizare a presei și a politicii scris de către Florin Popescu.

Conform ofertei Simplenet, la plata în avans pentru un an a pachetului de hosting, aghiuta.com a beneficiat de optimizarea performanței WordPress.

Înainte de optimizare

Viteza de încărcare a primei pagini: 4,3 sec

Pagina are 86 request-uri și 1,3 Mb.

14 javascript-uri - 505,6 k
20 stylesheet-uri - 41,1 k
23 imagini - 601 k

JS

Javascriptul Facebook Connect are 174,4 k și se încarcă în 0,69 sec. Încărcarea e de tip sincron, adică blochează încărcarea celorlalte elemente de pe pagină până nu se termină încărcarea lui.

Fișierul script.js al temei Gonzo are 101,3 k. Conține mai multe scripturi, cum ar fi:

fitvids
flexslider
jquery easing
tabber tabs
backstretch
prettyphoto lightbox
elastislide

Backstretch e folosit pentru poza mare de fundal, însă cel puțin 4 din celelalte nu sunt folosite: flexslider, prettyphoto, elastislide, tabber tabs.

Fitvids face embedurile video responsive, deci probabil e nevoie de el.

Jquery Easing face niște efecte pe click (slide-ul de la caseta de căutare, de ex).

În plus, Jquery Easing (8,1 K) mai este încărcat încă o dată de către pluginul LayerSlider (26 K), plugin care nu e folosit nicăieri.

Am eliminat scripturile nefolosite și dimensiunea fișierului a scăzut de la 101,3 K la doar 29 K.

JS-urile de share

Pluginul care pune pe lateral butoanele de share are un impact destul de mare asupra încărcării site-ului:

Plus 1 - 25,8 K
Google Api - 84,2 K
Twitter - 84,5 K
Social Bar - 1,8 K

Toate astea se pot rezolva prin folosirea unui alt plugin de share care încarcă un singur js de 35 K pentru toate butoanele.

jQuery poate fi încărcat din librăria Google în loc să se încarce de pe server, oferind un plus de performanță.

js-ul addfreestats dă eroare 404, nu este găsit pe serverul de pe care ar trebui să se încarce. Recomandăm folosirea Google Analytics.

CSS

Sunt foarte multe css-uri, iar unele încărcate prin @import care nu e cea mai bună variantă.

css-ul cu fontul Verdana dă eroare 404, nu există pe serverul Google. Verdana e web safe deci lumea îl are instalat pe calculator, nu e nevoie de încărcat de la Google.

Trebuie combinate css-urile pentru a economisi din request-uri, 20 sunt destul de multe.

Imagini

Imaginile pot fi mai bine optimizate pentru web (aceeași calitate dar K mai puțini) și cred că se poate salva cel puțin 5% de la fiecare imagine.

Pe prima pagină, thumbnailurile au dimensiuni de 166x166px dar sunt încărcate poze mai mari, la dimensiune 300x300px.

Ar trebui să fie încărcate pozele la 166x166px ca să nu muncească să facă resize browserul și să fie și mai puțini K pe pagină.

Tema de WordPress folosită își creează MULT prea multe thumbnailuri:

960x677
150x105
300x211
550x387
700x426
300x300
50x50
290x166
620x310
620x350
186x186
620x220

Site-ul are nevoie doar de:

166x166 - thumbnailuri prima pagină
50x50 - thumbnailuri sidebar
134x77 - thumbnailuri related posts
290x166 - thumbnail categorii

Restul dimensiunilor sunt inutile și ocupă spațiul degeaba pe server. Le putem șterge.

Putem încărca doar imaginile din partea de sus a paginii (above de fold) iar la scroll să se încarce restul. Asta face ca dimensiunea paginii (în K) să scadă considerabil și să vadă o îmbunătățire majoră a vitezei percepute de utilizator.

După optimizare

După eliminarea codului inutil din fișierele JS, combinarea fișierelor CSS, configurarea corectă a thumbnailurilor și implementarea unei combinații de page cache și database cache pagina are 48 request-uri și 634,5 K.

Viteza de încărcare a primei pagini: 1,47 sec.

Am obținut o îmbunătățire a performanței de aproximativ 50%-60%.

Se poate optimiza și mai mult, însă asta ar însemna eliminarea unor elemente care oferă anumite funcționalități dorite de către proprietar astfel că ne-am oprit aici.

Optimizare revistă online manofmany.com

Andrei Chira — Fri, 28 Jun 2013 00:00:00 GMT

Manofmany.com este o revistă de stil din Australia dedicată bărbaților. În fiecare zi echipa postează cele mai cool produse din categoriile: modă, gadgeturi, tehnologie, etc.

După o discuție pe Google+, am decis să-i ajutăm cu un audit gratuit al site-ului privind optimizarea vitezei de încărcare, viteză care lăsa de dorit.

NOTĂ: acest raport a fost făcut în februarie 2013; nu știm exact ce au implementat și ce nu au implementat prietenii noștri australieni.

Loading Time

Am testat viteza de încărcare folosind diverse unelte:

Chrome SEO toolbar - 7.43 sec
Pingdom Tools - 12.62 dec
GTMetrix - 9.86 sec
Webpagetest.org - 24.14 sec

Page size

YSlow: 3096.5 bytes
Pingdom Tools: 4.0 MB
GTMetrix: 3.88 MB
Webpagetest.org: 3.816 KB

Am ales să ținem cont de o singură măsurătoare, cea făcută cu extensia YSlow.

Fișiere JS

Există 15 fisiere JS totalizând 600K:

Google Plus scripts - 30K
Twitter widgets scripts - 80K
Google Analytics - 40K
Google API scripts - 130K
Theme scripts - 50K
Plugins scripts - 60K
Ad server scripts - 20K
Facebook scripts - 180K

Soluții

Fișierul jQuery.js ar putea fi încărcat din librăriile Google pentru o viteză mai bună și pentru a paraleliza descărcările.

Problema cea mai mare este cu fișierele JS încărcate de un plugin de social media sharing, cu siguranță nu e folosită cea mai bună soluție pentru această treabă.

Soluția ar fi înlocuirea pluginului respectiv cu un alt plugin. Jetpack for WordPress, de exemplu, folosește un singur fișier JS de 38.5 K pentru sharing.

Asta ar însemna un câștig de 249.6 K și o scădere a numărului de fișiere JS la 11.

Fișiere CSS

Există 12 fișiere css însumând 63.7 K.

3 fișiere pot fi combinate într-unul singur: styles.css al temei + css-ul pluginului Easy Columns + css-ul pluginului Contact Form 7.

Restul până la 12 nu sunt fișiere css propriu-zise, ci fonturi încărcate din Google Fonts.

Întrebarea e: chiar are site-ul nevoie de 9 fonturi?

În mod normal, 2 fonturi sunt de ajuns: unul pentru body text + unul pentru headings.

Dintre fonturile încărcate pe manofmany.com, PT Sans și Open Sans sunt destul de asemănătoare, deci poate fi folosit doar unul dintre ele.

Lora și PT Serif - la fel ca mai sus, poate fi folosit doar unul sau chiar se poate renunța la încărcarea unui font serif din Google Fonts și se poate folosi Georgia, care e web safe și care arată foarte bine.

Nixie One - nu văd să fie deloc folosit pe site, poate fi eliminat.

Eliminarea fonturilor nefolosite și/sau utilizarea de fonturi web safe: Georgia, Arial, etc. ar putea reduce nr. de request-uri de la 12 la doar 3-4.

Imagini

Dacă numărul și dimensiunea fișierelor JS și CSS nu erau o problemă foarte mare, imaginile au un impact mult mai evident asupra vitezei de încărcare a paginilor site-ului manofmany.com.

Prima pagină conține 18 imagini, totalizând 2597,5 K.

Cea mai mare imagine de pe site are 420 K și un simplu smush.it ne arată că poate fi îmbunătățită cu 27,6%, adică i se poate reduce dimensiunea cu 104 K.

Dacă am îmbunătăți toate imaginile cu măcar 25%, ar însemna 600 K eliminați.

Soluții

1. Optimizarea imaginilor

Ori salvând pentru web folosind Photoshop, ori prin jpegmini.com, ori cu ajutorul pluginului WP Smush.it.

Notă: WP Smush.it când merge, când nu merge.

2. Servirea imaginilor

Propunem încărcarea imaginilor de pe un subdomeniu, gen images.manofmany.com, precum și folosirea unui plugin de tip Lazy Load, care să încarce doar imaginile “above the fold”, restul imaginilor (din partea de jos a site-ului) încărcându-se doar dacă vizitatorul face scroll.

Alte lucruri care se pot îmbunătăți:

browser caching
combinarea fișierelor JS
adăugarea de Expires header
comprimarea paginii cu gzip
folosirea Etags
analizarea plugin-urilor pentru a vedea impactul fiecăruia asupra vitezei de încărcare
folosirea de cod în functions.php în locul anumitor plugin-uri simple, cum ar fi pentru încărcarea de Google Fonts
rezolvarea erorilor 404
minimalizarea redirecționărilor
încărcarea fișierelor JS în subsolul paginii
afișarea de 5 postări pe pagina în loc de 10
folosirea de thumbnail-uri în loc de imagini full
folosirea unui sprite pentru CSS images.

Concluzie

Implementarea soluțiilor prezentate ar reduce nr. de request-uri de la aproximativ 60 la sub 35 și dimensiunea paginii de la 3 MB la circa 1-1,5 MB.

Toate aceste modificări s-ar traduce prin îmbunătățirea vitezei de încărcare a site-ului de la 7,4 sec la undeva în jur de 2-3 sec.

Notă: Noi am prezentat doar un raport al site-ului fără a implementa nimic concret, din această cauză, cifrele cu îmbunătățirile sunt aproximări ale noastre. În articolele viitoare vom continua să mai prezentăm și studii de caz în care am și implementat efectiv propunerile de optimizare WordPress, cu date concrete.